[Creative Power] Irina Stăncescu: Nu voi uita niciodată uimirea pe care am avut-o în primele săptămâni văzând oameni trecând strada către magazinul nostru. Nu îmi venea să cred că vin la noi

De 10 ani, de când a deschis primul magazin-brutărie cu pâine maia în București, Irina Stăncescu trăiește și respiră Pain Plaisir. De aici își ia energia și motivația, puterea de adaptare pentru a fi în întâmpinarea schimbărilor, din ce în ce mai bruște în ultimii ani, inspirația și motivele de bucurie. Când faci ceea ce îți place, timpul liber capătă cu totul alte valențe, crede Irina. Dar nu a fost mereu așa. Deși i-a plăcut să gătească de când era mică și avea o pasiune pentru experimentat și combinat arome și gusturi, Irina și-a construit la început o carieră în diplomație și a lucrat o perioadă la Ministerul Finanțelor. Acolo și-a dat seama de ceva foarte important: profesia aceea nu era pentru ea.

Irina voia să facă ceva care să o definească, să îi placă. Așa a ajuns în Amsterdam, unde a făcut ucenicie într-un restaurant, a urmat apoi cursurile Cordon Bleu la Paris și și-a continuat experiența în restaurantul cu 3 stele Michelin al lui Pierre Gagnaire. În 2012 a pornit Pain Plaisir alături de Tom Rees cu o idee simplă: să facă ceea ce le place.

Privind în urmă, am fost foarte curajoși. Nu mai făcusem asta niciodată, până nu demult nu prea ne preocupase aspectul practic al unei brutării - magazin, noi eram extrem de focusați pe rețete și produsele pe care visam să le facem. Mare noroc, căci dacă am fi știut ce înseamnă, probabil ne-am fi speriat și nu am mai fi fost aici, povestește Irina.

La început, nu se gândea la aspectul antreprenorial, ci doar își urma dorința de a construi și a face ceva care îi place cu adevărat. Strategia de business și planurile de afaceri le-a învățat din mers. Și acum, când Pain Plaisir înseamnă 4 magazine și o brutărie nou nouță, mare și spațioasă, Irina își amintește de emoția cu care și-a întâlnit primii clienți, în primele luni de la deschidere.

Vorbim cu Irina Stăncescu, în cadrul seriei Creative Power, susținute de BT, despre parcursul ei în antreprenoriat, curbe de învățare abrupte și cum se obține echilibrul între a face ceea ce îți place și a avea un business de succes în același timp. 

De la Ministerul Finanțelor la pâine

Parcursul meu antreprenorial este ușor întortocheat și începe acum 15 ani. Voi face o mica incursiune în trecut, căci până de curând, povestea Pain Plaisir a fost legata de povestea mea într-un mod foarte personal. Cu energia mea și un vis idealist, Pain Plaisir a luat naștere în 2012, când m-am simțit pregătită să încerc marea cu degetul.

Mi-a plăcut să gătesc de când mă știu, încă din adolescență răsfoiam cărți de bucate căutând idei și rețete pe care să le încerc în mica bucătărie de acasă. Știind asta, familia mea a început să aibă un obicei - joi seara eu găteam și ei mâncau, ne adunam cu toții, familia extinsă. Pentru ei era un joc, dar pentru mine era o responsabilitate pe care am preluat-o cu aplomb. Retrospectiv, mi-ar fi prins bine să fi fost îndrumată în direcția aceasta încă de pe atunci, dar pentru ei era de neconceput. Au trecut ani și am căutat să construiesc o cariera în diplomație; așa am ajuns să lucrez la Ministerul Finanțelor, la departamentul pentru fonduri de pre-aderare. O experiență frumoasă, care m-a marcat mai ales prin rezoluția categorică pe care am avut-o acolo - nu este pentru mine, eu aveam nevoie de ceva mai activ și mai personal. Am început să caut idei de cariera, iar o întălnire cu doi bucătari a schimbat cursul poveștii mele.

Am plecat din București la Amsterdam, unde am găsit un restaurant dispus să mă primească în rândul echipei, deși nu aveam experiență în domeniu deloc. Acolo am înțeles că îmi place bucătăria și după o vreme am început să nutresc gândul de a urma o școală de gastronomie. Nu am ezitat și m-am hotărât să urmez cursurile Cordon Bleu la Paris, de unde am absolvit cursurile de bucătărie și patiserie în 2008. O mica incursiune în Italia și am înțeles că lumea gastronomiei se învârte la Paris, astfel că mi-am propus să lucrez cu unul dintre chefii cei mai reputați din Paris, Pierre Gagnaire.

Spre surprinderea mea, drumul către restaurantul cu 3 stele Michelin Pierre Gagnaire a fost lin. Partea grea a urmat după ce am început acolo. Eram singura femeie dintr-o echipă de bucătari tineri și plini de testosteron, cum adesea se întâlnesc în marile bucătarii. În loc să mă las copleșită de faptul că aveam mai mulți ani decât ei, că nu prea aveam experiență și viteza cu care mă mișcam era de doua ori mai încet decât ei, m-am înarmat cu determinare și am găsit un aliat neprețuit de partea mea - placerea cu care mă duceam acolo.

Sună poate greu de crezut, dar faptul că îmi plăcea la nebunie ce se petrecea acolo, gusturile și combinațiile noi pe care le descopeream, fascinația cu care mă documentam în puținul timp liber pe care îl aveam, mi-au permis să rezist. Da, am folosit cuvântul rezist pentru că a fost o lupta să fiu prezentă și receptivă la un job care mă solicita fizic și mental la cote înalte preț de 16 ore pe zi, cu o jumătate de zi libera pe săptămână. Au fost cei mai frumoși ani, chiar daca trăiam o permanenta stare de surmenaj. Partea bună atunci când faci ceva care te consumă complet este că timpul capătă alte valențe, anii petrecuți acolo au cântărit mai greu decât daca aș fi lucrat 8 ore pe zi. Curba de învățare a fost cu adevărat abruptă.

Ideea

Acolo, l-am cunoscut pe Tom Rees, partenerul meu la Pain Plaisir. Tom era și el un outsider care căuta să își ostoiască setea de cunoaștere în gastronomie, sosit din Anglia cu același scop că mine. Ne-am apropiat destul de repede, fiind singurii vorbitori de limba engleza. Tom făcea pâine când ne-am cunoscut, după ce înainte lucrase în toate secțiile de patiserie. Eu aveam deja o relație frumoasa cu pâinea, căutam întotdeauna brutăriile bune din Paris și comparam gusturi, ba chiar aveam și un borcan cu maia în frigiderul de altfel gol. Vorbind cu Tom, am descoperit un nou univers, nu-mi pusesem niciodată problema cum se face pâinea în mod profesionist.

Provenind amândoi din familii antreprenoriale, nu a durat mult și am început să vorbim despre cum ar fi primită o pâine că asta în țările noastre, unde nu aveai prea multe opțiuni să găsești o pâine cu maia, proaspătă și gustoasă. Am decis să deschidem împreună o brutărie, fie la Londra, fie la București. Înainte însă, am lucrat fiecare dintre noi la boutique-uri reputate din Paris, că să vedem modul de organizare.

Ritmul de viață s-a schimbat, nu mai lucram până noaptea târziu, dar începeam devreme - Tom la 3 dimineața și eu la 5. Când am simțit că suntem pregătiți, am început să ne documentăm serios, iar prima dată ne-am uitat la Londra. Am înțeles repede că Londra, deși foarte ofertantă ca piață, era departe de noi din cauza costurilor mari pentru deschiderea brutăriei. A venit natural să deschidem brutăria în București, unde ne-am și mutat în 2012.

Privind în urmă, am fost foarte curajoși. Nu mai făcusem asta niciodată, până nu demult nu prea ne preocupase aspectul practic al unei brutării - magazin, noi eram extrem de focusați pe rețete și produsele pe care visam să le facem Mare noroc, căci daca am fi știut ce înseamnă, probabil ne-am fi speriat și nu am mai fi fost aici.

La vremea respectiva, nu mă gândeam la aspectul antreprenorial, ci doar urmam dorința arzătoare de a construi și a face ceva care îmi place cu adevărat.

Momente esențiale în formarea ta

Părinții mei sunt un exemplu de inventivitate, adaptabilitate și reziliență, căci imediat după revoluție au început pe cont propriu cu un magazin, apoi un atelier de confecții și ulterior o brutărie și patiserie; practic și-au folosit toate abilitățile pentru a-și croi un viitor, au cooptat în afacere și alți membri ai familiei și prieteni; am crescut făcând ceva tot timpul, de la pantofi de păpuși, pungi cadouri și mărțișoare, la mers la târguri și ambalat diverse.

Mai am în minte un punct de cotitură când am întâlnit un cuplu de bucătari, la un restaurant cu 1 stea Michelin în Germania. Serveam un pahar de vin la bar și am intrat în vorba cu ei, aflându-le povestea. Dețineau restaurantul lor și în singura zi liberă pe săptămână luau cina la alte restaurante, ca să fie permanent în contact cu evoluția gastronomiei. Erau atât de pasionați și de consumați de meseria lor încât nu simțeau că lucrează - acesta era stilul lor de viață, de dimineața până seara făceau ceva ce le placea! Am fost mișcată de această poveste, căci așa ceva căutam și eu, dar nu știam să articulez. Câteva zile mai tărziu, am început să mă întreb de ce nu iau în considerare chiar meseria de bucătar, căci îmi plăcea să gătesc și făceam asta de mică. De la întrebarea aceasta și până la prima acțiune în direcția gastronomiei nu a mai fost decât un pas.

Un alt moment esențial a fost decizia de a deschide propria afacere, după câțiva ani de lucru în gastronomie, la Paris și în Italia.

La început

Am deschis Pain Plaisir cu o idee simplă - să facem ce ne place. Nu m-am gândit prea mult la ce înseamnă o afacere, să zicem că am avut o curbă de învățare foarte abruptă. :-) Am fost suficient de norocoasă să am în jurul meu colegi care au aderat la spiritul Pain Plaisir și au pus umărul la treabă; în timp, eforturile noastre au început să se vadă din ce în ce mai mult și acum suntem într-un punct pe care la început nici nu îl visam - avem 4 magazine, o brutărie nou nouță, mare și spațioasă, urmând să mai deschidem și alte magazine.

Deși a trecut mult timp de atunci, nu voi uita niciodată uimirea pe care am avut-o în primele săptămâni văzând oameni trecând strada către magazinul nostru. Nu îmi venea să cred că vin la noi.

În primele 3 luni mă curentam de aproape tot ce atingeam, în mod inexplicabil, uneori se vedeau scântei, cred că eram extrem de surescitată, sau aveam multă energie, nu pot să îmi explic nici astăzi și nici nu mi s-a mai întâmplat.

Planuri & obiective

Acest an este unul decisiv pentru noi. Primul și cel mai important obiectiv a fost atins - am relocat producția în incinta Sema Parc, avem o brutărie nou nouță, spațioasă și frumoasă. Urmează să mai deschidem 2 magazine, o țintă ambițioasă pentru noi, dar pe care sunt sigura că putem să o atingem.

Schimbările la nivelul comportamentelor de consum ne forțează să ne adaptam, alegem să privim întreagă situație că o oportunitate de dezvoltare. Ne dorim un lanț mic de magazine proprii, astfel încât să fim cât mai aproape de clienții noștri.

Satisfacții. Momente grele

Fară doar și poate, cea mai mare satisfacție este dată de noul spațiu de producție de la Sema Parc. A fost și cel mai greu proiect pe care l-am făcut până acum, totodată.

Momentele grele se trec mergând tot înainte! :-)

Motivația

Este o întrebare pe care o aud des, căci într-adevăr, par neobosită. Răspunsul este foarte simplu - îmi place ce fac. Îmi plac oamenii cu care lucrez zi de zi, îmi plac clienții, îmi plac produsele noastre. Trăiesc și respir Pain Plaisir, e viața mea.

Rutina care funcționează

Sunt matinală, dar ritmul vieții mele a fost puțin schimbat de când am devenit mamă și acum revin la bunele obiceiuri. Programul ideal este cu trezit devreme, alergat și început ziua cu aplomb. Ziua mea este împărțită între activități administrative, de care încerc să scap cât mai repede și apoi în magazine, acolo îmi place cel mai mult.

Cea mai grea întrebare: Cât timp liber ai? :) 

Nu e deloc o întrebare grea. Am timp liber atât cât am nevoie :-) Când faci ceva ce iți place, noțiunea de timp liber are alte valențe. În ultimii doi ani am fost prezentă mai mult acasă, cu băiețelul meu, Barbu, însă acum am revenit full time la treabă și tare mă bucur!

Provocări de antreprenor în 2022

Zâmbesc, căci cred că ce a fost cel mai provocator tocmai ce a trecut - mutarea în noua brutărie de la Sema Parc. Este o schimbare mare din toate punctele de vedere și o mică parte din mine era temătoare de această schimbare. Acum că s-a întâmplat, drumul a devenit mai lin și mai senin. Știu ce am de făcut, am energia și motivația să le fac, dar mai important, sunt înconjurată de oameni cu care îmi face placere să merg la drum!

Cum s-a schimbat mediul antreprenorial în România

Apariția pandemiei a fost o provocare pentru noi toți și a generat schimbări substanțiale în toate straturile societății. Spiritul antreprenorial este de mare folos în situații de criza, întrucât antreprenorii au capacitatea de a avea o privire pozitivă asupra noilor condiții și asta s-a văzut în cât de repede toate afacerile mai mari sau mai mici s-au adaptat și cum au învățat unii de la alții.

Cea mai mare schimbare a fost boostul digital, fară îndoială. Pentru noi, Pain Plaisir, cea mai valoroasă lecție a fost să vedem cât de importanți suntem în viețile clienților noștri, fiind priviti ca o ancora de normalitate în haosul care ne înconjură.

O parte mai puțin bună este că sunt afaceri care s-au închis, din varii motive.

Admir toți antreprenorii și privesc curioasă evoluția afacerilor lor, încercând să învăț cât mai mult. Am o relație de mentorat cu doi antreprenori foarte diferiți și în general caut sfaturi de la cei mai avansați decât mine. La rândul meu, sunt disponibilă pentru cei aflați la început de drum și ajut cum pot.

Lecții din antreprenoriat

1. Înconjoară-te de oameni mai buni decât tine.

2. Privește în sus, nu-ți fie teamă să visezi

3. Concentrează-ți eforturile

Ce înseamnă pentru tine putere

Puterea are mai multe valențe - este influența, care crește pe măsură ce oferim suport celor din jurul nostru, este claritate, disciplină și responsabilitate, dar este și energie - energie pe care o infuzăm celor din jurul nostru. Puterea mai înseamnă încredere, care crește și se dezvoltă pe măsură ce trăim în spiritul valorilor noastre. Când vorbim și trăim în congruență cu valorile noastre, ne crește încrederea în noi și puterea devine nu doar palpabilă, ci și contagioasă.

Cum putem da putere României

Îndeplinindu-ne rolul cât mai bine, așa cum am arătat mai sus.

Puterea de a crea. Puterea de a merge mai departe. Puterea de a te ridica, de a găsi resurse noi, de a depăși limitele. Puterea de a inova. Puterea e de multe feluri, dar în centru are ceva comun: acel motor care transformă lucrurile, energia care le face posibile. În seria Creative Power, realizată în parteneriat cu BT, vorbim cu acei oamenii care, prin business-urile create, inspirația și determinarea lor, dau putere celorlalți, comunităților din jur și, împreună, dau putere României.

Poveștile celor care dau putere și încredere României.