[Artă, NU Război] Raluca Ilaria Demetrescu: Artiștii au reacții la ceea ce se întâmplă în lume, în societate și în propriul trib

Șobolani și oameni, Flori și oameni, Dulciuri și oameni, Bombe si oameni. În multe dintre proiectele pe care le curatoriază, artista Raluca Ilaria Demetrescu urmărește antropologic asocierea dintre oameni și alte concepte. De asta propunerea lui Daniel Loagăr, parte din echipa galeriei neconvenționale Celula de Artă, de a crea expoziția Bombe și oameni. Artiști uniți împotriva războiului a fost primită cu interes și entuziasm de Raluca. Expoziția, care mai poate fi vizitată până pe 2 aprilie, a fost gândită ca o inițiativă artistică prin care 75 de artiști din România și Ucraina s-au opus războiului și durerii provocate de orgoliul uman. Lucrările eclectice pe care Raluca le-a adus în fața publicului au în centrul lor războiul și impactul pe care îl are asupra umanității, iar diversitatea interpretărilor aduce perspective neașteptate de a ne raporta la ce se întâmplă în realitatea noastră.

Pe 24 februarie rușii au început războiul, pe 12 martie noi am deschis expoziția, printr-un hei rup general. Daniel Loagăr cunoștea artiști din Ucraina, am avut un număr important de artiști ucraineni prinși deci în proiect, alți artiști aveau lucrări legate de războaie, chiar de alte războaie pe care rușii le-au purtat în ultimii ani, inclusiv despre ocuparea Crimeei iar mulți, majoritatea au produs obiecte artistice legate de războiul lui Putin îndreptat împotriva Ucrainei acum, pe loc. Restul e legendă.:)

Amintirile Ralucăi din copilărie poartă mirosul materialelor artistice pe care mama ei, graficiană, le folosea atunci când lucra la diverse proiecte. De la pictură și broderie până la grafică și video performance, călătoria Ralucăi pe tărâmul artei înseamnă descoperiri continue și momente de catharsis constante. Despre arta ei, cum a arătat procesul de curatoriere pentru expoziția Bombe și Oameni și modul în care a afectat-o vestea războiului ne-a povestit în rândurile de mai jos.

Călătoria ta artistică

Mama, Cornelia Daneț, a fost graficiană, am trăit în zona artelor plastice și vizuale de când mă știu. Mirosul creioanelor, al terebentinei și al altor câteva materiale specifice artei cu care mama lucra sunt primele mele amintiri și, cum simțul olfactiv este cel mai pregnant, acolo e parte mare din memoria mea din primii ani de viață, conștient și subconștient. Cumva deci, am făcut artă indirect și direct dintodeauna. Lucrez cu mai multe medii, teoretic, curatoriez atât expoziții personale cât și de grup sau colective, scriu texte, mai degrabă eseuri despre artă și-mi plac interviurile. Practica mea artistică e eclectică, atât formal cât și la nivelul mediilor pe care le folosesc: pictez, desenez, fac fotografie, grafică colorată, instalație, video, performance, cos, brodez. Interesul meu din zona creației și subiectele pe care le aleg sunt aproape antropologice, autoreferențiale cu accente de (auto)ficțiune. Practic și o formă de feminism cu atenție îndreptată pentru eliberare la nivelul comportamentelor sociale și egalitate în societate și în mediul artistic care e, în mod tradițional, machist.

În practica aceasta artistică, descoperirile sunt continue, micro descoperiri, catharsisuri, mișcări de conștiință, curiozități mobile permanent. Cam ca toți oamenii cu precupări și vocații, aș spune. Nu cred că sunt vreun geniu care inventează acum roata. :) Atenția la mediul social și lume te împing continuu către descoperiri de toate felurile.

Galeria Celula de Artă

De Celula de Artă mă leagă înainte de toate prietenia personală cât și aprecierea profesională pe care le împărtășesc cu Daniel Loagăr și Lucian Sandu Milea, ambii actanți în zona artelor vizuale din București. Sunt oameni cu care am mai lucrat și cu care sper să pot lucra în continuare. Apoi, desigur, am urmărit constant activitatea expozițională a galeriei Celula de Artă.

Ideea expoziției Bombe și oameni. Artiști uniți împotriva războiului

În calitate de curatoare am câteva proiecte aproape din zona antropologiei care cuprind în titlu și concept Oamenii și încă ceva, pâna acum au fost șobolanii (Șobolani și oameni / Homo homini rattus est), florile (Flori și oameni / Homo homini flos est), urmează și dulciurile ( Dulciuri și oameni / Homo homini dulcis est), abordări care țin destul de mult de antropologie. Iar punctul de plecare al acestei expoziții l-a declanșat Daniel Loagăr, cu care voi lucra pe partea de coordonare la expoziția cu dulciuri, când, printr-un mesaj scris m-a întrebat, simplu și cuprinzător: „Bombe și oameni?” A fost un DA instantaneu.

Situațiile de criză produc reacții rapide, cu sufletul la gură. Pe 24 februarie rușii au început războiul, pe 12 martie noi am deschis expoziția, printr-un hei rup general. Daniel Loagăr cunoștea artiști din Ucraina, am avut un număr important de artiști ucraineni prinși deci în proiect, alți artiști aveau lucrări legate de războaie, chiar de alte războaie pe care rușii le-au purtat în ultimii ani, inclusiv despre ocuparea Crimeei iar mulți, majoritatea au produs obiecte artistice legate de războiul lui Putin îndreptat împotriva Ucrainei acum, pe loc. Restul e legendă.:)

Cum ai primit tu vestea războiului

Până în ultima clipă, sperând împotriva tuturor semnalelor internaționale, am așteptat ca Putin să retragă armatele masate la granița cu Ucraina. Părea cumva imposibil ca în 2022, în Europa un asemenea comportament belicos chiar și din partea unui dictator să poată declanșa asemenea dezastru umanitar, război, moarte, deplasări de populație. Nu știu de ce, după invadarea Crimeei, nu am învățat o dată pentru totdeauna că rușii vor continua să poarte aceeași retorică imperialistă, expansionistă nenorocită. Apoi, cum să scoți tu pe gură, fie și numai rostite propozițiile care conțin cuvintele: arsenal nuclear?!

Procesul de curatoriere

Eu nu lucrez pe open call, chem artiștii direct. Am spus mai sus despre asta. Sunt artiști pe care îi cunosc, alții a căror practică artistică o urmăresc, artiști emergenți sau stabiliți din punct de vedere al carierei. Ceea ce m-a interesat a fost ca tema războiului să fie în preocupările lor în general sau doar în acest caz. Am făcut echipă buna cu Daniel și Andrei Cornea pentru organizare, iar Luci Sandu Milea, care e de formație arhitect, a fost foarte util ca să compunem arhitectura expoziției în condițiile specifice ale clădirii. PR-ul Anca Spiridon a comunicat foarte eficient evenimentul în așa fel încât însăși Ambasada Ucrainei din România ne-a contactat pentru a ne oferi video-uri filmate pe viu în timpul războiului.

Cum a fost primită inițiativa de artiști

A fost un DA absolut. Artiștii au reacții la ceea ce se întâmplă în lume, în societate și în propriul trib. Nimeni nu e declinat, nimeni nu a refuzat, din contră, starea aceasta de urgență cu reacții prompte la nedreptate e specifică multor artiști, multor creatori. Și cei foarte ocupați și-au făcut timp să lucreze pe subiect.

Lucrările din cadrul expoziției

Expoziția e eclectică, avem multe medii artistice, dimensiuni diferite, experiențe de viață și vârste diferite ale artiștilor. Publicul care ne vizitează e invitat să facă o donație pentru refugiații din Ucraina victime ale războiului, să doneze elimente neperisabile sau să cumpere obiecte realizate de artiști iar banii rezultați să mearga tot pentru ajutorul refugiaților. Expoziția deci are și un important scop caritabil.

Cele mai mari provocări întâmpinate

Timpul scurt, rapiditatea reacțiilor și organizarea iute, iute au fost provocările. Mie îmi place mult, mult ceea ce fac, deci organizarea aceastei expoziții nu a fost deloc chinuitoare. Am vrut doar să ne încadrăm în timp util până la vernisaj.

Donații necesare

Lucrurile evoluază, la fel și nevoile refugiaților, ale soldaților rămași să lupte în Ucraina. Am răspuns mai sus despre ce obiecte sunt necesare refugiatilor sau pe front.