Surprizele neplăcute au făcut-o antreprenor. Și primele lecții pe acest drum au început la 18 ani. Silvia Luican are 35 de ani, este sociolog cu experiență profesională de peste 15 ani și fondatoarea IZI data, o companie care vrea să schimbe percepția asupra cercetării de piață și să o facă accesibilă și ușor de înțeles. A pornit agenția chiar de la această idee: cercetarea de piață pare complicată, așa că mulți aleg să o evite, deși le-ar fi foarte necesară, așa că IZI data vrea să democratizeze acest domeniu și oferă soluții de simplificare. Când a pornit compania, nu avea mașină, sediu sau bani de angajați valoroși. Avea însă ceva mai important: know-how, 12 ani de experiență profesională și lipici la oamenii care au devenit angajații și clienții ei.
"Atitudinea antreprenorială din facultate s-a tradus prin jonglarea eficientă cu timpul, resursele și disciplina necesare ca să pot să duc job, școală și distracție – le-am jonglat, însă ascultând continuu de o busolă internă care zicea “construiește pe termen lung”. De unde atâta înțelepciune? Nu, nu era înțelepciune, era doar intuiție și mai era un lucru pe care l-am învățat în cei 10 ani de pian din copilărie: pentru performanță, e nevoie de muncă, perseverență și exercițiu", povestește Silvia.
Vorbim cu Silvia în seria Creative Power, susținută de BT, despre clișee și adevăr, lecții învățate în antreprenoriat și reguli de cultivat optimismul în această perioadă tulbure, rutina zilnică, motivație și planurile companiei în 2022.
Drumul în antreprenoriat
Adevărat ca orice clișeu: antreprenoriatul este o atitudine. Uitându-mă în urmă, sunt antreprenor încă de când am primit “primul șut în fund de la viață”, la vârsta de 18 ani. După ce am luat nota 10 la examenul de admitere la ASE, am aflat cu stupoare că am intrat la taxă din cauza mediei de la BAC. Iată prima lecție de antreprenoriat: concurența (de la admitere).
Așa am pornit către primele joburi, a apărut nevoia să fac bani ca să-mi plătesc facultatea. Noroc cu nevoia, nimic nu mobilizează mai tare. Atitudinea antreprenorială din facultate s-a tradus prin jonglarea eficientă cu timpul, resursele și disciplina necesare ca să pot să duc job, școală și distracție – le-am jonglat, însă ascultând continuu de o busolă internă care zicea “construiește pe termen lung”. De unde atâta înțelepciune? Nu, nu era înțelepciune, era doar intuiție și mai era un lucru pe care l-am învățat în cei 10 ani de pian din copilărie: pentru performanță, e nevoie de muncă, perseverență și exercițiu. Așadar, pot concluziona că, surprizele neplăcute (facultatea la taxă) și cântatul la pian, m-au făcut antreprenor.
Momente esențiale
Primul moment decisiv a fost când am primit șansa de a modera primul focus grup, iar al doilea – 12 ani mai târziu - când am avut curajul să pornesc singură o companie de studii de piață. Așadar, prima dată a fost despre șansa pe care mi-au dat-o ceilalti iar a doua oară despre șansa pe care mi-au dat-o eu, despre încrederea de sine.
Povestea companiei
În iunie 2019 s-a născut IZI data, (tocmai am verificat data când am creat pagina de Facebook), dar ideea s-a născut mai devreme. A fost una dintre ideile acelea care apar când faci duș (tocmai am căutat pe google de ce ne vin ideile bune în duș).
Povestea e simplă, am pornit de la ideea că cercetarea de piață pare complicată, așa că mulți aleg să se lipsească, IZI data vine cu soluții de simplificare, vrea să democratizeze cercetarea de piață, făcând-o ușor de folosit și de înțeles.
Ideea numelui mi-a venit tot atunci, din simplificarea lui “easy” și focusul pe studiile dedicate generației Z, a ieșit IZI data. Apoi logo-ul, făcut de talentatul Tiberiu Papa. După logo, am lucrat pentru identitatea de brand a agenției cu Paul Kasprovski în atelierul Brand Dojo. Paul m-a ajutat să dau claritate intențiilor mele. A urmat pagina de Facebook a agenției, primii clienți, primele proiecte, primii angajați, iar abia 2 ani mai târziu (după ciufuleala primită în primul an de pandemie) am lansat și website-ul. Și de data aceasta, tot nevoia m-a mobilizat să investesc într-un website.
Greutățile de început
Continuând seria clișeelor: greutățile, dacă le întorci pe toate părțile, sunt doar oportunități. Când am început, nu aveam sediu (noroc cu spațiile de coworking), nu aveam mașină (noroc cu uber), nu aveam bani de angajați valoroși (noroc cu freelancers talentați), nu aveam SRL (noroc cu afacerea eșuată al părinților, haha am moștenit un SRL). Aveam în schimb un laptop, sclipire în ochi, know-how, 12 ani de experiență profesională și lipici la oamenii care au devenit angajații și clienții mei.
Așteptări și împliniri
Se spune că furia este dovada că așteptările tale sunt nerealiste. Îmi fac constant managementul așteptărilor, așa rezistă entuziasmul, așa apar soluții care mă deblochează și așa reușesc să lucrez cu plăcere. Desigur, am în minte o destinație, dar nu am termen de expirare pentru visele mele. Am învățat că cele mai multe limite sunt în capul nostru, am învățat să îndrăznesc.
Silvia alături de Emilia, cea mai veche din echipă
Provocări de pandemie
În cercetarea de piață, noi lucrăm cu deciziile oamenilor, iar pandemia a dus la încremenirea deciziilor. Când e incertitudine, riscul cel mai mare este să nu faci nici o mișcare – iar asta s-a întâmplat în primul an de pandemie, atât piața cât și creierele noastre s-au pus pe freeze. Am făcut față pandemiei fără să renunț la angajați, am păstrat echipa de atunci cu dinții și cu banii pe care i-am făcut în (nici) primul an de activitate. Noroc cu sfatul primit de la terapeuta mea, îmi spunea parcă premonitoriu, în zilele roz pre-pandemie: “pune bani deoparte pentru zile negre”. (Abia) după primul an de pandemie m-am mobilizat să fac website-ul, să ne promovăm mai intens, să pescuim în ape mai mari.
Cum s-a schimbat domeniul
Prin natura misiunii noastre, să reinventăm felul tradițional de a face cercetare de piață, eu mă uit la piața internațională, la soluțiile de DIY și la trendurile de automatizare. Influența cea mai mare vine din viteza și ușurința proceselor pe care o caută startup-urile. Avem în portofoliu și startup-uri, nu întâmplător, admir energia lor și mă inspir de la cei mai curajoși dintre clientii mei – ei sunt game changers în industriile lor iar noi ne dorim același lucru pentru piața de research.
Nevoile clienților
Coexistența dintre inovație și stabilitate, aceasta este mantra lui 2022. Cum ar putea fi altfel, după atâta zguduială de pandemie și conflicte globale? Are Gáspár György o frumoasă metaforă vizuală despre dezvoltarea omului (dar care se aplică la fel de bine și în afaceri). Imaginează-ți un porumbel ale cărui aripi sunt “stabilitatea” și “independența” – nu poate zbura dacă nu le are pe ambele.
Rutina care funcționează
În multe dintre zilele săptămânii, mă trezesc la ora 6 dimineața, duc copiii la școală și apoi mă așez “la butoane”. Tot în acele zile mă forțez să adorm devreme, nu înainte de a citi, întâi copiiilor mei iar apoi câteva pagini pentru mine. În ultimii ani citesc non-ficțiune, cărți cu teme sociale și de psihologie. Zilele săptămânilor mele sunt contra-cronometru, sunt pline și da… grele.
La fel sunt și subiectele despre care vorbesc, citesc, învăț. Weekendurile în schimb sunt leneșe, sunt vesele, sunt de refacere. În weekend mă ocup de viața socială, a mea și a copiiilor mei. Mă înconjor de oameni, de pupici, de zâmbete. Așa trăiesc de câtiva ani deja, compartimentând foarte bine momentele când e de treabă și cele când e de glumă.
3 lecții învățate în criză și 3 reguli importante
Lecția 1: Sunt momente când se resimte mai puternic faptul că nimic nu e sigur, dar adevărul este că mereu a fost așa.
Regula 1: Nu sta în loc. Continuă să faci planuri (chiar dacă sunt doar pe termen scurt și mediu) și continuă să te miști (chiar și fizic).
Cum fac eu: Când simt că încremenesc, că nu am energie să mișc business-ul (sau pe mine), fie schimb locul – merg să lucrez din alt spațiu de coworking, fie fac un zoom meeting spontan cu o colegă cu energia mai sus decât mine.
Lecția 2: Ne place inerția și adorăm obișnuința. E normal, ne aduce liniște să continuăm să facem lucrurile în felul învățat.
Regula 2: Adaptează-te la context și fii prezent. Dar hrănește-ți și nevoia (firească) de stabilitate, cu rutine personale.
Cum fac eu: În primele luni de pandemie cântam la pian în fiecare weekend, o piesă pe săptămână. În furtuna de emoții aduse de Covid, mă țineam de weekend-urile mele muzicale cum se duce un înotător începător de la un plutitor la altul.
Lecția 3: Poți să faci multe lucruri cu putini bani, lipsa banilor mobilizează idei și soluții inovatoare. Însă, e mai bine să ai bani, ei pot fi și o resursă de liniște, încredere și curaj.
Regula 3: Pune bani deoparte.
Cum fac eu: evit cumpărăturile de impuls, nu evit creditele bancare, cumpăr lucruri de calitate, durabile, care să mă țină multă vreme și care să nu-și piardă valoarea în timp.
Planuri în 2022
Anul acesta o să investesc în oameni, în creșterea și dezvoltarea colegilor mei. Deasemenea, vreau să măresc echipa permanantă dar și rețeaua de freelanceri și colaboratori, pentru a putea procesa un volum mai mare de proiecte.
Continuăm cu studiile la festivalurile de muzică și continuăm cu studiile dedicate generației Z, dezvoltăm produsele dedicate pe aceste două direcții.
Puterea de a crea. Puterea de a merge mai departe. Puterea de a te ridica, de a găsi resurse noi, de a depăși limitele. Puterea de a inova. Puterea e de multe feluri, dar în centru are ceva comun: acel motor care transformă lucrurile, energia care le face posibile. În seria Creative Power, realizată în parteneriat cu BT, vorbim cu acei oamenii care, prin business-urile create, inspirația și determinarea lor, dau putere celorlalți, comunităților din jur și, împreună, dau putere României.
Poveștile celor care dau putere și încredere României.