”Nu am plănuit să evacuez. Am fugit în adăpost cu hainele cu care eram în casă. Am avut 15 minute să îmi părăsesc casa”, povestește Yuliya Matvyeyeva, specialistă în PR și comunicare din Kiev. Ea a părăsit Ucraina săptămâna trecută și se află de câteva zile în București, în casa unor români care au sărit în ajutor. Yuliya este colaborator Forbes Ucraina și membră în EACD (European Association of Communication Directors). În scrisoarea unei femei din Ucraina, publicată pe Linkedin, Yuliya scrie: ”Am nevoie de ajutorul vostru azi”.
Cum putem ajuta? am întrebat-o prima dată pe Yuliya, la începutul acestui interviu. Cu bani, cu empatie, cu propria voce, răspunde ea. E important să înțelegem și mentalitatea oamenilor pe care îi ajutăm. Ucrainienii sunt un popor obișnuit să trăiască în criză: doar în ultimii 16 ani au trecut prin 2 revoluții, 2 crize financiare și 8 ani de conflicte armate.
Avem un spirit unic, o natură independentă și curajoasă. Suntem obișnuiți cu munca grea și să ne bazăm doar pe noi. Suntem obișnuiți să trăim în criză, spune Yuliya.
Nu e vorba doar despre a ajuta Ucraina în aceste momente, spune ea, ci despre a apăra valori pe care le împărtășim cu toții. E vorba de lumea întreagă.
Ce nu ar trebui să întrebăm un refugiat
Oamenii ar trebui să întrebe orice. Jurnaliștii sunt legătura dintre oamenii din Ucraina și cei din celelalte țări. Toate întrebările sunt bune.
Ajutorul de care e nevoie
Vedem mult ajutor și suntem foarte recunoscători pentru ceea ce faceți.
Cel mai important ajutor e acesta: Nu tăceți! Țările de lângă Ucraina, România, Polonia, Slovacia și celelalte - nu tăceți! Rusia și Putin nu se vor opri în Ucraina. Pregătiți-vă. Pentru Ucraina nu a fost pregătită. Nimeni nu știe ce ar putea face Putin mai departe.
În al doilea rând: fiți oameni! Dacă puteți, ajutați cu bani. Dacă nu, folosiți-vă vocea în Social Media. Nu vă fie teamă să spuneți dacă credeți că ceea ce se întâmplă în Ucraina e rău.
Va exista o presiune asupra economiei din cauza refugiaților. Părerea mea e că țările de la graniță, România, Polonia și celelalte ar trebui să primească ajutor în plus de la UE. Cred că toate țările din Uniunea Europeană ar trebui să împartă acest ajutor.
Ucrainienii nu vor bani de la guvern, de la plătitorii de taxe. Ceea ce e foarte important pentru noi e să muncim. Dați-ne de muncă, angajați-ne, suntem pregătiți.
Ce trebuie să știți despre ucrainieni
Nu ne panicăm și mergem înainte.
Avem un spirit unic, o natură independentă și curajoasă.
Suntem obișnuiți cu munca grea și ne bazăm doar pe noi înșine.
Suntem obișnuiți să trăim în criză.
În ultimii 16 ani, am trecut prin 2 revoluții, 2 crize financiare și 8 ani lungi de conflicte armate.
Nu așteptăm ajutor de la guvern.
Avem relații sociale foarte puternice.
Avem propria viziune și propria cale.
Știm să glumin în fața greutăților.
Și acum?
Pentru mine e foarte greu să cer ajutor. Eram în adăpost, am sărit în mașină și am părăsit Kievul și țara fără bani, fără haine. Am plecat din casă fără nimic, în rochia în care eram. Așa că, atunci când ajutați pe cineva, uitați-vă bine, încercați să înțelegeți prin ceea ce trece. Vedeți cine are nevoie de ajutor. În special cei cu copii mici.
E mult ajutor umanitar. Acest ajutor ar trebui împărțit între cei care sunt în Ucraina și cei care au plecat. E o situație oribilă în Ucraina, fără mâncare, fără apă, fără medicamente. Și e o situație oribilă pentru refugiați.
În schimb, oamenii din România sunt nemaipomeniți. Când am trecut granița, am primit mâncare, apă, ajutor. Erau mulți oameni acolo care ajutau. Au fost minunați, am plâns, nu ne așteptam.
Nu am planificat să plec din Kiev, nu am planificat să vin în România. Inițial ne-am gândit la Polonia - orice graniță, nu mai conta. Dar am văzut că drumul e blocat în zona aceea, așa că am schimbat destinația spre România. Nu există niciun fel de informați despre unde ai putea merge, nu există niciun sfat.
Ce voi face acum? Să spun sincer, nu știu. Nu am unde să locuiesc, cu ce să mă îmbrac, ce să mănânc. Încerc să îmi păstrez optimismul. Și le mulțumesc oamenilor din România care mă ajută acum, prietenilor de aici. Sunteți minunați.
Niciun plan B
Un om care ne distra nația a ajuns acum vocea ei. Nu am votat pentru Zelenski. Și nu pot să zic că curajul lui de acum mi-a schimbat părerea, dar e în Kiev acum și inspiră milioane de ucrainieni.
Înainte de război, nu am aprobat mesajele președintelui care spuneau: Nu vă panicați! Trebuia să avem un plan B. Autoritățile noastre au spus la televizor: ”Nu vă panicați, nu va fi nicio invazie”. Ar fi trebuit să fie pregătiți pentru invazie. Au existat astfel de greșeli de comunicare și strategie. Nu au fost pregătiți pentru război și mulți oameni au murit.
Nu cred că președintele nostru e un erou. Ceea ce face acum e responsabilitatea lui. Este în Kiev, e curajos, e vocea noastră. Ok. Dar e președinte, asta e responsabilitatea lui.
Părerea mea că toți bărbații și toate femeile din Kiev sunt eroi. Trebuie să înțelegeți mentalitatea noastră. Suntem pregătiți de luptă și suntem curajoși.
Absolut, sunt pro-Vest. Susțin aderarea la UE și NATO. Trebuie să fim fermi cu agresiunea Rusiei. Pentru că nu se vor opri. Vor să ne distrugă țara. E foarte bine că primim ajutor miliar, apă și mîncare, e foarte bine. Dar fără susținerea Vestului, nu vom supraviețui.
Eu îmi susțin țara prin vocea mea. Țara mea suferă. Și vreau să spun tuturor: Vă rog, fiți buni. Să nu credeți că e vorba doar despre Ucraina, e vorba de viitorul lumii întregi. Nu e doar despre o nație, ci despre valorile pe care le împărtășim cu toții. Nu tăceți!
