Olga Vintaniuc: Ne-am propus să fim pentru artiștii tineri o oportunitate, vrem să-i facem să știe și să simtă că pot bate la ușa noastră

Olga Vintaniuc: Ne-am propus să fim pentru artiștii tineri o oportunitate, vrem să-i facem să știe și să simtă că pot bate la ușa noastră

Arta este peste tot în jurul nostru, numai să deschidem ochii și să vedem diversele forme de exprimare a frumosului. Arta este pe stradă, în designul unei mașini, al unei haine sau pe trotuarele desenate, nu doar în locuri de cultură. Așa vede artista Olga Vintaniuc prezenta artei în lumea contemporană. Și spune că arta este cea care vorbește despre evoluția unui om, a unei societăți.

Olga pictează din clasa a doua, o face din pasiune, iubește liniile și culoarea mai mult decât forma sau acțiunea. Nu a făcut până acum pasul către o expoziție personală și crede că misiunea sa este, mai degrabă, să prezinte și să promoveze creațiile altor artiști. A fost manager de marketing al MARe, iar din toamna anului trecut este director fondator și partener într-un nou proiect cultural din București, Galeria Kulterra, aflată în subsolul unei case vechi de pe lângă parcul Cișmigiu.

”Ne-am propus să convingem. Să atragem artiști, public și colecționari. Ne-am propus să fim pentru artiștii tineri o oportunitate, vrem să-i facem să știe și să simtă că pot bate la ușa noastră, existând posibilitatea reală să colaborăm”.

Povestim cu artista Olga Vintaniuc despre cum a găsit ea Bucureștiul cultural în urmă cu 13 ani, când s-a mutat aici din Chișinău. Și aflăm mai multe despre Galeria Kulterra. În acest proiect i s-au alăturat oameni de business, care și-au propus să facă din spațiul de pe Ştirbei Vodă 104-106 un centru cultural multifuncțional. Acolo vor avea loc nu doar expoziții, ci și spectacole de teatru, concerte de muzică și alte evenimente de artă.

 

Despre tine și arta ta

Vin din Chișinău, unde am studiat un liceu teoretic, nu unul vocațional. Dar îmi amintesc că pe când eram în clasa a 2-a m-am dus la părinții mei și le-am cerut bani pentru a mă înscrie la cursuri de pictură. De ce am făcut asta? N-aș putea zice cu exactitate. Sunt oameni care pot răspunde cu precizie la astfel de întrebări, care pot indica fără greș ziua în care ceva s-a întâmplat, în care au avut o epifanie sau ziua în care pur și simplu au deschis, fie și din întâmplare, o ușă care le-a schimbat viața. Eu nu pot face asta. Dar nici nu mă consider artistă. Nici nu sunt. Am rămas definitiv la nivel de amatori, dar păstrând sensul adânc al termenului, adică acela în care cuvântul ”amator” nu a fost golit de semnificația originală, care trimite spre iubire și pasiune.

Pe de altă parte un artist autentic este mistuit de ceea ce creează; deseori suferă și urăște ceea ce face! Luptă cu sine, cu lucrările lui. E o epuizare a sinelui. În cazul meu este mai mult o vizitare, o plimbare printr-o bucurie proprie. Un hobby, ar zice unii, deși nu m-aș opri chiar acolo.

Nu am avut expoziții personale, am participat cu câteva lucrări la o expoziție colectivă. Am avut emoții, desigur, dar țin minte cu exactitate că și atunci aveam un sentiment ciudat, era ca și cum mă furișasem fără bilet la un spectacol și am nimerit chiar pe scenă, între actorii adevărați.

Tehnica mea este mai degrabă una a confortului, a regăsirii, mă reinventez rar tocmai pentru că nu creez pentru a mă expune (la propriu și la figurat), ci pictez pentru a recalibra acele părți din mine care par defazate sau decalate! Iubesc liniile și culoarea, mai mult decât forma sau acțiunea. Nu trăiesc din artă, chiar dacă am și vândut lucrări. Dimpotrivă, viața mi-a arătat că trăiesc pentru a prezenta și pentru a promova arta altora, a celor pe care eu însămi îi consider artiști și alături de care nu m-aș așeza nicidecum.


Credit foto portret: Adi Bulboacă

 

Bucureștiul cultural

Am venit în 2008. În acești 13-14 ani, orașul s-a schimbat mult. Am găsit un oraș extrem de dinamic, din toate punctele de vedere, cu o anumită efervescență socială (mai ales că în ultimul deceniu am avut și protestele care au definit un anumit profil al societății civile), dar și cu o dezvoltare rapidă a sectorului cultural independent.

Tot în acest răstimp a fost și tragedia din octombrie 2015, de la Colectiv, care a determinat un recul, o reconsiderare a trendurilor și a ideii de spațiu underground. Dar orașul și-a revenit rapid, în 2018 s-a deschis primul muzeu privat de artă (MARe/Muzeul de Artă Recentă), la care am și lucrat timp de 3 ani, Combinatul Fondului Plastic a devenit un adevărat hub, la fel și Malmaison, de curând devenit un nou centru artistic al Bucureștiului. Au apărut galerii noi, inclusiv Kulterra.

Pandemia a fost un al doilea moment traumatizant pentru viața culturală a orașului, teatrele, sălile de concerte și de spectacole și, în general, orice spațiu pentru evenimente (inclusiv cluburile, extrem de importante atunci când vorbim despre concerte live) fiind nevoite să se închidă sau să funcționeze în limitele unor restricții deloc ușor de gestionat. Personal, însă, în cea mai mare partea a acestei perioade am fost mai degrabă în poziția unui spectator decât în cea de ”actor”, fiind ocupată cu studiile, la jurnalism, apoi la științe politice și cu masteratul la Facultatea de Litere (Cultură și Politică în contextul european și internațional).

 

Puterea artei

Arta are puterea de a te atrage, de a te respinge, de a te dumiri și de a te șoca. Te învață și te dezvață de anumite preconcepții. Prin cromatică, formă, tehnică, tematică ea definește epoci și locuri și este marcată de epoci și de locuri. Este o marcă identitară și, în același timp, se refuză unor granițe prea stricte. Arta este peste tot: în designul unei mașini sau al unei haine, în forma unei farfurii (la rigoare chiar și în conținutul ei), pe un poster, pe trotuarul desenat cu cretă, în nisipul desenat cu degetul. Arta nu este doar cea ”înaltă”, academică, instituționalizată, ca să zic așa. Ea este un reflex, un instinct, e legată de limbaj și de expresie așa cum sunt muzica și dansul. De altfel, precede scrierea, așa cum scrierile străvechi erau și desen (hieroglifele, de exemplu). Arta nu doar ajută în evoluția unui om și/sau a unei societăți, arta este cea care arată cum și care este evoluția unui om, a unei societăți.

 

Povestea Galeriei Kulterra

A apărut anul trecut, la final de septembrie, dar și în plină pandemie! A apărut, așadar, ca un fel de îndârjire, de înfruntare a unei realități care ne-a afectat pe toți. Ideea galeriei este mai veche, dar abia în 2021 s-a pus serios problema înființării ei, a amenajării spațiului și a unei filozofii proprii.

Printre elementele de noutate am aminti că, spre deosebire de majoritatea celorlalte galerii din București, Kulterra are și un program cu publicul, între 12 și 18 în timpul săptămânii și între 12 și 16 în zilele de weekend. Așadar nu se deschide doar la vernisaje sau la programare. În plus, galeria vine cu o infrastructură aparte, care permite performance-uri life și artă multi-media la un nivel anume.

 

Echipa

În sens restrâns, echipa este formată din cei care au înființat-o! În sens mai larg, din toți cei care ne sunt alături pentru a realiza o comunicare, o identitate vizuală etc. De asemenea, fiind deschisă pentru public, galeria are și custozi. Iar în sensul cel mai larg (și mai drag nouă), este formată din cei care, deja, au devenit parteneri, vizitatori fideli și prieteni ai galeriei.

 

Obiectivele pe care vi le-ați stabilit

Ne-am propus să convingem. Să atragem artiști, public și colecționari. Ne-am propus să fim pentru artiștii tineri o oportunitate, vrem să-i facem să știe și să simtă că pot bate la ușa noastră, existând posibilitatea reală să colaborăm. Sigur, nu înseamnă că nu avem criteriile noastre de selecție, (nu suntem o consignație), dar ne place să riscăm și să susținem artiști care, altfel, ar fi avut o anumită sfială, s-ar fi temut să îndrăznească.

În privința evenimentelor suntem, desigur, axați în special pe expoziții. Dar avem în vedere și concerte, muzică experimentală, proiecții video, dans contemporan, teatru șamd.

 

Locul

Aflată la aproape 10 metri sub nivelul solului, galeria este ca un ”loc secret” al orașului. Are trei spații de expunere: coridorul dinspre scară, sala cu boltă și sala principală, dreptunghiulară, care prezintă, de regulă, cele mai importante lucrări ale unei expoziții. În curând, galeria se va extinde și în spațiul de la nivelul 0, la parterul clădirii sub care se află. Acolo vor fi birouri, shop și spațiu de expunere. În privința sumelor investite vom păstra discreția. Dar ideea este ca în timp, cele mai mari investiții să le facem în artă și în artiști. Asta înseamnă călătorii, participare la târgurile importante de artă din țară și din străinătate, promovare etc.

 

Provocările unui business în cultură

Totul este greu și totul este ușor. Privită ca o afacere, o galerie întâmpină provocările specifice unei afaceri. Ea trebuie, totuși, să se suțină, să fie mai mult decât un hobby, altfel spus, să aibă un succes de piață. Asta presupune, ca în cazul oricărei afaceri, o orientare în piață, presupune identificarea, definirea și formarea unui public propriu. Pe de altă parte, fiind vorba despre artă și despre artiști, lucrurile sunt mult mai personale decât în cazul altor afaceri. Este o aventură plină de pasiune în care există întotdeauna un ”celălalt” la care te raportezi nemijlocit.


Credit foto: Cătălin Soto

 

Artiștii care expun în Kulterra

Până acum avem exclusivitate cu artiștii Obie Platon, Elena Bria (deja prezentați la noi cu expoziții), Teona Toderel și Natalia Romanciuc (ale căror expoziții urmează în anul acesta). Că nu ne oprim aici o arată faptul că am început anul 2022 cu un Artists Call la care a răspuns un număr mare de artiști. Partea cea mai delicată este atunci când trebuie să faci selecția.

 

Cum vă promovați

Deocamdată suntem activi pe Facebook și pe Instagram. Cel mai probabil ne vom extinde și pe alte platforme. Aș spune că ne este (deja) specific faptul că producem și publicăm texte originale pe marginea lucrărilor expuse în galerie, alături de interviuri cu artiștii sau de mici povești care-i privesc. Pe scurt, în social media vorbim mai puțin despre Kulterra ca spațiu fizic (prezentat la modul implicit) și mai mult despre arta și artiștii pe care spațiul cu pricina îi reprezintă. Vorbim mai mult despre conținut decât despre formă. Sunt deja artiști care s-au arătat interesați de noi doar pentru că au observat că noi chiar vorbim despre lucrările pe care le expunem și despre artiștii pe care-i reprezentăm.

 

Planuri pentru 2022

După ce vom închide expoziția ”Elena Bria. New Academia”, pe 28 februarie, avem în plan o expoziție doar cu artiste (căci vorbim despre luna martie), la care vor participa cu pictură și cu sculptură, artiste din Cluj, Timișoara și Chișinău.

Tot în luna martie, Kulterra Gallery va participa cu o expoziție Obie Platon la pavilionul României de la Expo 2020 Dubai. Iar în luna iunie vom prezenta artiștii noștri la Salonul de Artă Contemporană, art3f, de la Monaco.

Aboneaza-te la newsletterul IQads cu cele mai importante articole despre comunicare, marketing si alte domenii creative:
Info


Subiecte

Sectiune



Branded


Related