A terminat liceul de mate-info si facultatea de marketing, a lucrat in web design si a fost barista, iar acum face lucruri misto in social media si e creativ vizual. Diana Letzner cauta, exploreaza, incearca. Deseneaza, provoaca. Ii place sa spuna ca vinde idei, nu imagini.
Mi-a luat ceva sa imi gasesc stilul, initial am reinceput sa pictez, watercolour, ulei, vaze cu flori, nebunii. Nimic nu ma satisfacea estetic din pacate. Pana intr-o zi in care am desenat ceva cu litere mari cu stiloul cu cerneala neagra, doua personaje, putina caterinca si ironie. Diana Letzner se nastea.
Lumea o stie din online, de pe Insta. Se joaca simplu cu imagini si cuvinte, face haz de necaz, dar desenele ei sunt intense, terapeutice. Un fel de a-i lasa pe ceilalti sa guste putin din ceea ce gandeste. Povestea din spatele creativitatii Dianei, in randurile de mai jos:
Bio pe scurt
Pe foarte scurt, m-am nascut si am crescut in Bucuresti, am iesit sefa de promotie in generala, liceul mate-info, terminat marketing si mai apoi urmat cursurile scolii ADC unde nu am excelat pentru ca in paralel lucram ca barista (si nu aveam cu adevarat timp de cursuri si sa ma focusez), lucru pe care l-am facut pana in decembrie 2021, cu o pauza de trei luni in care am lucrat putin in web design. Acum din fericire am renuntat la HORECA si lucrez pe social media si in paralel imi duc viata de asa zis designer grafic/artist cum ar zice unii, eu prefer sa ma consider Creativ (Vizual).
Etape de formare
Sa fiu sincera, dintotdeauna am fost creativa in diverse feluri. Am inceput sa desenez si compun vizual de mica, dar am renuntat pentru a “ma focusa pe lucrurile cu adevarat reale”, invatatul si alte dinastea. Am revenit la ideea de a desena cand mi-am adus aminte in facultate ca eu candva in clasa intai desenam niste benzi desenate dubioase cu un sobolan betiv care isi pierdea banii la jocuri de noroc.
De ce desenam atunci asta? Nici eu nu stiu. Am fost mandra de mica Diana si mi-am zis ca in cinstea originalitatii ei, voi incerca sa ii urmez exemplul. Mi-a luat ceva sa imi gasesc stilul, initial am reinceput sa pictez, watercolour, ulei, vaze cu flori, nebunii. Nimic nu ma satisfacea estetic din pacate. Pana intr-o zi in care am desenat ceva cu litere mari cu stiloul cu cerneala neagra, doua personaje, putina caterinca si ironie. Diana Letzner se nastea.
Mai apoi lucrurile au stagnat, eu fiind foarte prinsa cu munca si lipsita de extra energie, cred ca m-am putut dedica acestei parti din mine, incepand de acum 2 ani maxim. Atunci am prins curaj sa zic cum si ce vreau eu in totalitate si sa incerc sa mazgalesc ceva oricand am ocazia si m-a lovit o idee, lucru care se intampla pretty random.
Treaba asta cu “arta” mea e un lucru destul de personal, doar ca am hotarat sa ii las pe cei din jurul meu sa guste putin din cum gandesc eu, mai ales ca nu-s cea mai sociabila persoana si macar asa sa ma cunoasca, dar in acelasi timp o fac strict pentru mine, terapeutic, pentru a imi elibera mintea care e plina de tampenii in mare parte.
Stilul tau
Din nou, nu ma consider ilustrator, ci maxim artist (consider ca e o diferenta) cum m-au numit cei de la DOR prima data. Eu, dupa cum am mentionat mai sus prefer eticheta de Creativ Vizual sau ceva de genul.
Stilul meu nu s-a schimbat extrem de mult, doar ca de la a face manual cu un stilou cu cerneala neagra peste schita in creion, am trecut la digital, cu penul pe tableta. Prefer sa cred ca “vand” idei, nu desenele in sine, care daca stau sa ma gandesc au evoluat de la diverse probleme sociale la caterinca si “dad jokes”.
Temele care te preocupa
Haz de necaz, romanisme, caterinca, glume si baieteala. In paralel cu stilul care “m-a consacrat” am inceput de la sfarsitul anului trecut sa si fac niste mici ilustratii cu personaje, in care apar o parte din oamenii dragi mie.
Lately am observat ca ma obsedeaza jocul de cuvinte cu branduri, in mare romanesti.
Proiecte comerciale
M-am focusat putin cam tare pe munca mea zilnica si nu prea am luat proiecte pe design, ci am preferat mai degraba sa mai creez eu “de ale mele” si eventual sa fac printuri la comanda cu ele. Acum, daca ma gandesc, am facut pentru revista DOR doua proiecte, o coperta pentru o editura, trebuia sa lucrez la mai multe, dar din motive personale a trebuit sa renunt, nici nu mai stiu, s-au intamplat prea multe pe plan personal. Pentru mine, prima jumatatea a anului 2021 nu prea a fost ce trebuie, ca sa nu zic altfel, si nici pe departe din cauza virusului vedeta.
Procesul creativ
Excited ca mi se da proiect/comanda> Iau proiectul> entuziasm> procrastinare> panica> ingras porcul in ajun, vorba aia> primesc feedback> fac modificari daca mai trebuie>rasuflu usurata.
De ce sa mint? :))
Ritualuri si rutine
Memeurile ma tin in viata, creierul si persoanele din jurul meu cu care fac caterinca. Ele imi hranesc creativitatea. Nu am vreo rutina boema sau ceva, cafelutza cu lapte vegetal de preferat in cana neagra, ideea la bord, penul in mana, nu ne ridicam pana nu terminam. Cam asta e.
Ideea posterelor
Sincer, nici nu imi aduc aminte. A venit pur si simplu. Ceva divin, si nu vorbesc de mine acum :))
Breasla ilustratorilor din Ro
Sincer, sunt multi oameni talentati, si e nice ca sunt stiluri atat de diferite. Pe de alta parte nu am foarte multe de spus aici, eu prefer sa fiu genul care isi vede de treaba lui, deci nu imi pot da cu parerea prea tare si nici din aceasta breasla nu am facut parte niciodata, pentru ca evident vine si cu bune si cu rele, si nu am energie de rele :))
Freelancingul
Lumea ma cauta pentru ca se impiedica de instagramul meu, le place stilul meu, li se pare smart cum ma joc cu cuvintele si ca totusi sunt expuse atat de simplu.
Ce nu imi place in general, nu numai pe partea de freelancing, este comunicarea intre oameni in Romania si faptul ca in mare parte se doreste munca cinstita pe bani super putini sau eventual expunere. In cazul meu, nu mai merge asa de niste vreme. Mi-am luat viata de adult in piept, si genul asta de oferte nu imi platesc facturile.
Oamenii nu pricep ca pentru un amarat de logo sau de desen, nu conteaza ca il fac în 5 minute sau într-o zi, am muncit sa ajung sa il fac asa rapid si investit in “uneltele necesare”. Nu se plateste doar hartia sau vectorul primit, ci și timpul alocat proiectului respectiv si implicarea creativă.
Online-ul
Pe online ma bazez. Dupa cum am spus mai sus, nu sunt prea sociabila ca persoana, nu prea ies ca sa imi creez conexiuni sau sa arat ceva din ce fac. Cine ma stie, ma stie ca Diana Letzner din online. Ca promovare in social media, nu ma stresez sau chinui, aia e estetica care imi place mie, asa traiesc, imi place sa fiu activa. Am ramas mainly pe instagram, mi se pare cel mai viu momentan si accesibil intr-un fel sau altul, pentru mine.
De multe ori ma uit singura la profilul meu de instagram si imi spun ca tare frumusel e si fara poze cu aparat profi sau stiu eu ce. Un ochi bun, o minte sprintena, un telefon decent si niste unelte (aka laptop, tableta si adobe) isi fac treaba.
Sa fiu sincera instagramul meu m-a ajutat sa iau si jobul actual, deci ma ajuta maxim online-ul, not gonna lie.
Ce iti place si ce nu iti place pe online-ul din Ro
O sa zic doar ce imi place cel mai mult si imi fac ziua mai buna de fiecare data: conturile cu memeuri :)) si cateva pagini, unele ale unor persoane apropiate, altele destul de obscure. In rest, imi pierd vremea ca un om simplu pe siteuri care aduna grafica intr-un loc si pe exploreul instagramului, însă astea nu sunt cele mai romanesti.
De enervat, ma enerveaza muuulte lucruri din online, dar nu voi incheia intr-o nota negativa acest articol, asa ca asta e tot ce spun :))
