Să te vindeci de un trecut care te-a făcut să crezi că normalitatea înseamnă abuz necesită, în primul rând, acceptare. Iar când totul se transformă într-o dramă în care victima retrăiește constant cele mai întunecate momente, devine o responsabilitate colectivă să punem capăt ciclului de abuzuri. Iar asta se întâmplă doar dacă suntem gata să purtăm conversații inconfortabile.
De la asta a pornit și Centrul Canadian pentru Protecția Copilului, aducându-ne mai aproape de realitatea pe care un copil ale cărui abuzuri au fost filmate și urcate pe internet o trăiește. Practic, când există mereu amintirea concretă a ceea ce s-a întâmplat, nu scapă niciodată de rușine și teamă, iar asta deoarece companiile tech nu reușesc întotdeauna să dea clipurile jos. Într-un spot emoționant care nu are nevoie de cuvinte ca să transmită mesajul, agenția No Fixed Address a surprins modul în care trauma este perpetuată în aceste cazuri. E ca o rană deschisă pe care continui să o zgârii – țesutul nu se va putea reface niciodată. Dar noi avem datoria să conștientizăm că situațiile astea există, să susținem cauzele care se implică în combaterea lor și să deschidem, la rândul nostru, discuții inconfortabile care să spargă stigma socială care le împiedică pe victime să se simtă protejate.
