Iubirea este frumoasă în toate formele ei, chiar dacă unele sunt arătate cu degetul și hulite de anumiți oameni, doar pentru că nu fac parte din granițele clare definite de cărți străvechi, dogme și legi. Familia înseamnă iubire, respect și sprijin, chiar dacă nu este una tradițională. Toate familiile ar trebui să aibă aceleași drepturi. De ce sunt încă judecate atât de aspru persoanele care fac parte din comunitatea LGBTQIA+? De ce li se refuză dreptul de a întemeia o familie în România?
După doi ani de pandemie, care au scos la iveală și mai multe probleme de care se lovesc familiile LGBTQIA+, ACCEPT a lansat campania ”Protejați Toate Familiile”. Și cere autorităților române să recunoască și protejeze familiile ne-tradiționale.
"Partenerii de același sex nu se pot moșteni unul pe celălalt prin intermediul moștenirii legale și nici nu pot beneficia de statutul de co-asigurat în sistemul public de asigurări de sănătate. Membrii familiilor de același sex nu sunt recunoscuţi la spital sau în relaţie cu alte unităţi sanitare ca fiind aparţinători".
În urmă cu 2 ani, 21 de familii LGBTIQIA+ au cerut să fie înregistrate la oficiile de stare civilă din România. Au fost refuzate, iar în prezent sunt reprezentate de ACCEPT la Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Decizia CEDO va reprezenta un moment istoric pentru toate familiile din România și Europa.
Ana Ciutu, coordonatoare de proiecte la Asociația ACCEPT vorbește despre campania #ProtejațiToateFamiliile. Tot cu ea povestim despre planurile organizației pentru 2022.
Premisele campaniei „Protejați Toate Familiile”
Campania „Protejați Toate Familiile” lansează o conversație necesară despre familie, despre iubire, respect, încredere, speranță, dar și despre piedicile legale pe care le întâmpină în România familiile formate de persoane lesbiene, gay, bisexuale, transgender, queer, intersex. Campania este realizată de ACCEPT în cadrul campaniei internaționale #ProtectAllFamilies derulate în Bulgaria, Letonia, Lituania, Polonia, România și Slovacia, adică în toate cele șase state ale Uniunii Europene care nu oferă în prezent protecție legală familiilor formate de persoane LGBTQIA+.
ACCEPT a dedicat acest an vizibilității persoanelor LGBTQIA+ și familiilor acestora. Conform cercetării pe care am derulat-o la începutul lui 2021, doar 19% din români spun că știu o persoană gay sau lesbiană. Cu toate acestea, cei mai mulți dintre români exprimă opinii cu privire la comunitatea noastră. Deci ce ne dorim e ca opiniile oamenilor să fie informate și nu bazate pe fake news sau mesaje de ură pe care încă le vedem adesea la TV, în online, chiar și pe stradă.
De la idee la poveștile expuse
Toamna asta am pornit în căutarea câtorva familii din România dispuse să ne povestească ce le ține împreună, dar și care sunt piedicile pe care le întâmpină aici. Am filmat în casele a patru familii din Timișoara, Cluj, Oradea și București. Am cunoscut oameni extraordinari care doresc să se implice și să schimbe măcar un pic situația din România. Am călătorit alături de jurnalista Andreea Pietroșel, care a realizat interviurile, și videografii Andrei Ioniță și Tania Cucoreanu, care au filmat iar mai apoi au petrecut timp cu poveștile în studioul de montaj. Așa s-a născut campania #ProtejațiToateFamiliile, iar fiecare etapă a proiectului - pregătirile, filmările și post-producția - au fost foarte emoționante pentru noi.
Mesajul
Protejați Toate Familiile este mesajul pe care îl transmitem autorităților din România, care continuă să ignore familiile persoanelor LGBTQIA+. Este timpul să începem o conversație națională despre nevoia de protecție a tuturor familiilor și despre valorile care ne unesc.
Prin campania #ProtejațiToateFamiliile aducem mai aproape de public experiențele a patru familii formate de persoane lesbiene, gay și transgender din România, care își continuă viața aici, în ciuda tuturor obstacolelor legale. Vrem să discutăm cu onestitate despre familiile noastre și să creăm un spațiu de conversație sigur.
Familiile și poveștile lor
Cristina și Mihaela trăiesc la Timișoara și formează o familie de 15 ani. Pentru că nu au putut oficia relația în România, au fost nevoite să se căsătorească în Islanda acum 4 ani. Căsătoria lor nu este recunoscută în România, dar este recunoscută în toate statele membre ale blocului comunitar care aplică rezoluția Parlamentului European conform căreia parteneriatele ori căsătoriile între persoane de acelaşi sex ar trebui recunoscute în toată Uniunea Europeană. Însă România nu respectă nici până astăzi decizia PE.
Paul și Cristian ne-au primit în casa lor de lângă Cluj-Napoca, pe care o renovează împreună. Cei doi formează o familie, dar statul român nu le recunoaște statutul de parteneri. Armonia lor este umbrită de gândul că decesul lui Cristian, unicul proprietar al casei, ar duce la îndepărtarea lui Paul din reședința renovată din fondurile comune. Doar recunoașterea legală ca partener i-ar garanta acestuia dreptul de moștenitor al partenerului său de viață.
Iren este o mamă și în același timp o femeie lesbiană din Oradea care ne povestește cum trăiește asumat alături de cei doi copii ai săi, într-un oraș în care arareori se discută despre familiile persoanelor din comunitatea noastră.
Patrick și Billie trăiesc la București iar familia lor, aparent, nu ar trebui să întâmpine niciun obstacol legal. Dar Patrick este bărbat transgender, iar actele lui de identitate nu au fost încă schimbate din cauza procedurilor complicate și invazive impuse de statul român. CEDO a decis în ianuarie 2021 că această procedură este contrară drepturilor omului și pune persoana transgender într-o situație imposibilă: să aleagă înte a trăi ca ea însăși în societate și a se supune unor proceduri medicale invazive, considerate de judecători ca precondiție a modificării actelor de identitate.
Drepturile persoanelor LGBTQIA+
Persoanele lesbiene, gay, bisexuale, transgender, queer, intersex și asexuale din România au dreptul să nu fie discriminate și ca demnitatea lor umană să fie respectată. Acest drept izvorăște din Constituția României, din Convenția Europeană a Drepturilor Omului și din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene. Legislația anti-discriminare din România ar trebui să le protejeze aceste drepturi, însă nu doar litera legii definește experiența persoanelor LGBTI în România. În practică, chiar și dreptul la demnitate umană, la muncă, educație, servicii publice sau private, sunt încălcate frecvent. Numeroase persoane LGBTI au inclusiv relatii dificile cu familia imediată sau extinsă, ceea ce le face de fapt și mai vulnerabile la discriminare.
Dar atunci când întemeiază o familie, persoanele LGBTQIA+ nu beneficiază în România de niciun drept. Codul Civil continuă să prevadă interdicția recunoașterii legale a familiilor formate din persoane de același sex. Prin urmare, Oficiile de Stare Civilă din România nu înregistrează căsătorii între persoane de același sex, iar familiile de același sex care și-au oficiat relația în alte state nu își pot înregistra căsătoria sau parteneriatul civil în România.
Pandemia de COVID-19 evidențiază tot mai clar efectele încălcării dreptului la viață privată și de familie în România. Partenerii de același sex nu se pot moșteni unul pe celălalt prin intermediul moștenirii legale și nici nu pot beneficia de statutul de co-asigurat în sistemul public de asigurări de sănătate, așa cum se întâmpă în cazul soților. Mai mult, membrii familiilor de același sex nu sunt recunoscuţi la spital sau în relaţie cu alte unităţi sanitare ca fiind aparţinători – prin urmare, nu pot sta unul lângă celălalt la medic sau în spital, nu pot decide pentru celălalt în cazuri de forţă majoră, nu pot ridica de la morgă corpul partenerului în caz de deces sau nu pot efectua demersurile de scoatere a certificatului de deces. Iar acestea sunt doar câteva dintre piedicile pe care le întâmpinăm în România.
Cum s-au schimbat lucrurile pentru comunitate în ultimii ani
ACCEPT împlinește anul acesta 25 de ani de activitate în România. Și-a început activitatea într-o perioadă în care, un interviu cum este acesta putea fi considerat propagandă homosexuală, iar autorul său putea fi pedepsit cu închisoarea pentru acest demers jurnalistic. De atunci și până acum, am lucrat zi de zi pentru ca viața perosanelor LGBTQIA+ din România să devină una mai bună. Echipa ACCEPT a contribuit la dezincriminarea relațiilor între persoane de același sex, organizează Bucharest Pride încă din 2005, lucrează alături de alte organizații din România pentru a susține persoanele afectate de discriminare, participă la procese consultative între societatea civilă și autoritățile publice pentru a imbunătăți legislația. Numeroase cazuri reprezentate de ACCEPT la CEDO, CCR și CJUE reprezintă deja precedente juridice atât în România cât și în Uniunea Europeană.
În 2001, România era ultimul stat din Consiliul Europei și din actuala Uniune Europeană care renunța la incriminarea relațiilor între persoane de același sex. Prin comparație, Bulgaria renunțase încă de la finalul anilor ’60 la acest tip de legislație. În 2021, România este unul dintre puținele state ale Uniunii Europene care nu recunoaște nici până în momentul de față parteneriatul civil sau căsătoria persoanelor de același sex, alături de Bulgaria, Lituania, Letonia, Polonia, și Slovacia.
În urmă cu doi ani, 21 de familii LGBTIQIA+ din România au mers la oficiile de stare civilă dorind să își înregistreze relațiile de familie. Toate aceste familii au fost refuzate iar în prezent sunt reprezentate de ACCEPT la Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Decizia CEDO în această cauză va reprezenta o decizie istorică pentru toate familiile din România și Europa.
Homofobia în România
Homofobia în România este întreținută de legislația românească discriminatorie, de știri false și de mesaje de ură lansate de oameni politici, reprezentanți ai cultelor religioase și de mișcarea de extremă dreapta.
Cercetarea derulată de Cult Markert Research pentru ACCEPT la începutul acestui an, pe un segment reprezentativ din populația cu drept de vot din România, relevă faptul că majoritatea românilor cred în egalitate. 71% dintre respondenți au declarat că legalizarea căsătoriei civile între persoanele de același sex în România nu ar avea niciun impact asupra vieții lor, și doar 17% au afirmat că ar avea un impact negativ.
Ce funcționează cel mai bine în lupta cu prejudecățile
Prejudecățile despre orice comunitate se bazează pe tăcerea acelei comunități. Cu cât membrii comunității se simt mai marginalizați și arătați cu degetul, cu atât le este mai dificil să facă un pas în față și să vorbească despre ei. Fiecare dintre noi a avut acest sentiment de rușine și teamă măcar o dată în viață. Dar acest cerc vicios poate fi depășit în momentul în care tot mai mulți membri ai comunității încep să își povestească experiențele, în familie, în rândul prietenior, colegilor și în mass media.
Inclusiv cercetarea derulată la începutul acestui an ne-a arătat că nivelul de acceptare crește pe măsură ce oamenii cunosc o persoană din comunitate. 63% dintre românii care cunosc o persoană gay sau lesbiană din familie sunt ferm pentru legalizarea căsătoriei egale în România. Față de cei care nu cunosc o persoană gay sau lesbiană și care acceptă ideea căsătoriei egale doar în proporție de 20%.
Așadar, pentru noi este foarte important să creăm o punte prin această campanie prin care publicul din România să înceapă să cunoască poveștile reale ale persoanelor LGBTQIA+ și ale familiilor lor.
Cum face diferența o campanie socială
Rezultatele unei campanii sociale care propune o schimbare de perspectivă, dar care nu implică donații, se văd în timp îndelungat și se măsoară destul de complicat. Cu toate astea, deși de puține ori avem ocazia să putem măsura imediat schimbările produse, știm că influențarea opiniei unui om prin intermediul unei campanii sociale este foarte importantă pentru că, în timp, acel om poate produce schimbare la rândul lui.
În trecut a existat un moment esențial pentru noi, Referendumul din 2018, care își propunea redefinirea restrictivă a familiei în Constituția României. Acela a fost un moment de maturitate socială în România, pentru că Referendumul a fost invalidat prin neprezentarea la vot a aproape 80% dintre români. În ciuda derulării votului pe parcursul a două zile, adică un timp dublu față de alte votări, în ciuda unei campanii intense de ură dusă de numeroși oameni politici și nu numai, românii au înțeles că acel demers nu era alceva decât un joc al puterii. Pentru noi, acela rămâne un moment istoric de solidaritate socială, în care cetățeni, activiști și organizații au dus împreună o campanie națională de boicotare a unui Referendum nedrept, care a obținut ce și-a propus.
Echipa ACCEPT la aniversarea a 25 de ani de activitate.
Foto: Laurențiu Barbu
Anul 2021 pentru echipa ACCEPT
Anul 2021 a reprezentat pentru ACCEPT 25 de ani de la înființare, 20 de ani de la dezincriminarea homosexualității, a 16-a ediție a Marșului Bucharest Pride. Dintre cazurile de litigare strategică pe care ACCEPT le reprezintă la CEDO, am obținut două decizii în favoarea dreptului la întrunire și liberă exprimare, cu privire la drepturile persoanelor transgender.
În august - octombrie 2021, cu sprijinul Publicis și TikTok, am derulat campania #ComeOutWithMe pe rețelele sociale. Știind că, la începutul acestui an, peste 80% dintre români au spus că nu cunosc pe nimeni din comunitatea LGBTQIA+, am dorit să aducem mai multe povești personale ale persoanelor LGBTQIA+ în rețelele de socializare. Campania a reunit 14 persoane LGBTQIA+, peste 20 de influenceri și peste 300 de povești anonime de coming out împărtășite de membrii comunității noastre. Campania a început cu 14 videoclipuri de coming out promovate în cadrul evenimentelor Bucharest Pride. Între timp, peste 20 de influenceri au anunțat că își donează vocile pentru poveștile nespuse ale persoanelor LGBTQIA+. Drept urmare, am primit peste 300 de povești care au prins glas prin vocile influencerilor, pe TikTok, Istagram, Facebook și Twitch. Principalul hub al campaniei a fost tiktok.com/@accept.romania. Campania a înregistrat o audiență totală de 15 818 072 și un engagement total de 507 029.
Au fost și dezamăgiri în 2021, probabil că cea mai mare dintre ele rămâne pentru mine decizia Guvernului de a menține restricțiile pentru adunări publice în timpul verii, chiar și atunci când toate celelalte evenimente se puteau desfășura cu un număr mare de participanți. Pe acest fond, colaborarea noastră cu Primăria Capitalei pentru buna desfășurare a Marșului Bucharest Pride a fost foarte greoaie și ne-a amintit de dificultățile de aprobare a primei ediții a evenimentului, în urmă cu 15 ani.
Planuri pentru 2022
În 2022 vom continua să organizăm evenimentele deja emblematice precum Bucharest Pride și Luna istoriei LGBTQIA+. Vom continua programul de litigare strategică prin care reprezentăm în instanță persoane LGBTQIA+ discriminate în România. Vom continua programul de voluntariat, grupurile de suport și programele de training cu autoritățile. Vom continua să comunicăm pe tema familiei, Am început cu aceste patru interviuri de familie și ne dorim ca anul următor să prezentăm tot mai multe experiențe de viață ale familiilor LGBTQIA+ din România. Așadar, vom porni din nou la drum în căutarea oamenilor și poveștilor lor de viață.
