Mirarea și încântarea de a putea desena pe pereți, care pot fi șterși și redesenați; de a putea sta în interiorul unui igloo; de a putea bate la tobe. Intr-o scoala. Este mirarea si incantarea elevilor de la Liceul Onisifor Ghibu din Cluj la inaugurarea unui spatiu creativ dedicat lor, unde pot veni oricand sa se relaxeze, sa invete sau doar sa piarda timpul.
Am povestit cu Cristina Rogoz, manager proiect in cadrul Centrului Cultural Clujean, despre initiativa acestui spatiu si despre ce inseamna conceptul de well-being in educatie. Creativitatea poate juca un rol important aici, fie ca e implementata in curricula sau in spatiile de studiu. Iar elevii ar putea, la fel de bine, face parte din proces:
Elevii sunt prea puțin implicați sau consultați cu privire la modul în care lucrurile funcționează în mediul educațional. Am constatat că, atunci când li se oferă ocazia, participă entuziast, cu idei și soluții.
Ne-am referit in discutia noastra si la cum se aplica principiile creative in educatia din mediul international, cum se misca lucrurile la noi si cat de permisiv este sistemul din Romania, si despre ce alte proiecte culturale dezvolta organizatia din Cluj.
Well-being in educatie
În cadrul Centrului Cultural Clujean avem în derulare un proiect cu finanțare europeană, Art&Well-being, care explorează impactul pe care arta și participarea culturală îl au asupra sănătății fizice, emoționale și mintale, susține abordări artistice noi și susține platforme de colaborare dintre actori din diferite discipline pentru a spori starea de bine la nivel individual și comunitar.
La baza acestui proiect stau numeroase studii internaționale care au dovedit că arta și creativitatea contribuie la sănătatea noastră în general, cu aplicabilitate în diferite domenii și pentru diferite categorii de populație. Dacă vorbim despre educație și despre copii în particular, conform unui studiu realizat de Organizația Mondială a Sănătății, implicarea copiilor în activități artistice are ca rezultat dezvoltarea emoțională și cognitivă a acestora.
De exemplu, expunerea copiilor de mici la activități artistice ajută la dezvoltarea abilităților sociale ale acestora, a capacității de atenție în clasă, are ca beneficii un comportament mai altruist și reduce competitivitatea și comportamentele violente între copii.
Artele facilitează creativitatea copiilor și au un rol important în scăderea riscului de a dezvolta probleme sociale și de inadaptare comportamentală în adolescență. De asemenea, copiii mici ai căror părinți le citesc înainte de culcare au somn mai lung pe timp de noapte, ceea ce le-ar putea susține concentrarea la școală.
Upgrade-uri
Este important să existe un mod de lucru colaborativ între școli, societatea civilă, mediul de afaceri și sistemul educațional universitar care să ducă la deschiderea spre alte modele de învățare cu aplicabilitate practică în viața de zi cu zi.
Creativitatea și gândirea critică au roluri importante în propunerea unor procese inovatoare care să faciliteze implicarea tuturor acestori actori. Această colaborare sprijină regândirea unor modele noi de învățare, schimbarea felului în care este înțeleasă educația, îmbunătățirea curriculei școlare, și dezvoltarea de formate alternative pentru dezvoltarea profesională a profesorilor și implicarea studenților.
Solutiile creative in sistemul educational
Sistemul nostru de învățare este mult orientat spre competitivitate și rezultat. Memorarea este încă foarte importantă în procesul de educare în detrimentul creativității. Există soluții și deschidere, dar ca orice lucru nou necesită timp să fie adaptate și implementate.
Noi am avut experiențe plăcute la nivelul orașului Cluj-Napoca, unde colaborăm cu școlile, înca din 2018, într-un program de educație culturală în școli, ‘Arta în Joacă’, care își propune să ofere tinerilor competențe culturale și să încurajeze creativitatea, gândirea creativă și abilități necesare în viață.
Avem 13 școli din oraș în program și ne propunem să ajungem la 35 de școli până la finalul anului 2024, în dorința de a crea o rețea de școli în care arta și creativitatea sunt oferite ca resurse pentru dezvoltarea socială și cognitivă a copiilor.
Școlile din program găzduiesc artiști în rezidență care lucrează cu elevi, profesori și comunitatea extinsă a școlii, dezvoltând proiecte artistice care încurajează inovarea în mediul educațional.
Atitudinea elevilor
În cazul spațiului amenajat la Liceul Teoretic Onisifor Ghibu, elevii și părinții au fost parte din proces, implicați activ încă din faza de consultare și design a spațiului. Rezultatul este produsul acestui proces participativ și răspunde nevoilor identificate chiar de către copii.
Ca mod de lucru, aceste procese sunt încă rare în școlile noastre, elevii sunt prea puțin implicați sau consultați cu privire la modul în care lucrurile funcționează în mediul educațional. Am constatat că, atunci când li se oferă ocazia, participă entuziast, cu idei și soluții.
În cazul acestui spațiu, s-au bucurat și de parcurs, și de rezultat. Spațiul este utilizat acum de către elevi pentru orele de educație culturală, pentru relaxare sau pentru orele petrecute împreună cu consilierul școlar. Au astfel zilnic la îndemână un loc relaxant, diferit de o sală de clasă, care le schimbă în bine percepția asupra timpului pe care îl petrec la școală, și asta e ceea ne doream.
Contextul internațional
Se discută mult despre necesitatea regândirii spațiilor școlare și despre modul în care școlile pot beneficia de principiile aplicate în educația non-formală. Dincolo de preocuparea pentru adaptarea conținutului curricular la nevoile copiilor de acum, există de asemenea multă preocupare pentru vizual, pentru spațiul interior și exterior al școlii, care își pune amprenta asupra stării copiilor și profesorilor.
În România, lucrurile progresează în acest sens, cu întârziere însă. Ca spații de învățare, școlile sunt aceleași în care învățau părinții elevilor de azi, și nici ca mod de funcționare lucrurile nu sunt substanțial schimbate.
Nouă ne este familiar contextul orașului Cluj-Napoca, în care, din fericire, există preocupare reală pentru dezvoltare în educație. Colaborăm de 3 ani cu școlile din rețeaua noastră, și ea continuă să crească, iar la asta contribuie și dorința profesorilor de a oferi copiilor oportunități educative pe care școala nu le oferă în acest moment, fie educație culturală, așa cum facem noi, fie sport, educație pentru sănătate sau juridică. Sunt încă multe lucruri de îmbunătățit, dar rezultate se văd deja.
Noul spatiu de la Onisifor Ghibu
Ne doream de mult timp să regândim un spațiu public sau instituțional și să-i dăm o altă destinație, care să contribuie la starea de bine a utilizatorilor. Ideea spațiului amenajat în școală a venit firesc în contextul proiectului nostru de educație, aflat deja în cel de-al treilea an.
Știam câtă nevoie au copiii de un astfel de loc, așa că ne-am gândit la Liceul Teoretic Onisifor Ghibu atât pentru că aveam deja o bună colaborare, cât și pentru că voiam să punem lucrurile în perspectivă.
Parte din alegere a fost și faptul că e cea mai mare școală din oraș și, dacă e posibil aici, acest proiect va putea fi cu ușurință replicat oriunde. Finanțarea a venit din proiectului nostru Learning Qub, finanțat de Fondation Botnar, în care au loc acum și atelierele de educație culturală.
Provocările au fost mai degrabă de ordin practic - găsirea soluțiilor adecvate pentru forma spațiului sau desfășurarea lucrărilor în perioada în care copiii erau în vacanță, pentru a nu perturba întreaga activitate. Lucrurile au mers în general bine, chiar dacă au existat mici întârzieri.
Arhitectii si viziunea lor
Arhitecții spațiului au fost Simona Or-Munteanu și Eliza Jurca. Dincolo de creativitatea și viziunea lor, ambele sunt părinți de copii în clase primare, așa încât înțeleg foarte bine nevoia lor de mișcare, explorare, dar și de relaxare într-o zi obositoare la școală.
Arhitecții au fost parte din procesul de consultare la care am invitat membrii comunității încă de la început, iar în faza de design aveau deja o idee destul de precisă despre felul în care poate fi regândit spațiul.
Cea mai mare provocare a fost dată de dimensiunea spațiului, care are 40mp și de forma acestuia, dar au găsit soluții foarte bune pentru a compensa dimensiunile mici. Au optat pentru elemente simple, compacte, atât frumoase, cât și funcționale, având în vedere că vor fi utilizate de copii între 6 și 10 ani.
Activitatile
Aici se vor desfășura atelierele de educație culturală susținute de artiști în școală, dar și orele de profil artistic din curriculumul copiilor (muzică sau arte vizuale și abilități practice). Spațiul este deja folosit de către consilierul școlar pentru întâlniri și activități de grup cu copiii și va fi de asemenea folosit pentru relaxare, în orele mai libere din program.
Cadrele didactice vor putea să-l folosească la rândul lor pentru întâlniri cu părinții, într-o atmosferă mai puțin formală sau pur și simplu pentru o pauză în cursul zilei. Spațiul se află într-un colț la parterul clădirii, astfel încât e liniștit și luminos, va putea fi folosit fără grija de a deranja alte activități.
Inaugurarea
Ne bucurăm să spunem că partenerii și colaboratorii prezenți la inaugurare și-au exprimat unanim bucuria și dorința de a avea astfel de spații în toate școlile. Fiind un rezultat al unui proces participativ, participanții au avut ocazia de a exprima opinii și sugestii, astfel că ne așteptam la reacții pozitive.
Atât conducerea școlii, cât și partenerii și colaboratorii invitați s-au bucurat de acest rezultat și, poate cel mai mult, de reacțiile copiilor care au fost primii utilizatori ai spațiului. Mirarea și încântarea lor de a putea desena pe pereți, care pot fi șterși și redesenați, de a putea sta în interiorul unui igloo și de a putea bate pe tobe la școală a meritat tot efortul organizatoric.
Credem că acest tip de spațiu are doar efecte pozitive asupra copiilor, îi încurajează cu siguranță să-și imagineze și să învețe mai mult decât sălile tradiționale.
Programe de educatie culturala
Activitățile de educație culturală în școli sunt acum parte a proiectului Learning Qub, un proiect finanțat de Fondation Botnar care își propune să schimbe felul în care e înțeles procesul educațional și să readucă în prim plan curiozitatea și bucuria explorării prin cultură și știință.
În acest an, rețeaua noastră de școli se extinde, vor fi 15 până la finalul anului. În toate se desfășoară ateliere de educație culturală (dramaturgie, scriere creativă, artă vizuală, muzică), iar artiști și profesori colaborează pentru a introduce beneficiile acestui tip de educație în viața copiilor.
Se creează astfel resurse și modele valoroase, despre care credem că au potențialul de a schimba ecosistemul educațional local. Contextul actual ne limitează la activități în școli în într-un spațiu din oraș destinat atelierelor noastre, însă ne dorim să aducem copiii spre spațiile culturale din oraș, imediat ce acest lucru va fi posibil.
Până atunci, dezvoltăm programe de educație și colaborări relevante în acest sens, care să aducă în școli acel tip de educație care nu are de a face atât cu notele, cât cu abilitățile de viață și dezvoltarea personală.
