[Fapte pentru un viitor mai bun] Dragoș Tuță: Gen Z, generația cea mai tânără de pe piața muncii, adoptă o atitudine optimistă față de o posibilă lume sustenabilă, în timp ce seniorii lor din generația millenials o văd mai degrabă ca pe o utopie

Vorbim cu patos, des, prea ușor uneori, despre România și ni se pare că o cunoaștem bine. E țara noastră, până la urmă, îi știm metehnele și încântările, avem impresia că nu ne mai surprinde nimic. Din contră, avem și o expresie care să definească această acceptare familiară a problemelor: ”Doar la noi e posibil așa ceva”. Dar, cu toate acestea, sunt multe lucruri care ne scapă despre România. Cunoaștem părți ale ei, comunități mai mari sau mai restrânse, dar ne scapă informații esențiale care schimbă complet perspectiva de ansamblu. De exemplu, dacă România ar fi o comunitate de 100 de români, 30 dintre ei nu ar avea acces la toaletă în casă și 14 nu și-ar putea încălzi locuința. 4 ar face voluntariat, 39 și-ar exercita dreptul de a vota, unul ar face sport de performanță. Sunt doar câteva date despre România obținute în urma studiului de amploare, 100 de români, dezvoltat de Ambasada Sustenabilității și Lidl România, în 2018. 

Pentru a înțelege România, trebuie, mai întâi, să o cunoaștem. Doar așa putem gândi soluții pentru un viitor sustenabil. Parteneriatul dintre Lidl România și Ambasada Sustenabilității s-a manifestat, până acum, în mai multe astfel de cercetări ambițioase și proiecte care să ducă la conștientizarea și sensibilizarea oamenilor vizavi de nevoia unor noi modele de dezvoltare. ”100 de români”, ”România cu un singur chip”, ”România solidară” sunt câteva dintre proiectele care au stat sub umbrela parteneriatului dintre Lidl România și Ambasada Sustenabilității, și care arată importanța unui model de business sustenabil și importanța unor programe care rezolvă în mod concret și palpabil probleme ale societății.

Dragoș Tuță, fondatorul Ambasadei Sustenabilității în România (ASR), nu crede că există o formulă magică pentru trecerea la un model de business sustenabil. Punctul de pornire este o analiză aprofundată care să răspundă la următoarele întrebări: ce trebuie să fac pentru ca afacerea mea să fie încă pe piață și în următorii zeci de ani? Care sunt zonele în care impactul meu social și de mediu este unul negativ? 

Ne aflăm într-o perioadă de tranziție la un nou model economic, al afacerilor cu impact pozitiv asupra mediului, societății și economiei. Trecem de la capitalismul shareholderilor la cel al stakeholderilor, unde profitul nu mai este exclusiv al acționarului sau al investitorului, ci ia forma unui echilibru, din care fac parte toți cei implicați în proces: angajați, furnizori, comunitatea ce găzduiește activitatea companiei, clienții, spune Dragoș.

În cadrul seriei editoriale Fapte pentru un viitor mai bun, susținută de Lidl România, vorbim cu Dragoș Tuță despre cum arată România în urma cercetărilor dezvoltate, care sunt problemele cele mai importante, de unde pornim în construirea soluțiilor, dar și despre lucrurile bune care se întâmplă acum, optimismul noilor generații de pe piața muncii și perspectiva pe care o aduc ele în viitor.

Parteneriatul dintre Lidl România & Ambasada Sustenabilității

Primele contacte dintre echipă și reprezentanții Lidl au avut loc cu un an înainte de lansarea Ambasadei Sustenabilității în România (ASR), în cadrul întâlnirilor de consultare și implicare a stakeholderilor în procesul de planificare strategică.

La scurt timp după lansare ne-am reîntâlnit, iar Lidl a devenit cel de-al treilea mare finanțator al programului, alături de alți 2 actori economici.

Parteneriatul și implicarea Lidl ca finanțator general pentru îndeplinirea misiunii organizației a fost o dovadă transpusă în realitate a unuia dintre principiile trasate încă din perioada de planificare strategică. În promovarea sustenabilității, nu se pune problema de concurență sau exclusivitate.

Parteneriatul a decurs încă din primul moment în mod natural, ne-am bucurat să găsim în Lidl valori comune. Am avut alături o companie care a înțeles că este sănătos să beneficiem de sprijin pentru a ne îndeplini misiunea și a pune în practică proiectele și programele noastre și că noi, ca orice reprezentant al societății civile, nu suntem canale de comunicare pentru finanțatori, ci specialiști care luptă pentru cauza asumată.

Proiecte dezvoltate alături de Lidl România

Avându-i ca parteneri încă de la începutul activității noastre, am dezvoltat alături de Lidl mai multe proiecte și programe: “100 de români”, “România cu un singur chip” și “România Solidară”. Aici trebuie menționată și activitatea lor în domeniul reducerii risipei alimentare și în grupul de lucru dedicat din cadrul programului nostru Coaliția România Sustenabilă. Alături de alte organizații precum Banca pentru Alimente București, am reușit să obținem modificarea și completarea Legii Risipei Alimentare nr. 217/2016 pentru a facilita procesul de donare a surplusului de alimente. Am obținut adăugarea în legislație a deductibilității de TVA pentru produsele donate în baza Legii pentru reducerea risipei alimentare, includerea structurilor de tip bancă pentru alimente între operatorii receptori ai donațiilor făcute în baza legii, precum și renunțarea la actul autentic (notarial) pentru donația de bunuri în valoare de peste 25.000 de lei.

Și, deși toate aceste proiecte dezvoltate în parteneriat ne sunt foarte dragi, aș puncta cea mai importantă colaborare, aceea pe termen lung: susținerea organizației, atât prin donația financiară, cât și prin implicarea în consultările referitoare la activitatea noastră.

100 de români

“100 de români” este un un demers de înțelegere a realității românești, inițiat de Ambasada Sustenabilității și susținut de Lidl România, dar și de către Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă din cadrul Secretariatului General al Guvernului României. Rezultatul acestui demers a constat într-o colecție de 100 de infografice, cu date statistice conectate cu Obiectivele de Dezvoltare Durabilă ale Organizației Națiunilor Unite (ONU).

Ne-am dorit să realizăm o radiografie a societății românești, în 2018, anul Centenarului, pentru a scoate în evidență progresele, problemele și temele de interes pentru România. Am pornit de la întrebarea “Dacă România ar fi o comunitate formată din 100 de oameni, cum ar fi ei?”. Cât de educați sau cât de săraci? Cum ar arăta viața lor? Ce este bine și ce este rău în România la 100 de ani? „100 de Români” este un punct de plecare în stabilirea măsurilor pentru îndeplinirea Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă ale ONU, la care și România a aderat ca stat semnatar al Agendei 2030.

Rezultatele studiului au fost împărțite în categorii relevante pentru societatea românească: Demografic, Familie, Sărăcie, Venituri, Credite și Economii, Locuință, Transport, Angajați, Tehnologie, Mediu, Educație, Sănătate, Cultură și Copii. Din păcate, am identificat multe probleme și lucruri de adresat.

Spre exemplu, dacă România ar fi o comunitate de 100 de români, 24 dintre ei ar trăi la limita sărăciei și 36 ar fi în risc de excluziune socială. Sau că din 100 de români, 30 nu ar avea acces la toaletă în casă și că 14 nu și-ar putea încălzi locuința.

România cu un singur chip

“România cu un singur chip” a venit ca o continuare firească după “100 de români”, prin care am urmărit să măsurăm decalajele de dezvoltare existente între mediul urban și cel rural. Văzând rezultatele alarmante ale studiului “100 de români” și diferențele uriașe, ne-am propus să atragem atenția asupra sectoarelor în care este necesară accelerarea urgentă a reformelor. Discrepanțele dintre mediul urban și cel rural pun în pericol dezvoltarea sustenabilă a României și un prim pas în corectarea decalajelor este să le cunoaștem pentru a ști concret, ce probleme trebuie adresate.

Spre exemplu, doar 17,12 lei în mediul urban și 4,96 lei în mediul rural sunt cheltuiți lunar de o familie pentru educație. De asemenea, un sfert din elevii din mediul urban și aproape jumătate din elevii din mediul rural nu promovează examenul de Bacalaureat.

Toate aceste cifre sunt semnale de alarmă și arată că este nevoie de intervenții majore pentru reducerea abandonului școlar, îmbunătățirea procesului educațional, dezvoltarea învățământului dual și pregătirea tinerilor pentru piața muncii.

Ce spun aceste studii despre România

Uitându-ne la studii, la realitatea din țară, dar și la problemele ridicate de pandemie, aș puncta ca teme prioritare sărăcia, sistemul medical și educația. Din păcate, sunt probleme ample ce necesită acțiuni coordonate, gândire strategică și pe termen lung. Nouă ne lipsesc toate acestea. Din păcate, dacă solidaritatea s-a văzut la nivelul companiilor și al societății civile, la nivel politic ne lipsesc unitatea și responsabilitatea, și din păcate, acest lucru se vede și într-o adâncire tot mai pronunţată a faliilor din societate.

România solidară

Programul “România Solidară” a început odată cu criza sanitară din martie 2020. Am văzut situația gravă din țară și impactul pe care restricțiile îl au asupra celor aflați în risc de sărăcie și ne-am dorit, la fel ca majoritatea organizațiilor din societatea civilă, să ne implicăm și să ajutăm așa cum putem.

Știam că în România sunt extrem de multe persoane vulnerabile și că, din păcate, ele nu au fost protejate de măsurile guvernamentale, cum ar fi șomajul tehnic, pentru că nu erau angajate cu forme legale.

Am observat că sunt multe alte organizații mai pricepute decât noi care s-au implicat în reacția urgentă pentru susținerea sistemului sanitar și am decis ca noi să ne concentrăm pe identificarea de soluții și susținerea de inițiative care îi pot ajuta pe românii aflați în sărăcie extremă, de două ori mai expuși și vulnerabili în fața pandemiei.

România Solidară a fost răspunsul direct la această problemă și este un program pe care continuăm să lucrăm.

Concret, în acest program, am transmis două scrisori deschise adresate principalilor lideri politici implicați în reducerea și eradicarea sărăciei. Peste 30 de organizații au semnat scrisorile și s-au declarat, la rândul lor, susținători ai acestui demers. Am identificat peste 20 de proiecte inițiate de organizații neguvernamentale din România pentru combaterea sărăciei, pentru a vedea exemplele de succes ce pot fi replicate și în alte localități. Totodată, în cadrul programului Coaliția România Sustenabilă am pornit un grup de lucru prin care desfășurăm consultări cu ONG-urile, furnizori de servicii sociale, pentru identificarea celor mai bune soluții de reducere a sărăciei în România. De asemenea, realizăm săptămânal interviuri cu reprezentanți ai instituțiilor statului pentru a vedea ce măsuri concrete, urgente și sustenabile au pentru stoparea sărăciei.

Obiectivele noastre sunt lansarea la nivel guvernamental a unui Program de Interes Național (PIN) de reducere a sărăciei din România și alocarea de fonduri de la bugetul de stat pentru implementarea de proiecte si programe complementare serviciilor sociale, în comunitățile sărace, de către organizații neguvernamentale (ONG) și nu numai.

Ce înseamnă un model de business sustenabil în 2021

În primul rând, nu există o formulă magică deoarece sustenabilitatea se traduce în mod diferit, de la business la business. Avem mai degrabă o rețetă specifică fiecărui tip de activitate, sector, pentru că parametrii pot fi diferiți chiar și pentru doi actori economici care activează în aceeași industrie. Însă, dacă ar fi să trasăm o linie comună, punctele cheie pe care orice afacere ar trebui să le urmărească ar fi: reducerea impactului negativ și creșterea impactului pozitiv pe care îl generează prin activitatea desfășurată.

Bineînțeles, ca în orice demers, totul trebuie să înceapă cu o analiză: ce trebuie să fac pentru ca afacerea mea să fie încă pe piață si în următorii zeci de ani? Care sunt zonele în care impactul meu social și de mediu este unul negativ? Unde trebuie să intervin și ce măsuri trebuie să iau pentru a limita acest impact?

Punctul de pornire în realizarea acestei analize îl reprezintă raportul non-financiar sau, așa cum i se mai spune, raportul de sustenabilitate. Abia după parcurgerea unui prim ciclu de raportare putem identifica un set de parametri care ne pot ghida business-ul în drumul către o creștere sustenabilă.

Parametri non-financiari

Dacă ar fi să ne uităm în general la contextul sustenabilității, la cum arată lumea în care trăim în prezent și la problemele globale cu care ne confruntăm, ne putem face o idee despre cei mai importanți parametri.

Bineînțeles, criza climatică este una dintre marile provocări ale cărei efecte le resimțim indiferent de zona în care trăim. Aici, privind integrat, există un cumul de factori care împreună amplifică efectele negative: emisiile de gaze cu efect de seră, consumul de energie, pierderea biodiversității, poluarea mărilor și oceanelor. Punând peste toate acestea și exploatarea și consumul ineficient de resurse, putem extrage o paletă largă de parametri de urmărit pentru fiecare business, bineînțeles, cum spuneam mai sus, în funcție de specificul fiecărui tip de activitate.

La toți acești parametri de mediu se adaugă și zona socială, iar aici ne uităm la impactul asupra angajaților (condițiile de muncă, remunerarea lor, diversitatea și egalitatea de șanse), la impactul generat pe tot lanțul valoric și la nivelul comunităților cu zona de comunicare transparentă, respectarea drepturilor omului, calitatea produselor și a serviciilor, iar lista poate continua.

Cum trebuie construite programele de sustenabilitate ale companiilor

Le recomandăm tuturor companiilor să facă o diferență clară din punct de vedere strategic între programele care țin de sustenabilitatea afacerii și cele care țin de filantropie și implicarea în comunitate. Vorbind despre cea de-a doua temă, recomandăm companiilor să identifice acele organizații și programe din societatea civilă care sunt relevante pentru activitatea organizației și stakeholderii ei, astfel încât să sprijine cauze și programe care duc la creșterea nivelului de trai în comunitățile în care își desfășoară activitatea sau într-o legătură directă cu temele relevante pentru partenerii și consumatorii lor.

Ne-ar plăcea să vedem mai multe sponsorizări acordate pe termen lung, cu sume relevante, care să susțină din punct de vedere financiar proiecte și programe mari, sustenabile și urgente în detrimentul intervențiilor mici, punctuale.

Atitudinea românilor vizavi de sustenabilitate

În luna octombrie, am desfășurat la nivel național un studiu cu ajutorul căruia ne-am propus să aflăm Cum își imaginează românii că arată un viitor sustenabil? Peste jumătate (57%) dintre români cred că generațiile următoare se vor confrunta cu mari catastrofe climatice, au arătat răspunsurile. De asemenea, jumătate dintre români definesc sustenabilitatea ca grija față de mediuprin comportamente de eliminare a poluării (50%) și resurse de calitate și accesibile pentru toată lumea (48%).

Ni s-a părut interesant și faptul că Gen Z, generația cea mai tânără de pe piața muncii, adoptă o atitudine optimistă față de o posibilă lume sustenabilă, în timp ce reprezentanții generației millenials o văd mai degrabă ca pe o utopie.

Așadar, aș spune că oamenii sunt mai deschiși conceptului și că foarte mulți dintre respondenți sunt interesanți de sănătate, de educație, de sărăcie și de inegalitățile de gen și fac această legătură cu sustenabilitatea. Însă, este esențial să creștem gradul de conștientizare cu privire la schimbările climatice și să existe încă din școală o înțelegere a diferitelor moduri în care le putem combate.

Cum pot fi sensibilizați oamenii

Pentru a schimba comportamente la nivelul cetățenilor este nevoie de implicarea a minimum trei mari actori: statul, mediul privat și societatea civilă. Dacă în ultimii 30 de ani observăm o dezvoltare exponențială a capacității și rezultatelor societății civile, iar mediul privat continuă să se implice și să fie activ în susținerea acestor măsuri, atât prin implementarea în procesele interne, cât și prin susținerea celor mai relevante inițiative ale societății civile, statul pare încă decuplat de la aceste priorități. Ne aflăm într-o perioadă de tranziție la un nou model economic, al afacerilor cu impact pozitiv asupra mediului, societății și economiei. Trecem de la capitalismul shareholderilor la cel al stakeholderilor, unde profitul nu mai este exclusiv al acționarului sau al investitorului, ci ia forma unui echilibru, din care fac parte toți cei implicați în proces: angajați, furnizori, comunitatea ce găzduiește activitatea companiei, clienții.

Atât timp cât statul nu va înțelege, nu își va pregăti angajații și nu va armoniza politicile publice și legislația, viteza cu care trecem prin această tranziție va fi una mică, iar în loc de oportunități, vom vedea din ce în ce mai multe riscuri, atât pentru cetățeni, cât și pentru mediul privat.

Prin urmare, nevoia primordială constă acum în trasarea și promovarea unor direcții strategice la nivel național din partea liderilor politici și administrativi, care să promoveze și să ofere oportunități atât afacerilor din România, cât și cetățenilor țării, în această cursă contra cronometru, în care totul se schimbă, pentru a evita dezastrele ecologice și sociale.

Cum a fost 2021 pentru Ambasada Sustenabilității

Anul 2021 a fost un an de maturizare, am lansat programe noi cum ar fi Afaceri pentru Viitor, o emisiune care aduce față în față cei mai importanți lideri ai mediului de afaceri și cele mai importante teme privind dezvoltarea sustenabilă, Sustainability Ambassadors, un proiect prin care promovăm proiecte și exemple de succes în construirea unei Românii sustenabile.

Am reușit să generăm colaborare între companiile responsabile, ONG-urile și comunitățile implicate prin Coaliția România Sustenabilă, prima platformă apolitică pentru dezvoltarea durabilă a României, creată de ASR ca urmare a planului de implementare și monitorizare a Strategiei Naționale de Dezvoltare Durabilă.

Coaliția este recunoscută oficial de Guvernul României ca partener de consultare prin intermediul unui acord de colaborare cu Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă.

Coaliția este într-un proces de creștere continua și numără peste 100 de organizații membre. În calitatea noastră de coordonator al Coaliției, oferim companiilor membre și un sprijin concret pentru a face trecerea la un model de business sustenabil. Astfel, am demarat SustainAbility School, un program de educație și formare în management sustenabil dedicat organizațiilor membre și celor peste 60.000 de angajați ai acestora.

Avem nevoie de o infuzie rapidă de instrumente, cunoștințe și competențe în sectorul privat, care să umple spațiul dintre aspirațiile shareholderilor, nevoile stakeholderilor și realitatea de business de zi cu zi, unde presiunea sustenabilității va fi tot mai mare în anii ce urmează.

De asemenea, este primul an în care am implementat un proiect de informare și educare a cetățenilor în privința sustenabilității, concentrându-ne pe consum responsabil și reducerea risipei și am inițiat Ziua Sustenabilității, care ne dorim să fie sărbătorită anual pe 27 octombrie.

Pe de altă parte, fiind un an pandemic, influențat de deciziile de sănătate publică, am organizat doar o parte dintre edițiile planificate de întâlniri face-to-face ale membrilor noștri, Community Meetup. De asemenea, din cauza instabilității la nivel guvernamental, am fost nevoiți să anulăm organizarea dezbaterilor Sustainability Talks, prin care ne-am propus să punem politicile publice în perspectivă, aliniindu-le la principiile și obiectivele de dezvoltare durabilă.

Obstacole in derularea proiectelor

Principalul obstacol este slaba cultură a colaborării care se vede atât în mediul privat, cât și în zona guvernamentală, dar mai puțin între reprezentanții societății civile, unde lucrurile încep să se schimbe.

Ce trebuie explicat foarte clar este faptul că orice afacere sustenabilă este și profitabilă, dar nu orice afacere profitabilă este și sustenabilă. Regula se aplică pentru orice companie. Sustenabilitatea oferă oportunități de business uriașe, inclusiv pentru IMM-uri și antreprenori care, din păcate, vor fi expuși celui mai mare risc, de aici urgența ca mesajul să ajungă la ei și nevoia de educație și pregătire pentru valul schimbării ce se aproprie cu pași repezi.

Instabilitatea politică și guvernamentală care ne aduce de multe ori în situația de a nu găsi un partener de dialog cu care să putem construi pe termen mediu.

Lucruri bune

Aș menționa vocea din ce în ce mai puternică a generației Z care consideră dezvoltarea sustenabilă o prioritate și este pregătită să facă aproape orice eforturi pentru a o susține.

Implicarea companiilor mari în proiecte de transformare a business-urilor, care au devenit și vor fi modele pentru concurenții lor direcți, cât și pentru antreprenorii români.

Nu în ultimul rând, accelerarea la nivel european care aduce cu sine o atenție mai mare din partea managerilor,acționarilor și angajaților din mediul privat.

De ce fapte are nevoie România pentru un viitor mai bun

România are nevoie de oameni de stat în detrimentul oamenilor politici. Oamenii de stat sunt cei care se gândesc la generațiile viitoare, oamenii politici se gândesc la alegerile viitoare.
Avem toate premizele ca, odată trasate prioritățile de oamenii de stat, să beneficiem ca națiune de resursele intelectuale și financiare aflate atât în societatea civilă, cât și în mediul privat și de resursele de energie și bunăvoință din partea cetățenilor.
Colaborarea ca premisa necesară a unui viitor mai bun presupune o minimă doză de altruism din partea tuturor.