[Cuvinte compromise] Nicoleta Bujor: Acum, poți identifica simplu un grup doar auzindu-l. Ai toate indiciile legate de segmentul de vârstă, educație și poate chiar domeniul în care lucrează

KPIs, funnels, target, CTR, awareness. NFT, partikip, like, FOMO. Da, abuzăm de jargon, da, poate deveni enervant, dar e necesar pentru a ne înțelege ușor în bulă, crede Nicoleta Bujor, Managing Director Stiloul Creativ. Atâta timp cât româna nu are un cod care să susțină aceste concepte, e ok să folosești ce ai la îndemână: și iată cum a apărut romgleza în limba noastră. 

Pare că vorbim toți mai multe tipuri de limba română și cred că asta s-a întâmplat și pentru că evoluția altor domenii e mult mai rapidă decât ar reuși o limbă să traducă codurile de comunicare noi apărute. În plus, suntem mereu cu pedala de accelerație apăsată și limbajul trebuie să ne ajute să comunicăm rapid și eficient, spune Nicoleta

Dăm roată dicționarului și o tragem de limbă pe Nicoleta, punem cuvintele în categorii, dar nu judecăm, nu criticăm, pentru că avem nevoie de toate aceste manifestări ale limbii, ticuri, clișee, erori, cuvinte compromise.

Cum se schimbă limba

Comunicarea se pliază pe modelul structural al unei societăţi. Dacă limba noastră-i o comoară, azi are în tezaur și cryptomonede, NFT-uri, povești în VR, AR, metaverse și un limbaj nou adaptat la toate teritoriile noi pe care le câștigăm. Ca o reflexie a transformării individului, limbajul e criptat constant cât să se adapteze la prezent și să fie relevant.

Așa apar cuvinte noi, împrumutate și adaptate, care par că fac parte dintr-un limbaj de programare menit să dea uneori și erori, până când va fi îmbunătățit. Ce vreau să spun e că totul se modifică într-un ritm alert și e normal să o facă și limba, pentru că scopul ei e să faciliteze comunicarea. Când nu poți avea acces la un cod românesc pentru a te face înțeles, folosești ce ai la îndemână și astfel a apărut minunata romgleză, jargonul utilizat în anumite domenii de activitate care a depășit pereții biroului și a ajuns să fie folosit și în discuțiile la un pahar de vin băut cu prietenii etc.   

Da, pare că vorbim toți mai multe tipuri de limba română și cred că asta s-a întâmplat și pentru că evoluția altor domenii e mult mai rapidă decât ar reuși o limbă să traducă codurile de comunicare noi apărute. În plus, suntem mereu cu pedala de accelerație apăsată și limbajul trebuie să ne ajute să comunicăm rapid și eficient

Acum, poți identifica simplu un grup doar auzindu-l. Ai toate indiciile legate de segmentul de vârstă, educație și poate chiar domeniul în care lucrează.

Ce îți place și ce nu îți place

Nu-mi place când mi se dă cu seen, dar îmi place când mi se scrie ”partikip” atunci când stabilesc pe ultima sută de metri o ieșire în oraș. În concluzie, îmi place cât de multă simbolistică a căpătat limbajul în unele situații, chiar dacă poate la prima vedere am agrea că în mod practic poate noile jargoane au afectat în mod evident limba română, dar rămâne în controlul nostru să păstrăm claritatea lexicului fundamental și să-i respectăm regulile atunci când se cere.

Ce mă îngrijorează e că limba lui Caragiale adaptată la timpurile noastre prinde mai mult teren, ca să mă exprim plastic. Înțeleg că limbajul se modifică ca într-un proces istoric natural și că demonstrează apartenența la cultură și la prezent, dar argoul, romgleza exagerată și formulele de exprimare care sunt mai apropiate de dactilografie decât de comunicarea naturală creează coordonatele sigure ale pierderii limbii române în unele grupuri.  

Noua limbă de lemn 

Pierderea diacriticelor din scrierea uzuală e prima dovadă că digitalul ne-a învins limba înainte să aibă o șansă în lumea online. La nivel de piloni de comunicare, imaginile de tip memes, gif-uri și simbolurile emoțiilor pe care le manifestăm în virtual înlocuiesc cu grație multe cuvinte. În prezent, vezi evoluția unei relații când treci de la Like la Love la Anger ca reacții la fotografii sau postări. Până și Meta (Facebook) cântărește mai mult reacțiile care depășesc Like-ul, ca o confirmare clară că ai nevoie să fii mai mult decât plăcut ca să fii relevant. Scrierea pierde teren în social media și e împinsă în afara ringului de vizual. 

Efectul Facebook

În social media e mult zgomot de fond și multe filtre care se pun la fotografii, dar nu și la unele gânduri, dar sunt bine explicate prin acronime și jargon de grup. Astfel că în competiția pentru relevanță, trebuie să folosești acest social media slang, pentru că e o dovadă că un brand vorbește pe limba publicului-țintă.

Ca o exemplificare: un brand suferă constant de FOMO și are nevoie de un plan care să-l aducă în gașca consumatorului, iar limbajul folosit de publicul-țintă e împrumutat de brand în comunicarea social media și așa ajungem la un nou limbaj care e folosit și ”irl” (in real life – termen folosit în social media).

Expresii abuzate în media și publicitate

Vrem prea mulți KPIs, alegem prea multe funnels și parcă toți ne-am concentrat pe target, CTR și awareness. Da, sunt abuzate, dar nu deranjante. N-aș vrea să se interzică nimic atâta timp cât o folosim între noi și ne înțelegem. Ne ajută codul acesta lingvistic. Dacă depășește granițele și ajunge pe teritorii unde acest limbaj este străin, atunci poate fi deranjant, pentru că i se poate asocia un aer de superioritate nemeritat.

Da sau nu: Cuvinte inventate, mix englez-ro, prescurtări 

Dacă aceste cuvinte inventate sunt folosite ca să întărească efectul unei afirmații și sunt folosite doar în interacțiuni sociale, atunci sunt binevenite. Uneori trebuie să acceptăm necritic aceste artificii lingvistice, pentru că pot avea efectul de a comunica mai mult și mai prietenos un mesaj.

Un rehab lingvistic pentru cei care chinuie limba română

Am zâmbit puțin la întrebarea asta. Un astfel de exercițiu imaginar ar fi o readaptare cu titlul ”Citește, roagă-te, iubește limba română” și ar include în perioada detoxifierii limitarea cuvintelor în engleză, scrierea cu diacritice, aprofundarea gramaticii de bază, cărți și câteva zile cu practica tăcerii. Ar putea fi numit ”Lingvistic Retreat”.

Excese

Pentru că am o activitate mult axată pe zona de publicitate, limbajul meu e presărat cu termeni din zona asta. Îmi dau seama când sar gardul agenției și ajung să le fac loc în discuțiile cu prietenii atunci când mi se cere să traduc câțiva termeni. E defect profesional, dar tot defect rămâne, nu trebuie aplaudat. Odată ce mi-a fost atrasă atenția, memorez și trimit termenul la casa lui din birou și sper să rămână acolo. 

Guilty pleasure

”Social proof”, ”mix de...”, ”teaser”, ”preview” și ”engaging” din categoria romgleză și ”sinergie”, ”ambivalență” și ”efemer”  îmi condimentează limbajul, dar sunt ca un desert mâncat seara.

Ce cuvinte disprețuiești. De care îți e frică

Când aud ”focusat” și expresia ”face sens”, am un reflex aproape pavlovian de ridicat din sprânceană, dar trag de ea la loc, că toți avem câteva plăceri vinovate care depășesc convențiile limbii române.

Cuvinte de care te-ai despărțit brutal

Cu trecerea timpului, ne apar fire albe, dar dispar din patologiile lingvistice. Sau cel puțin așa ar trebui. Sunt sigură că dacă aș avea un dialog cu mine, cea de acum câțiva ani, mi-aș ține o teorie. Renunț la orice cuvânt, dar sunt un utilizator fidel al metaforelor și nu aș putea să renunț la ele.

Cuvinte care te fac să te simți inteligent și cool

Sunt sigură că e doar o chestie de percepție și probabil jargonul profesional ne face să părem prețioși pentru cei din exteriorul domeniului, dar trebuie să ne asumăm.

Cum salvăm limba de clișee

Dacă am face o campanie de influencer marketing cu hashtag-ul #VorbeșteRomânește poate am avea succes să aplicăm eficient o formă de detoxifiere. Altfel, trebuie să acceptăm că sunt indicatori ai aparteneței culturale și să îmbrățișăm asta, pentru că ne ajută să filtrăm mai ușor interlocutorii.

Un slogan pentru limba română

Am avut un impuls să spun ”To the be the best!” ca o referință clasică că putem strica și engleza la fel de ușor, dar o să aleg un slogan care să-i concentreze muzicalitea și complexitatea și o să spun: Vorbește-mă corect ca să nu mă pierd!