Ultimele zile de octombrie înseamnă apropierea de final a Bucharest XR Month, un eveniment care a reinventat Bucureștiul prin realitatea augmentată timp de o lună. Traseul XR Month a unit 36 de locuri emblematice din centrul orașului, precum Arcul de Triumf, Muzeul Grigore Antipa, Teatrul Odeon, Casa Mița Biciclista, Palatul Oscar Maugsch, Goethe Institut sau Institutul Francez ce au fost augmentate prin aplicatia Instagram.
Printre cei 40 de artiști care au transformat orașul prin viziunea lor proprie s-au numărat și cei de la Reniform. Cele două lucrări, Baia cu flori și Totem, au făcut parte din categoria Freestyle dedicată lucrărilor digitale sub forma unor filtre 3D care propun un nou mod de interacțiune cu spațiul orașului.
Reniform a început ca stage name-ul artistului Sergiu Negulici și s-a transformat într-un studio căruia i s-au alăturat Adriana Ionică și Ioana Nicoară. 2016 a fost anul în care au experimentat pentru prima dată cu AR-ul. Atunci au avut acces la un univers dominat de fantezie împletită cu realitatea, dar care era încă limitat tehnic. Acum, când posibilitățile sunt multe și complexe, fiecare idee își găsește concretizarea în lumea new media art, oricât de nebunească ar părea la început.
Una dintre lucrări este Baia cu flori, o reintepretare a personajului Regelui Carol 1, un demers care a continuat în urma filmului nostru de animație ”Splendida Moarte Accident”, unde am creat și animat mai multe personaje inspirate din figuri istorice sau culturale. A doua lucrare, Totem, face parte dintr-o serie de personaje misterioase cu trimiteri la o mitologie și mistică fantastică, care de fapt nu există dar e cool de văzut în fața ta, pe masă, și are detalii la care să te uiți și să construiești o poveste a ta cu el.
Adriana are peste 20 de ani de expriență în conducerea unui department graphic de VFX și animație care au adus-o față în față cu lumi în care tehnologia e personajul principal. Am povestit cu ea în acest interviu despre povestea Reniform, sursele lor de inspirație, lucrările din cadrul Bucharest XR Month și nevoia artiștilor ca spațiul să devină suport pentru artă.
Povestea Reniform
Reniform a fost mult timp stage name-ul lui Sergiu Negulici iar povestea studioului Reniform a început în 2016, atunci când am hotărât că vrem să ne implicăm mai mult în proiecte care ne plac și în care credem, să ne valorificăm mai mult ideile noastre. Ne doream să ne folosim atât skillurile dobândite în proiectele comerciale dar și cele din proiectele artistice personale și să unim tot mai des aceste două lumi. I-am luat numele lui Sergiu deoarece Reniform însemna deja o direcție vizuală și un mod de a aborda proiectele pe care doream să-l continuăm și să-l dezvoltăm.
Prima experiență AR
Prima dată am experimentat cu AR tot în 2016 și asta a deschis un orizont de fantezie și creativitate care însă era, pe atunci, teribil de limitat tehnic. Însă am avut răbdare și am continuat să experimentăm pe măsură ce posibilitățile s-au ivit, iar acum reușim să ne punem în aplicare proiecte care acum câțiva ani păreau doar niște fantezii nebunești: cărți animate, AR în spațiu public, filtre 3d pe Instagram, proiecte trans media, etc.
Lucrările voastre din cadrul Bucharest XR Month
Proiectul XR Month s-a pliat perfect pe preocupările noastre din acel moment, când încercam tot felul de personaje și tehnici de animație 3d pentru AR așa că am decis să adaptăm câteva lucrări pe care le aveam într-o formă incipientă și se pliau bine pe conceptul proiectului. Una dintre lucrări este Baia cu flori, o reintepretare a personajului Regelui Carol 1, un demers care a continuat în urma filmului nostru de animație ”Splendida Moarte Accident”, unde am creat și animat mai multe personaje inspirate din figuri istorice sau culturale. Ne doream să continuăm să ne jucăm cu personaje în acea direcție, iar XR Month a părut ocazia perfectă. Pe deasupra, Baia cu flori e o lucrare cu elemente care se desfășoară latg în spațiu, te poți mișca printre elemente, ai niște flori în față, ai elemente mai departe, te poți plimba prin lucrare cumva și ne-a plăcut ideea experienței ăsteia.
A doua lucrare, Totem, face parte dintr-o serie de personaje misterioase cu trimiteri la o mitologie și mistică fantastică, care de fapt nu există dar e cool de văzut în fața ta, pe masă, și are detalii la care să te uiți și să construiești o poveste a ta cu el. Asta ne place cel mai mult la AR, că introduci obiectele digitale în povestea ta, în spațiul tău, în acel moment. Cea mai mare provocare la proiectele AR, și mai ales la acesta, a fost adaptarea graficii 3d la cerințele pentru implementare. Spre deosebire de alte proiecte care folosesc animație 3d, unde pornim de la concept/ idee și apoi căutăm tehnici de a le realiza, pentru AR pornim de la întrebarea ”ce limitări și ce tehnici de animație putem folosi la acest proiect?”, și căutăm apoi să ne adaptăm vizual și conceptual.
Cu ce vreți să rămână publicul
Lucrările noastre s-au născut din joacă și încercare mediului și nu ne-am propus neapărat să provocăm. Întrebările și căutările care se nasc în contactul cu o lucrare aparțin mult privitorului, dar sperăm măcar să producem uimire în contact cu experiența vizuală.
AR-ul și realitatea
Pentru noi, creatori de animație 3d, este extraordinar să vedem cum animațiile noastre pot ieși din zona bidimensională a filmului și pot deveni obiecte digitale manipulabile de către public, astfel că suntem foarte încântați de acest nou orizont creativ de a folosi animația 3d. Credem în capacitatea AR-ului de a transmite concepte într-un mod jucăuș, de a apropia animația de oameni, de a oferi experiențe neașteptate și urmărim cu atenție progresul tehnic care ne permite un range tot mai vast de expresie. Social media a devenit oricum un loc de dezbatere socială și artistică, iar AR-ul poate contribui și la acest dialog, cum este de pildă proiectul Tozik pe instagram, unde autoarele folosesc filtre care le pun barbă și le transformă în bărbați pentru a interpreta personaje masculine. În AR poți impersona diferite personaje sau poți aduce personaje într-o poveste a ta. Poate fi și nociv, dar putem face și un twist într-o mișcare creativă.
Când spațiul public devine suport pentru artă
Este mai mult ca niciodată locul spațiului public de a fi suport pentru artă, cu atât mai mult cu cât în contextul pandemic artiștii și oamenii din industriile creative au căutat forme noi de a merge spre public. Te poți însă simți intimidat într-un demers de a aborda subiecte sensibile social în spațiul public. De pildă, cel mai complex proiect de AR pe care l-am realizat până acum, ”De la Neacșu la AR”, a fost un proiect gândit pentru spațiul public și deși nu aveam experiență cu expozițiile outdoor, ne-a confirmat că a ieși din interior spre public este un mod de a crește audiența, de a face oamenii să se ”lovească” de forme artistice sau creative într-un cotidian banal, în care probabil nu-și puseseră pe listă să intre și într-o galerie sau să vadă vreun produs artistic. Dar totuși chiar și în acest proiect am mers spre o zonă conceptuală și vizuală accesibilă, încercând să ”tatonăm” terenul publicului larg.
Surse de inspirație
Ne inspirăm mult din povești, din curiozități, observăm lumea din jur iar asta ne produce subiecte de discutat și de dezbătut. Orice proiect începe cu fraza ”îți dai seama ce tare ar fi să vezi o expoziție/ un film/ o carte/ o lucrare care să arate/ să fie în felul acesta?”. Iar ideile se tot adună și se transformă, se modifică și într-un final, când astrele prielnice se aliniază, ies proiectele pe care le arătăm.
Cum alegeți proiectele în care vă implicați
E foarte important ca proiectele să ne provoace într-un fel, să ni se pară niște idei care vor arăta bine și care ne plac, să ne putem dezlănțui într-un fel vizual, să ne putem implica dincolo de doar simpla execuție.
Părțile grele&satisfacțiile
Munca noastră e ca un quest, sunt tot felul de întrebări și provocări la care noi găsim rezolvări. Uneori satisfacțiile pot fi mici, ca atunci când arată bine un păr sau se mișcă bine o mână. E un sentiment aparte să te uiți la un personaj și să zici ”ia uite, acum chestia asta pare că are viață”.
Publicul de new media art
AR-ul, de pildă, e totuși un instrument nou și deși mulți oameni au în buzunar un telefon cu care ar putea accesa AR, nu reușesc intuitiv să vizioneze proiectele. Este impresionant însă cât de repede accesează copiii și adolescenții AR-ul și nu a putut să nu ne mire ideea că uite, dacă un grup de 5 copii de 10 ani vizitează acum singuri o expoziție AR, când vor fi adulți vor fi avut deja aceste experiențe și vor fi deja un public ”avizat” pentru acest gen de expoziții. New media art se dezvoltă constant și e un concept umbrelă pentru experiment și nou în lumea artistică, astfel că deschiderea publicului poate varia.
Reacțiile publicului
Din experiența noastră, publicul e foarte receptiv la experiențe digitale, ceea ce nu poate decât să ne bucure. XR Month se arată ca un eveniment foarte potrivit în acest moment pentru a accesa new media art și mulțumim organizatorilor pentru invitație!
Povești spuse prin tehnologie
Poveștile sunt în centrul experiențelor oamenilor și tot acestea pot naște pasiuni și curiozități. Poveștile fac oamenii atenți la alți oameni, la clădiri sau la artă. Tehnologia este un mediu spectaculos prin care poți reinventa modul de a spune povești în feluri tot mai accesibile sau mai spectaculoase.
România și new media art
Publicul ni se pare foarte receptiv, la fiecare expoziție sau proiect pe care l-am prezentat public am fost uimiți de răspunsul pozitiv și entuziast din partea publicului. Ce este foarte interesant la mediile care folosesc tehnologie este că atrag un public pasionat de tehnologie care începe să caute produse artistice, deci new media apropie arta de oameni prin tehnologie.
