Stresul poate căpăta uneori sensul unui mecanism de autoapărare, ce ne protejează de emoții pe care nu le putem trăi. Decât să simțim frica, furia, neputința sau tristețea, preferăm să ne aglomerăm toată ziua cu meeting-uri și activități, deși nu ne aleargă nimeni nicăieri. Dacă ne-am opri să respirăm, însă, am fi obligați să intrăm în contact cu ceea ce simțim în mod firesc. Și nu ne este mereu la îndemână, mai ales dacă de mici am fost învățați să ”fugim” de tot ce se simte inconfortabil.
O viață trăită pe pilot automat, fără înțelegerea dinamicii interioare, se poate transforma într-una cu mai mult sens, spune psihologul Cristina Solea. Nu imediat, ci într-un proces pe care este cel mai bine să-l traversăm alături de un psihoterapeut.