[Fapte pentru un viitor mai bun] Alina Kasprovschi: Cea mai grea parte este să le vorbești oamenilor despre o criză așa mare cum este un cutremur, dintr-o perspectivă orientată spre soluții și nu fatalistă

Cum să le vorbești oamenilor despre lucruri dureroase? Cum să îi faci atenți la subiecte traumatizante? Uneori, o astfel de discuție face diferența dintre viață și moarte. Când a pornit programul Bucureștiul Pregătit, Alina Kasprovschi, fondator Fundația Comunitară București, știa că are în față o misiune dificilă. Cutremurul e o temă sensibilă, la care oamenii refuză să se gândească. Prevenția, de altfel, nu este un obicei printre români.

Am plecat de la premisa greșită, că oamenii nu știu despre cutremur, dar odată ce află despre riscuri și soluții, le va fi foarte la îndemână să înceapă să se pregătească. Nu am luat în calcul că în general românii nu trăiesc într-o cultură a prevenției – nu economisesc, nu își fac analize de rutină și nu vor să se pregătească pentru un cutremur, spune Alina.

Alina povestește că pentru Bucureștiul Pregătit a fost cel mai greu să strângă bani, dintre toate programele Fundației. Foarte puține companii și-au asumat curajul și viziunea să se uite în această direcție pe termen lung. Lidl România, donator fondator și un susținător al programului către alte companii, a adus sprijinul necesar chiar de la început. Sprijinul financiar a vizat două direcții majore: educație, pregătire, informare și dezvoltarea de rețele de suport.

Programul Bucureștiul Pregătit a fost lansat în aprilie 2019 și de atunci au fost oferite finanțări de peste 300.000 de euro și au fost susținute proiecte care fac informare și simulări în școli și grădinițe, antrenare de câini salvatori, campanii de informare sau infrastructură pentru radio-amatori. În urma acestor proiecte, mai mult de 3.000 de bucureșteni au trecut prin cursuri de prim-ajutor și peste 30.000 de bucureșteni au avut acces la o hartă de pregătire. Mesajele programului au ajuns la peste 200.000 de oameni.

România are nevoie să aibă mai multă experiență de lucruri făcute împreună, spune Alina Kasprovschi. Eforturile colective ale programului Bucureștiul Pregătit demonstrează că oricât de sensibil și dureros ar fi subiectul, împreună ne putem pregăti mai bine și putem găsi o soluție. Mai multe despre cum a reușit asta, povestește ea în cadrul seriei editoriale Fapte pentru un viitor mai bun, susținută de Lidl România.

Bucureștiul Pregătit: Contextul

Era vara lui 2017 și ne gândeam cu toții la vacanță, când a apărut un număr nou din Decât o Revistă (DOR). Georgiana Ilie documenta, într-un articol pe multe zeci de pagini, ce s-ar întâmpla în București dacă ar veni un cutremur asemănător celui din 1977.

Am citit revista în weekend și nu am putut să mai dorm noaptea. Nu atât de frică, ci de responsabilitate. Mi-am dat seama că, atunci când va veni un cutremur major (și e foarte probabil să vină măcar unul în timpul vieții noastre), toată munca noastră de la fundație ar fi pierdută. Toate proiectele de educație, de mediu, de inițiative de cartier, ar dispărea odată cu oamenii care le pun în mișcare. Pentru că, la cât de nepregătiți suntem pentru un cutremur mare, e probabil să fie enorm de multe pierderi. Dar dacă ne pregătim, mai puțini oameni ar muri sau ar fi afectați grav.

Asta a devenit rapid noua noastră prioritate: să dezvoltăm un program care să pregătească bucureștenii pentru un cutremur major. Așa s-a născut Bucureștiul Pregătit, o denumire aspirațională despre unde vrem să ajungem.

Felul în care noi lucrăm este că strângem bani și dezvoltăm fonduri de finanțare pentru proiecte din ariile noastre de interes. Pe lângă finanțare, ne-am dat seama că, în Bucureștiul Pregătit, foarte importantă va fi și componenta de informare și comunicare.

Ne-am petrecut vara discutând cu specialiști, ca să înțelegem care sunt zonele în care inițiativele venite din societatea civilă ar putea să aibă impact. Și apoi am petrecut încă un an, ca să convingem companii că acest program are sens și merită finanțat.

Am lansat programul în aprilie 2019 și am oferit de atunci finanțări de peste 300.000 de euro. Am susținut proiecte care fac informare și simulări în școli și grădinițe, antrenare de câini salvatori, campanii de informare, infrastructură pentru radio-amatori.

Cea mai grea parte

Cea mai grea parte este să vorbești oamenilor despre o criză așa mare cum este un cutremur, dintr-o perspectivă orientată spre soluții, și nu fatalistă. Am întâlnit mulți oameni pentru care o astfel de discuție este traumatizantă și o refuză din capul locului.

Probabil de asta, pentru Bucureștiul Pregătit ne-a fost cel mai greu să strângem bani, dintre toate programele noastre. Până acum, putem să număram pe degetele de la o mână companiile care și-au asumat curajul și viziunea să se uite în această direcție pe termen lung.

Susținerea LIDL 

Lidl România este unul dintre cei mai curajoși donatori corporate din țară, și nu spun asta pentru că sunt și donatorii noștri. Se implică în proiecte pe termen lung și au susținut în mod strategic organizații să obțină un impact real și durabil.

În Bucureștiul Pregătit, Lidl România este donator fondator și un susținător al programului către alte companii. Și mai mult, atunci când ne-am propus o campanie de comunicare pentru Bucureștiul Pregătit, Lidl România a fost, alături de ING Bank, susținătorul financiar al campaniei.

Sunt două lucruri pentru care suntem recunoscători echipei Lidl, în afară de susținerea financiară. De când am lansat Bucureștiul Pregătit, am simțit că au încredere în noi și în deciziile noastre, iar acest lucru este rar și esențial într-o relație cu un donator. Și sunt teribil de recunoscătoare Cristinei Hanganu, Director de Comunicare și CSR Lidl România, care ne provoacă mereu să gândim mai mare. Datorită ei, plimbăm în minte conceptul de România pregătită – să extindem programul la scară națională, odată ce lucrurile în București încep să funcționeze mai lin.

Premise. Descoperiri 

Am plecat de la premisa, greșită, că oamenii nu știu despre cutremur, dar odată ce află despre riscuri și soluții, le va fi foarte la îndemână să înceapă să se pregătească. Nu am luat în calcul că în general românii nu trăiesc într-o cultură a prevenției – nu economisesc, nu își fac analize de rutină și nu vor să se pregătească pentru un cutremur.

Nu vreau să pară că ne plângem. Ne spunea la un moment dat și un consultant internațional de comunicare de fundraising – prevention is boring. Se pare că de fapt oriunde în lume este greu să vorbești despre cum te pregătești. Misiunea noastră nu e una ușoară, indiferent de mesajele pe care le folosim, și cere resurse intense și repetate ca să producă rezultate.

Direcțiile principale

Am împărțit munca noastră în finanțarea a două direcții majore:

- educație, care înseamnă pregătire, informare, simulări de cutremur.

- dezvoltarea de rețele de suport – mai mulți oameni care știu să acorde primul ajutor, câini de căutare și salvare, infrastructură alternativă de comunicații

În fiecare an, am avut câte o rundă de finanțare, în care am stabilit prioritățile în funcție de rezultatele din anul anterior sau de alte proiecte derulate în comunitate. În acest an, finanțăm informare, educare, cursuri de prim ajutor, dar și creșterea capacității organizațiilor non-profit de a răspunde după cutremur.

Rezultate

În primii doi ani de finanțare, mai mult de 3.000 de bucureșteni au trecut prin cursuri de prim-ajutor, și mai mult de 12.000 de elevi, studenți sau profesori au trecut prin întâlniri de informare.

Peste 30.000 de bucureșteni au avut acces la o hartă de pregătire, dezvoltată de una din organizațiile pe care o finanțăm, ARCEN.

Dacă la începutul programului, erau 3 câini de căutare-salvare în București, acum sunt 17.

Estimăm că mesajele noastre, sau ale proiectelor pe care le finanțăm, au ajuns la 200.000 de bucureșteni.

Comparativ cu nevoile de pregătire ale unui oraș cu două milioane de locuitori, ce am făcut este încă insuficient.

Ce urmează

Suntem în perioada în care ne uităm la ce am reușit în primii trei ani și ne planificăm următoarea perioadă, de trei ani.

Credem că e important să accelerăm procesul, tocmai pentru că nu știm cât timp mai avem.

Căutăm acum soluții să ajungem la mai mulți oameni, cu mesaje mai țintite, cu un focus mai clar pe soluțiile pe care fiecare dintre noi le are la îndemână:

1. Fă-ți un plan cu familia – cum vă întâlniți daca vă prinde cutremurul când sunteți plecați de acasă?
2. Repetă ce ai de făcut în caz de cutremur (așează-te pe podea, departe de geamuri sau mobila care poate cădea) prinde-te de o mobilă solidă, acoperă-ți capul.
3. Fă-ți un rucsac cu lucrurile de care ai nevoie ca să supraviețuiești trei zile, dacă e totul închis. Apă, mâncare, medicamente de care știi că ai nevoie, produse de igienă, baterii. Lista e disponibilă la o căutare simplă pe Google, și există și organizații unde poți comanda rucsaci gata pregătiți.
4. Mută-te din blocuri cu bulină sau blocuri care au gradele de urgență U1, U2, U3 – sunt, practic, tot blocuri cu bulină.

Un subiect sensibil

Cutremurul e un subiect mare și înspăimântător, iar pentru mulți dintre noi, născuți după 1977, și foarte abstract. Nu avem experiență unui cutremur mare, așa că mintea noastră nu poate să cuprindă ce înseamnă asta. Avem și-așa dezastre în fiecare zi și ne-am obișnuit să trăim cu ele. De ce am face ceva despre cutremur?

Nu e nevoie să îți petreci toată ziua gândindu-te la dezastre. Câteva ore pe an și ești pregătit. Iar asta îți poate salva viața, ție sau cuiva drag.

Susținerea venită din partea companiilor este esențială, pentru că avem nevoie de resurse ca să putem continua. Și, pentru că la toate companiile mari lucrează mulți oameni, e important și să ajungem acolo și să ne spunem povestea, și să îi ajutăm să se pregătească.

Cum a fost 2021 pentru Fundația Comunitară București

2021 a fost greu, ca pentru toată lumea. Dar a fost și anul în care am dat cei mai mulți bani în comunitate - indicatorul nostru de succes.

Am continuat să organizăm Swimathon, evenimentul de strângere de fonduri prin înot. Și, deși nu am putut să organizăm un eveniment fizic, la bazin, cei 800 de înotători înscriși ne-au făcut o surpriză peste așteptări. Au strâns mai mult de 1 milion de lei pentru 25 de proiecte, o creștere cu peste 80% față de anul anterior! Dincolo de bani, e foarte încurajator să vedem că oamenii vor să se implice în continuare în număr mare – deși sunt convinsă că toți au problemele lor acasă, și le-ar fi mai comod să își vadă doar de ele.

Și am diversificat foarte mult domeniile în care am dat bani în comunitate. Am finanțat nu doar proiecte legate de riscul seismic. Ci și de mediu, educație, egalitate de gen, infrastructură pentru sport comunitar, inițiative de cartier. Pentru că este nevoie de toate astea, pentru un București în care să ne simțim ca acasă.

Ce vă motivează în a merge mai departe

Întrebarea asta ne prinde cu câteva săptămâni înaintea aniversării noastre. În 10 ani, am susținut financiar proiecte care contribuie la un București mai bun pentru locuitorii săi. Parcul Văcărești, aerlive.ro, ARCEN, Clubul câinilor utilitari, grupurile de inițiativă civică Floreasca, Kiseleff, Cișmigiu, Lacul Tei. Și 600 de alte proiecte, cu mai mult de 3 milioane de euro.

Ne propuseserăm să o sărbătorim la Străzi deschise, pe Calea Victoriei, și să cerem oamenilor feedback despre cum se vede munca noastră. Acum ne mutăm în online cu întrebările, dar și cu planurile pentru un București mai bun în următorii 10 ani.

Ce ne motivează pe toți, ca echipă, e speranța. Că lucrurile nu mai stau așa rău ca acum 10 ani. Că măcar la firul ierbii, mulți bucureșteni și-au luat bucăți din oraș în stăpânire și nu mai așteaptă să vină altcineva să le rezolve problemele. Uite că se poate – asta ne duce înainte și când e greu.

Eu am renunțat la munca de corporație ca să pornesc această fundație. Iau lucrurile personal, pentru că fundația s-a născut odată cu fiul meu, și e important să știu că am contribuit pentru ca lumea lui să fie puțin mai bună.

De ce fapte are nevoie România pentru un viitor mai bun

Cred că România are nevoie să aibă mai multă experiență de lucruri făcute împreună. Trăim de doi ani din ce în ce mai izolați, în grupuri din ce în ce mai mici. Aveam de dinainte cea mai mică rată de încredere din Europa în oameni care nu sunt din cercul nostru apropiat. Avem nevoie să prindem curaj că se poate, ca să cerem mai mult – de la noi și de la oamenii care conduc această țară.

Dacă e să ne uităm la domeniile de implicare, cu siguranță că avem nevoie de mai multe proiecte de educație sau care se uită la schimbarea climatică. Fară ele, poate vom trece cu bine de acest val, de acest an, dar nu avem șanse bune în următorii 10 sau 20 de ani.