Să găsești articole vestimentare cool în magazinele second hand e o chestie care ține de noroc. Cel puțin așa se spune. Acum, când preconcepțiile legate de hainele vintage încep să fie înlocuite cu admirația față de hainele unice la prețuri rezonabile, există o soluție și pentru persoanele care nu sunt atât de norocoase: paginile de Instagram. Mom jeans, curele one of a kind, rochii cu broderii romantice, cămăși din materiale prețioase, you name it. Paginile de Instagram cu articole vintage le au pe toate, pentru toate persoanele care n-au timp să colinde sh-urile în căutarea outfit-ului perfect.
În grupul ei de prietene din liceu, Iulia Muntean era cea care găsea cele mai mișto haine în magazinele second hand de prin țară și din afara ei. Încă de pe atunci era fan sustenabilitate și îi plăcea să le poarte o perioadă, după care să le ofere altcuiva care să se bucure de ele. Pasiunea ei a crescut și mai mult când a ajuns în State și a descoperit paradisul târgurilor și magazinelor vintage. Așa i-a venit ideea de a crea pagina de instagram nonchalante_vintage, din dorința de a ajuta și alte persoane să descopere bucuria hainelor vintage la prețuri accesibile.
Lucrurile s-au legat cumva în sensul ăsta. Am avut un oarecare privilegiu să îmi petrec vacanțele de vară din școala generală și liceu la sora mea vitregă în Olanda.
Colindam și acolo prin hale enorme, târguri cu lucruri pe care oamenii le ofereau spre vânzare la prețuri modice. Mie îmi cumpăra sora mea (aproape) tot ce îmi plăcea, iar când veneam acasă toate prietenele ma întrebau “De unde ai asta? Cum ai găsit-o? Eu niciodată nu găsesc nimic în SH”.
Procesul de alegere al hainelor e unul foarte personal în care Iulia trebuie să simtă potențialul hainelor de a putea fi integrat într-o ținută cu stil. Crede că e foarte important să acordăm importanță lucrurilor care ne ating pielea, de aceea pentru ea materialul din care e confecționat un articol joacă cel mai important rol. Am vorbit cu ea despre pasiunea pentru modă și surse de inspirație, cum este privită moda sustenabilă în România și povestea paginii de Instagram care a adunat deja aproape 3000 de urmăritori.
Despre tine
Sunt Iulia și sunt UI designer, iar atunci când nu colind târgurile și magazinele SH, mă găsiți la biroul agenției noastre de software development din centrul Bucureștiului. Am marele noroc să îmi placă mult ceea ce fac și să vin împlinită la birou .
Sunt pasionată de tot ce înseamnă design, fie că este vorba de digital, home&deco sau fashion și sunt tot timpul în căutarea acelor locuri și oameni care să mă inspire. Sunt recunoscătoare pentru oamenii din jurul meu, cu care împart aceleași pasiuni și valori și fiecare ieșire la cafea cu ei aduce un plus de inspirație, cunoaștere și bună dispoziție.
Locul meu preferat, unde m-aș intoarce oricând este San Francisco. Mă leagă primăveri și veri frumoase petrecute pe coasta de vest, care cu siguranță și-au pus amprenta asupra tuturor lucrurilor pe care le fac astăzi.
Descoperirea second hand-urilor
Țin minte că eram prin clasa a 9-a când intram pe un site de street style din Helsinki (Ce supriză! Încă mai există: hel-looks.com/20210717_01) și analizam ținutele postate acolo. Era și o descriere lângă, unde cei fotografiați povesteau de unde au achiziționat diversele piese pe care le poartă și mai mult de jumătate găseau comori în second-handuri, târguri etc. Am simțit așa o bucurie și cumva o validare, eu deja colindam second-handurile din Brașov cu prietenele mele și mă gândeam: “Wow! Uite ce cool suntem și noi”. Practic, înainte să încep liceul am început să cumpăr lucruri din second-hand.
Mai greu era să nu se supere mama pe mine, ea nu considera că magazinele cu lucruri la mâna a doua erau oaze cu posibile comori. Mi-a luat aproximativ 10 ani și vreo 12 pulovere de cașmir, impecabile, ca să o conving contrariul.
Povestea nonchalante_vintage
Lucrurile s-au legat cumva în sensul ăsta. Am avut un oarecare privilegiu să îmi petrec vacanțele de vară din școala generală și liceu la sora mea vitregă în Olanda.
Colindam și acolo prin hale enorme, târguri cu lucruri pe care oamenii le ofereau spre vânzare la prețuri modice. Mie îmi cumpăra sora mea (aproape) tot ce îmi plăcea, iar când veneam acasă toate prietenele ma întrebau “De unde ai asta? Cum ai găsit-o? Eu niciodată nu găsesc nimic în SH”.
Eu le purtam o perioadă și aveam mare grijă de ele, iar apoi le dădeam mai departe.
Ba chiar aveam o prietenă în alt liceu, care le anunțase pe colegele ei de clasă că o data la ceva vreme o sa vin eu să le aduc haine mișto. Noi nu aveam încă în România H&M, Esprit, Vero Moda, brand-uri care atunci ni se păreau wow și evident că erau la mare căutare . Și dacă primeam un tricou nou de la Kenvelo sau Terranova (ce vremuri…), îl dădeam apoi mai departe, haha! Dar ideea contului pe Instagram a venit acum 3 ani, după ce am plecat în State cu jobul și făceam drumul asta cam de 2 ori pe an. Acolo am descoperit, practic, cele mai faine târguri și magazine vintage. Vintage adevarat, valoros și nemuritor. Inițial le-am adus prietenelor mele diverse articole de care sunt și acum îndrăgostite, apoi am zis: “Hmm, de ce să nu se bucure mai multă lume de comorile astea, dacă tot am posibilitatea să ajung în San Francisco atât de des?”. La început, alături de o bună prietenă cu care călătoream, am dat drumul contului pe Instagram. Ulterior ea a renunțat și am rămas doar eu și mare mi-a fost mirarea să văd că se gândisera alții cu mult înainte la ideea asta, habar nu aveam.
Ce păstrezi tu, ce dai mai departe
Pentru mine păstrez lucruri de cele mai multe ori simple, pe care le pot combina în multe feluri.
Chiar mă întreabă des fetele dacă nu îmi e greu să renunț la tot ce găsesc, însă răspunsul este ca nu, chiar deloc. Găsesc frumuseți, mă entuziasmez atât de tare încât abia aștept să le pozez și să le postez. Știu ca fetele mele abia le așteaptă și se bucură tare mult de ele.
Comunitatea de pe Instagram
Comunitatea mea este una foarte faină și sunt super recunoascătoare pentru asta. Am întâlnit femei minunate odată cu deschiderea acestui cont, am legat prietenii și în țară: Maramureș, Cluj și nu numai, chiar și la Praga sau Londra. Vorbim oricum, și dacă nu este vorba despre haine. Nu am pățit niciodata să nu își ridice cineva coletul, de exemplu, însă am auzit de la alte conturi că se poate întâmpla.
Iar de strâns, cred că majoritatea au venit din recomandări, share-uri dar și din boost posturi pe care le setez să ruleze câteva zile. Ce mi se pare mie important cu adevărat este să și păstrezi audiența. Și pentru asta sunt cu adevărat fericită, persoanele care au descoperit contul inițial, atunci când avea 5-10 postări, comandă și în ziua de azi. Primesc mesaje foarte frumoase în urma primirii coletelor și nu am un scop din a aduna followers. Eu vreau să livrez calitate, lucruri faine care să fie purtate cu maximă plăcere cât mai mult timp și să ma descopere persoanele care chiar apreciază fenomenul și ceea ce fac. Practic, less is more chiar și în contextul acesta.
Ce se vinde cel mai repede
Rochiile, articolele din cașmir și mătase și paltoanele. Și nu numai că se vând, dar observ că posturile sunt salvate în număr foarte mare. Recent, mi-a scris cineva că și-a cumpărat material și lucrează cu o croitoreasă o rochie pe care am postat-o recent și nu a apucat să o cumpere.
Cum ți-ar plăcea să crească pasiunea pentru modă
Din păcate (sau poate din fericire), contul meu a rămas la stadiul de pasiune pentru că eu având un job full time, tot ce se întamplă pe Instagram/Facebook fac în timpul meu liber, care nu este foarte mult. Idei am nu multe, ci foarte multe, zi de zi, și sunt sigură că la momentul potrivit o să se materializeze.
Ce pot spune deocamdată este că a răsărit o altă idee foarte faină din Nonchalante, pe care o să o scot la lumină cât mai repede și abia aștept, este work în progress.
Așteptările mele sunt strâns legate de scopul meu, adică îmi doresc să transmit că poți arata impecabil, să fii îmbrăcată în materiale de calitate și să ai acces la haine semnate de designeri cunoscuți, fără să cheltui o avere. Ah, și să nu uităm să fim pretențioase cu materialele care ne ating pielea. Să citim toate etichetele, de la mâncarea pe care o mâncăm, la cremele aplicate pe corp și la hainele pe care vrem să le cumpărăm.
Articolele preferate din SH-uri
Primul lucru care îmi vine în cap ar fi un accesoriu pe care o prietenă mi l-a făcut cadou: cureaua neagră, care apare în aproape toate pozele, este nelipsită. Ah, și un pulover Burberry, beige, din cașmir. Il ador, l-am găsit într-un târg din Paris.
Surse de inspirație
Urmăresc cu mare interes platforme de fashion (Who What Wear, More This etc), ascult podcasturi (Clothes & The Rest) dar am și câteva figuri favorite pe care le urmăresc pe Instagram și care mă inspiră.
O duminică dimineață perfectă este atunci când îi urmăresc pe Maurice Munteanu și pe Domnica Mărgescu pe Youtube, pe canalul Elle Romania (Fashion Talks). Maurice este pentru mine o inspirație nesfârșită. Ah, să nu uitam de Pinterest, pe care îl deschid absolut in fiecare zi.
Cumpăr un produs nou atunci când am maximă nevoie și se întâmplă să nu existe în garderoba mea. De asemenea, majoritatea blugilor îi cumpăr noi pentru că foarte greu găsesc blugi pentru mărimea mea în SH. Totodată, sunt mare fană Uniqlo și COS, așa că le urmăresc cu mare interes și deschid fiecare newsletter pe care mi-l trimit.
România și moda sustenabilă
Aud din ce în ce mai des discuții în jurul meu, e clar că este un început, dar este timid. Dacă la curațenia generală ai adunat hainele de care nu mai ai nevoie și le-ai dus la containerele special amenajate, deja este un pas. Chiar mare, zic eu.
Realist însă, la nivel general, înca suntem departe. România nu este în topul european la acest capitol, deși am putea face mai mult și ne putem informa, nu avem scuze.
Auzim și în România, sunt câțiva influenceri care observ că în ultimul timp se ocupă să educe lumea în direcția asta. Pe de altă parte, nume mari, cum e Fashion Days de exemplu, pun la dispoziție containere speciale unde putem merge să ducem hainele/accesoriile de care nu mai avem nevoie. Chiar și marile magazine din mall au campanii permanente pentru reciclare și asta se întâmplă în toate orașele din țară, nu vorbim doar de București.
Obstacolele cred că țin de educație în primul rând și apoi de a te gândi puțin mai departe de spațiul casei tale și pe termen mai lung.
Vintage și SH = cool
Este în trend și se vorbeste mult despre asta. Simt că de câțiva ani buni, vintage-ul & SH-ul s-au transformat într-un trend cool. Dacă înainte oamenii erau sceptici, acum lucrurile s-au schimbat. Acum știm că poți face experimente stilistice care nu te lasă fără banii de chirie.
Iconuri internaționale, cum e Kate Moss de exemplu, ne povestesc cum găsesc super articole în târguri și magazine SH. Social media ajută mult, vezi multe conturi care îți aduc în față ținute la care nu te-ai gândi că sunt alcătuite doar din articole vintage sau SH.
Principiile de la baza culturii vintage
Eu consider că la baza culturii vintage & SH stă ambiția de a crea o imagine plăcută vizual din ceva ce ar trece cel mai probabil neobservat. Cred că e nevoie de un anume simț estetic, să ai ochiul format spre a descoperi acele piese pe care alții nu le-ar lua în considerare și să le transformi prin ținută. La final, cineva să zică “Wow! Nu mă așteptam la asta”. Asta cred că ar trebui să urmăreasca fenomenul, nu doar să iei niște haine din locul X și să le trimiți în Y, fără să ți le imaginezi combinate, fără să le analizezi. Asta e valabil și pentru piesele de mobilier, chiar este impresionant procesul, iar rezultatele sunt pe măsură.
Piața SH în România
A luat amploare mult de tot în ultimii ani. Când am venit eu la facultate în București, acum 11 ani, încă era prezent acest sentiment de rușine că îți cumperi din second-hand. Eu personal nu l-am avut, ba chiar am simțit tot timpul că ar trebui să fie o mândrie să ai o mână atât de bună și să găsești chestii mișto în SH. Până la urmă, nu e atât de greu să te îmbraci impecabil atunci când dispui de resurse financiare generoase. De apreciat este când vezi o ținută completă care cumulează un cost de 100 lei și arată wow. Și de aici cred că a început să apară interesul. Articole de calitate și de multe ori și de brand + prețuri foarte mici comparativ cu magazinele = Love.
Cel mai important criteriu pentru clienți
Materialul. Mă bucur enorm să văd cât de mult începe să conteze compoziția lui. Din acest motiv, menționez în fiecare post din ce material este confecționat articolul. 80% din materialele pe care le aleg sunt naturale. Renunț la material doar atunci când articolul are un croi aparte sau este o piesă statement pe care vrei să o ai în garderobă.
Contează mult și brand-ul, dacă este un brand cunoscut & expensive, se creează o listă de așteptare destul de lungă.
Procesul de selecție al hainelor
Procesul de curatoriere este unul personal și foarte important. Eu aleg acele articole în care cred, pe care mi le imaginez în anumite ținute, trebuie să ma încânte ceva la ele. Nu aș putea da mai departe ceva ce nu îmi place sau ceva care este departe de stilul meu. Sunt foarte atentă atunci când le aleg, treaba asta nu merge dacă o faci pe fugă. Sau merge, dar se simte.
După ce le cumpăr, toate articolele ajung la curațătorie. În cazul în care este un material foarte fin, sensibil – aleg să ma ocup eu de el ca să fiu sigură că nu se întamplă accidente.
Iar daca găsesc articole valoroase și au defecte, le iau și le duc la croitoreasa mea care mă ajută enorm și tot timpul găsim soluții să le repunem în circuit.
Cele mai populare articole de anul asta au fost: o rochiță midi vintage cu un guler atipic, puloverele de cașmir și o blaniță artificială Michael Kors.
Less is more
Din experiențele și discuțiile pe care le-am avut în ultimii ani cu persoanele care mă urmăresc, observ că se pune mare accent pe “less is more”. Adică considerabil mai puține articole, dar alese mult mai atent. Cumpăratul impulsiv a pierdut teren în ultimii ani.
Este valabil și pentru hainele cumpărate de la mall, lumea pare că se îndreaptă către acele magazine puțin mai scumpe, dar care oferă ceva în plus față de majoritate: materiale naturale, un croi aparte.
Promovarea pe social media
Nonchalante exista atât de pe Instagram cât și pe Facebook, iar postarile apar concomitent pe ambele platforme. Din ce am observat, persoanele care mă urmăresc pe Facebook de exemplu, nu au Instagram, așa că am ales să păstrez ambele canale, ca să fie toata lumea fericită.
Singurele metode de promovare plătite sunt boost posturile care rulează atunci când anunț produse noi în săptămâna ce urmează. În rest, m-am bucurat de shareuri, taguri și recomandări atât verbale cât și scrise în articole.
Feedback-ul ultimilor ani îmi spune că reușesc să mă diferențiez prin imagine. Nu am un model, așa că apar tot eu în poze, iar dorința mea este ca focusul să fie pe articol. Din acest motiv nu simt nevoia ca “modelul” să apară complet în fotografie. Vreau doar să transmit moodul produsului și cum arată el îmbrăcat.
Peisajul second hand online&offline
În online, au apărut foarte multe conturi care propun articole second-hand și vintage. Dacă dai follow unuia, încep să te urmarească încă 100. Practic, ai de unde alege, în funcție de stilul personal și dacă te identifici cu modalitatea de prezentare. Preferatul meu din peisajul romanesc este @dottyballerina. Simt că este pasiune în spatele contului și articolele sunt atent alese și îngrijite.
La nivel offline, întodeauna au existat și vor exista magazine second-hand și vorbesc aici de cele clasice, unde intri să cauți și speri să găsești ceva printre munții de haine aruncate acolo. Au apărut între timp și acele magazine care propun deja marfă atent selecționata, cum este Arhiva. Și mai nou este Mingle (@mingle.bucharest) unde nu am ajuns încă, dar abia aștept. Pare să fie un loc minunat care îți oferă și o cafea bună și un vintage atent selecționat (home&deco).
Dacă ești o persoană care nu spune “nu” articolelor second-hand, dar nu ai timp și nu îți place să cutreieri SH-urile din orașul tău, atunci Instagramul este locul perfect pentru tine. Cred că noi, pe Instagram, ne adresăm chiar acestor persoane.
Cele care sunt pasionate și au deja SH-uri preferate, se duc direct acolo și le face plăcere sentimentul propriilor descoperiri.