Accentul în comunicare, mai ales în campaniile de fundraising, este pus doar pe situația dramatică și uneori prea puțin pe soluția propusă, cea care aduce schimbarea, observă Andrada Șeitan, Chief of Communications & Public Relations - Therme București. Andrada a făcut parte din juriul secțiunii Proiecte pentru Tineret din cadrul Galei Societății Civile. Ea crede că ”emoționalul” pe care aceste campanii vor să îl trezească în oameni poate fi tratat și din perspectiva optimistă, a speranței.
Societatea civilă din România anului 2021 înseamnă o mai mare implicare, o schimbare în oameni, o creștere a implicării și mai ales, a spiritului civic. Și îmbucurător este că societatea civilă din acest moment este formată din mulți oameni tineri și ambițioși care au înțeles că trebuie să facă ceva dacă vor o schimbare. S-a trecut de la așteptare la acțiune, spune Andrada
Energia societății civile din România se vede, în fiecare an, în proiectele înscrise la Gala Societății Civile. Anul acesta, la cea de-a 19-a ediție a Galei Societății Civile au fost înscrise 205 inițiative civice: 162 de proiecte, 12 programe și 31 de campanii de comunicare pe teme sociale, implementate în 2019 și 2020. Câștigătorii Galei Societății Civile 2021 vor fi anunțați în seara aceasta, la Rock FM, în cadrul emisiunii “Evening Glory”, moderată de Răzvan Exarhu, de la ora 19:00.
În rândurile de mai jos, vorbim cu Andrada despre ediția de anul acesta, proiectele înscrise, cum se promovează binele în România și care sunt metodele de a ne antrena mai bine civismul.
Societatea civilă din România în 2021
Societatea civilă din România anului 2021 înseamnă o mai mare implicare, o schimbare în oameni, o creștere a implicării și mai ales, a spiritului civic. Și îmbucurător este că societatea civilă din acest moment este formată din mulți oameni tineri și ambițioși care au înțeles că trebuie să facă ceva dacă vor o schimbare. S-a trecut de la așteptare la acțiune.
Societatea civilă, ca definiție, este compusă din indivizi și organizații care acționează independent de stat, prin voluntariat, pentru a acoperi nevoile și interesele cetățenilor (altele sau în completarea celor adresate de instituțiile statului). Cu siguranță, acest fenomen este unul în creștere în România, vedem din ce în ce mai multe proiecte cu un impact din ce în ce mai mare, organizații și oameni care își dedică timpul, energia și resursele pentru a face bine într-un domeniu sau altul.
Mai mult, ceea ce este la fel de îmbucurător, se observă o implicare din ce în ce mai mare și a mediului privat, cel care asigură infrastructura sau resursele financiare de care acești oameni și proiecte au nevoie pentru a iniția și a susține schimbarea în bine.
Pandemia, cu toate relele cu care a venit, a acționat și ea, cumva, în favoarea acestui sector. Am văzut o mobilizare extraordinară din partea societății civile, am văzut voluntari în linia întâi care au pus umărul cu tot ce au putut în cele mai dificile momente. Această mobilizare și solidaritate exemplară ne-a făcut să ne simțim mai puternici, mai uniți, și ne-a amintit că nu suntem singuri în fața unei calamități atât de mari. Și asta nu poate decât să ne dea speranță pentru un viitor mai bun, chiar și în contextul negativ și al stresului pe care le-a generat pandemia.
Nevoia de mobilizare a fost mult mai mare în jurul subiectului pandemiei, ceea ce a “acaparat” multă energie, resurse și voluntari și a amânat, poate, alte proiecte. Cu toate acestea, Gala și proiectele înscrise ne-au arătat că rotițele neobosite ale societății civile s-au învârtit și dincolo de subiectul COVID și au făcut-o cu rezultate absolut remarcabile.
De ce e importantă tradiția Galei
Pentru că aduce în prim plan un subiect ce merită mai multă vizibilitate, pentru a da exemple și modele, pentru a arăta că se poate, pentru a inspira, pentru a mobiliza. Pentru a uni oameni cu valori și misiuni comune. Și, bineînțeles, pentru a oferi recunoaștere!
Gala Societății Civile pune reflectoarele pe proiecte, instituții și oameni extraordinari care, fără un interes personal, își dedică timpul și energia lor unei anumite cauze. Oameni care sunt uniți de misiunea personală de a face bine, oameni care renunță de multe ori la propriul confort pentru a ajuta, a construi, a contribui, a amplifica, a susține anumite proiecte și comunități. Se formează astfel, de la an la an, alte tipuri de modele care pot influența pozitiv generațiile care urmează. Într-o lume în care știrile și senzaționalul se concentrează pe dezastre și aspecte negative, este absolut necesar să vedem și partea bună a lucrurilor. Și pe cei din spatele ei. Continuitatea și creșterea în amploare a fenomenului demonstrează că lucrurile se întâmplă, din ce în ce mai mult, din ce în ce mai bine, an după an.
Nu în ultimul rând, Gala setează un standard care va ajuta companiile private și mediul corporate în identificarea proiectelor în care să investească, cele care generează schimbări pozitive pe termen lung, și în alegerea celor mai potrivite organizații cu care pot deveni parteneri durabili.
Misiunea de a fi în juriu
Dificilă, dar extraordinar de frumoasă!
Dificilă pentru că fiecare proiect înseamnă suflet, înseamnă energie, perseverență, înseamnă depășit obstacole, găsit soluții, multă muncă și câte și mai câte. Cea mai grea misiune este aceea de a departaja binele de alt bine.
Partea frumoasă este că vezi implicare, vezi rezultate, vezi schimbare pozitivă, te încarci cu energia celor care au pus umărul și continuă să o facă. Și asta îți oferă multă bucurie și încredere în viitor, știind că sunt oameni care își suflecă mânecile și se apucă de treabă. Și nu renunță, indiferent de obstacole, de resurse sau de context.
Criteriile de evaluare
Relevanța, măsura în care proiectele înscrise au răspuns unei nevoi reale, fie ea stringentă, de interes general sau profundă, neadresată până acum, dar extrem de relevantă pentru o anumită comunitate. Gradul de mobilizare al voluntarilor, capacitatea de a coaliza comunități în jurul inițiativelor. Impactul generat și măsura în care proiectele își pot produce efectele pe termen lung, dar și originalitatea acestora, au fost de asemenea criterii importante în departajarea proiectelor.
Campaniile de comunicare pe teme sociale
Vorbind de ultimul an, evident că pandemia a avut cel mai mare “share of voice” și a dictat multe campanii, direcționând și anumite tipuri de mesaje. Dar, dincolo de mesajele legate în mod direct de pandemie, s-a vorbit mult despre solidaritate, aspect mai puțin întâlnit în societatea noastră, până acum.
Au crescut astfel și comunitățile de voluntari, comunicarea proiectelor a fost parcă mai coerentă și mai eficientă. Presa a susținut acest trend și a oferit mai multă vizibilitate inițiativelor sociale, înțelegând nevoia de modele și exemple pozitive, inspiraționale. Media a contribuit și a susținut, parcă mai mult decât oricând, inițiativele de educare, conștientizare, mobilizare, și nu mă refer aici doar la campaniile legate direct de pandemie. Au început să capete mai multă notorietate, de exemplu, și proiectele sau discuțiile legate de sănătatea mentală în contextul lansării unor inițiative private și a unor soluții care să sprijine oamenii.
Solidaritatea s-a văzut, s-a transmis, s-a simțit și și-a produs efectele mai mult ca niciodată.
De ce e nevoie pentru a antrena civismul în România
De proiecte cât mai vizibile, cât mai promovate în rândul oamenilor.
Poate cel mai mult este nevoie de educarea generației tinere. Avem nevoie ca statul să se implice aici, avem nevoie de un sistem, de o strategie pe termen lung, de materii care să trateze cât se poate de serios acest aspect. Avem nevoie de practică, de scos copiii pe teren pentru a vedea ce se întamplă în natură, ce se întamplă în căminele de copii, de bătrâni, ce se întamplă în spitale.
Cum se promovează binele în România
Binele se promovează insuficient, cred eu. Mai bine spus, mai este destul de mult loc să promovăm oamenii și inițiativele care aduc schimbarea pozitivă în societate.
Din punctul de vedere al campaniilor, am observat că uneori se apelează la un “emoțional” dus la extrem. Că multe cauze sunt portretizate foarte grav și apăsător. Că accentul în comunicare, mai ales în campaniile de fundraising, este pus doar pe situația dramatică și uneori prea puțin pe soluția propusă, cea care aduce schimbarea. Nu spun că ar fi greșit, spun doar că acest “emoțional” pe care vrem să-l stârnim în oameni poate fi tratat și un pic mai puțin apăsător, poate fi mai pozitiv, poate da speranță.
Ce ai observat până acum la premiații galei? Ce îi unește? Care e firul comun?
Îi unește spiritul civic, determinarea, energia și încăpățânarea de a continua, de a îndura refuzuri, puterea de a trece peste obstacole. BINELE este firul comun. Îi unește un altfel de spirit decât cel de “asta e, trăim în România…”; sunt oameni și organizații care nu renunță, care învață din greșeli și se organizează și mai bine de la an la an, oameni care cred că lucrurile bune se pot întâmpla, doar că e nevoie de efort. Dar se poate.
