[Fapte pentru un viitor mai bun] Gabriel Sescu: Din fericire, crește numărul companiior care aleg să nu arunce alimentele și să le doneze pentru a fi consumate ca hrană

În fiecare zi, în România, se aruncă 6.000 de tone de mâncare bună de consum. În acest timp, 60% din familiile din rural nu își pot asigura hrana zilnică, iar 46% dintre copiii sub 6 ani, din mediul rural, trăiesc în risc de sărăcie și malnutriție, conform Eurostat. Ceva e profund greșit între cele două situații. Dacă adăugăm și că 2,2 de milioane de tone de alimente din România ajung la gunoi în fiecare an, înțelegem mai bine misiunea asociației Banca pentru Alimente: să nu mai existe hrană risipită în timp ce unii oameni nu au ce mânca. 

Asociația a construit în România, cu susținerea Lidl, prima rețea de Bănci pentru Alimente, după toate standardele Federației Europene a Băncilor Alimentare. De când a fost înființată, organizația a donat mii de tone de produse alimentare și au fost distribuite în mod gratuit către beneficiari din ONG-uri și centre ce găzduiesc persoane aflate în dificultate: orfani, bătrâni, copii și adulți în prag de sărăcie sau persoane cu dizabilități.

Gabriel Sescu, președintele Băncii pentru Alimente, spune că organizația își propune să crească gradul de conștientizare a impactului pe care risipa alimentară o are asupra societății, economiei și mediului înconjurător, și, în același timp, să fie un promotor al educației pe această temă.

"România are nevoie de educație pentru o viață sustenabilă, are nevoie de mediatizarea proiectelor funcționale care să fie cunoscute și astfel multiplicate!", spune Gabriel Sescu.

Rețeaua are în prezent 8 filiale active în București, Cluj, Roman, Brașov, Oradea, Timișoara, Constanța și Craiova. Anul acesta, Federația a aniversat 5 ani de la fondarea Băncii pentru Alimente din București. Un bilanț în cifre al celor 5 ani de activitate a Băncii din București ar arăta așa: peste 3.200 tone de alimente au fost donate spre 30.000 de persoane aflate în situații vulnerabile. În semn de recunoaștere internațională a activității desfășurate în România, Proiectul Banca pentru Alimente București a fost acceptat în 2019, ca Proiect Asociat FEBA (Federația Europeană a Băncilor de Alimente).

În 5 ani de activitate, întreaga rețea a colectat peste 6.500 de tone de alimente de la peste 100 de companii și le-a donat spre mai mult de 480 de organizații, cu un potențial de peste 130.000 de beneficiari. 

Lidl România este un partener esențial în crearea acestei rețele, spune Gabriel Sescu. Lidl a susținut fondarea primei rețele de Bănci pentru Alimente din România, după modelul organizațiilor de profil din Uniunea Europeană și, pe lângă susținerea financiară și cu produse a organizației, a realizat o serie de campanii educaționale pe tema risipei alimentare, și a acționat și la nivelul operațiunilor interne, optimizând stocurile și asigurându-se că o cantitate cât mai mică de alimente ajunge deșeu. De asemenea, Lidl a realizat și campanii de colectare de alimente de la clienții săi, de Paște și de Crăciun, a treia astfel de campanie organizată anul acesta colectând peste 31 tone de alimente, cea mai mare cantitate colectată până acum din cele 3 acțiuni. Alimentele au fost distribuite prin intermediul celor 8 Bănci către peste 10.000 de beneficiari finali, cu ajutorul a peste 140 de organizații partenere din București și alte 16 județe.

În cadrul seriei editoriale Fapte pentru un viitor mai bun, susținută de Lidl România, vorbim cu Gabriel Sescu, președintele Băncii pentru Alimente, despre risipa alimentară din România și cum poate fi ea combătută mai bine, de ce e nevoie cel mai mult în acest domeniu și care sunt rezultatele de până acum ale Federației Băncilor pentru Alimente.

Situația risipei alimentare în România

În România, ca în orice stat în care bunăstarea cetățenilor prinde contur, există risipă alimentară. Ea se află pe tot lanțul, de la cultivarea plantelor până în farfuria noastră.

Noi considerăm că în gospodăria tradițională există o mai bună gestionare a surplusului pentru că acesta poate deveni hrană pentru cățel, pisică, păsări sau iepuri. Viața din marile orașe este marcată mai mult de această risipă.

Băncile pentru Alimente propun companiilor o abordare proactivă în gestionarea produselor din surplus: donarea lor către depozitele Băncilor Regionale și ulterior distribuirea către ONG-uri care au programe de sprijin cu componență de ajutor alimentar, deci hrana ajunge la un consumator final.

Povestea proiectului Banca pentru Alimente

Într-un moment de schimbare a activității desfășurate mi-am pus problema cum să folosesc mai bine experiența deja acumulată în 20 de ani.

Am vizitat o Bancă pentru Alimente dintr-un stat european și am considerat că și noi putem face același lucru cu aceleași companii care erau acolo parte în proiect. Am considerat acest lucru în principal pentru că Romania e stat membru UE, legislația europeană devine în scurt timp și legislație națională și mai devreme sau mai târziu vom fi guvernați de aceleași legi.

Lucrând în sectorul ONG, al programelor de ajutorare, am observat o lipsă de resurse pentru zona cea mai sensibilă și anume cea a programelor de ajutor alimentar în contextul creșterii în general a bunăstării în România. Am observat cum își rezolvă alte state europene această nevoie prin Băncile pentru Alimente.

Proiecte dezvoltate alături de Lidl

Am propus companiei Lidl un proiect, cel al Băncii pentru Alimente din București, care le-a devenit drag și care a fost finanțat.

Am cumpărat o dubiță frigorifică second hand și am început colectarea de alimente.

Lidl a devenit în scurt timp partener fondator al Rețelei de Bănci pentru Alimente prin susținerea financiară oferită, cât și prin cantitatea de produse donate. Exemplul lor a fost urmat și de alte companii mari, crescând cantitățile de produse colectate, cât și valoare sponsorizărilor în bani folosite pentru gestionarea Băncilor.

Sprijinul oferit de Lidl a fost crucial în demararea primei Bănci și a ideii de colectare de alimente din zona risipei alimentare. El s-a transformat imediat într-un sprijin recurent și a fost baza deschiderii fiecărei Bănci Regionale.

Ulterior, a apărut proiectul colectei de alimente organizate în magazinele Lidl înainte de sărbători, în care clienții puteau dona produse neperisabile ce urmau a fi puse în pachete cu alimente pentru persoane nevoiașe și oferite înainte de Crăciun sau Paște.

Impactul Rețelei Băncilor pentru Alimente 

Impactul este acela că orice persoană juridică care are produse considerate surplusuri, desi potrivite pentru consum, poate găsi o Bancă în euro-regiunea în care activează, pentru a le oferi celor aflați în dificultate și care nu au putere de cumpărare.

Dacă în 2017 începutul a fost timid cu colectarea a 57 de tone la București, până în prezent, întreaga rețea a reușit colectarea a peste 6500 de tone de produse care înseamnă peste 13.000.000 de porții de mâncare. 

Ce ne bucură să obținem?

Mulțumirea persoanelor care gestionază programe sociale și care nu ar fi reușit să colecteze individual cantitățile și produsele diversificate în măsura în care sunt ele oferite de Bănci. Nu mai vorbim despre costurile pe care le-ar fi avut pentru a se putea deplasa de exemplu la 10 companii donatoare într-o săptămână, lucru pe care Banca îl face dacă este nevoie pentru a prelua cantități mari pe care să le doneze către câteva zeci de organizații.

Pregătiți pentru școală

În anul de pandemie 2020 am reușit colectarea la nivel de rețea națională a peste 800 de tone de lapte școlar care risca să fie aruncat la gunoi din cauza închiderii școlilor și a apropierii datei de scandență pentru produse.

În prezent, colaborăm cu mai multe organizații care au programe sociale în comunități rurale din județele Buzău, Ialomița, Călărași, Teleorman etc, și care sprijină familii numeroase și copii de vârstă școlară pentru a nu abandona școala.

Acum, când aceste ONG-uri se pregătesc să facă donații și să îi sprijine pentru începutul școlii, noi încercăm să le furnizăm câteva dulciuri pe care copiii să le găsească în ghiozdanele primite și să le aducă o bucurie în plus.

Planurile de extindere 

După 5 ani de muncă am reușit crearea unei rețele naționale de Bănci Regionale care să poată deveni nucleul pentru dezvoltarea în următorii 5 ani a unei rețele locale de colectare și distribuție a bunurilor.  În final, rețeaua va veni în sprijinul organizațiilor non-guvernamentale care gestionează programe sociale pentru persoane nevoiașe.

Ce poate fi făcut?

În primul rând, este nevoie ca persoanele din boardul companiilor să conștientizeze impactul aruncării la gunoi cantităților de produse din acea unitate și a valorii acestora, ce include și prețul suplimentar per cantitate plătit către firma care preia produsele pentru distrugere.

Apoi, apare necesitatea unei bune gestionări a resurselor pentru a reduce cantitatea aruncată și a monetiza ceea ce nu s-a cheltuit cu distrugerea produselor. O companie, dacă este pe profit, poate sponsoriza sau dona produsele, bucurându-se de unele avantaje fiscale.

Cum pot fi mobilizate companiile?

Noi le vorbim despre faptul că aruncarea alimentelor înseamnă risipirea resurselor, produselor pentru producerea cărora s-a consumat timp, energie și materii prime care nu ajung să aibă o finalitate. Le demonstrăm că e mai scump să arunce decât să sponsorizeze sau să doneze alimentele.

Atitudinea românilor vizavi de risipa alimentară

Din fericire, crește numărul companiior care aleg să nu arunce alimentele și să le doneze pentru a fi consumate ca hrană.

Există o sensibilitate crescută în rândul celor care produc, importă sau comercializează alimentele pentru reducerea cantităților de produse aruncate.

Provocări

Cele mai mari provocări au fost găsirea resurselor pentru extindere/creștere și atragerea companiilor mari în grupul de firme care susțin activitatea noastră.

Din precauție prea mare, nejustificată în zona de siguranță alimentară în a dona produse care mai au puține zile până la data scadenței, este dificil până convingem o companie să facă un contract și un program pilot de 1-3 luni pentru a putea evalua impactul pentru ei. În acest fel, ar fi putut cuantifica mai bine despre ce cantități este vorba și ce costuri pot fi salvate.

De ce e nevoie 

În momentul de față, fiind o rețea națională, avem nevoie de resurse pentru a crește. Avem nevoie de bani pentru susținerea costurilor proiectului, dar și achiziția de dubițe frigorifice second hand.

În următorii 5 ani e nevoie de o creștere a rețelei prin crearea de bănci locale în reședințele de județ sau municipii mari unde există o rețea de supermarket-uri, deci o activitate comercială crescută, care poate furniza produse rețelei de Bănci.

Romania are nevoie de educație pentru o viață sustenabilă, are nevoie de mediatizarea proiectelor funcționale care să fie cunoscute și astfel multiplicate.

Viitorul are nevoie de noi toți, de acțiuni responsabile și conștiente în prezent. Doar așa lumea se va schimba în bine.