[Noii artizani] Alexandra Şoman & Radu Muj: Dincolo de cercei, inele sau broșe într-un anumit stil, clienții noștri au căutat anul acesta pâlpâirea umană din spatele ecranului

Erau studenți, cu nevroze, incertitudini și resurse limitate. Ei îi plăceau cristalele, el a știut să răsucească firele de cupru dintr-un cablu electric găsit în piața de vechituri a Clujului. I-au ieșit două brățări și-un inel pe care le-a împodobit cu perle de cultură. Acestea au fost primele accesorii Orfevru create de Alexandra Șoman și Radu Muj.

Deși atelierul lor de manufactură și bijuterie contemporană din metale forjate, roci, minerale și elemente organice a crescut, cei doi meșteșugari fac încă singuri tot procesul de creație, producție și livrare către clienți. Tot ei se ocupă și de promovare pe Facebook și Instagram.

”Micul antreprenoriat în acest domeniu creativ, în care doi oameni își împart îndatoririle pentru a acoperi sarcinile unor departamente întregi, unde se creează totul din imaginar, dar se trăiește din vânzarea obiectului fizic, înglobează o pletoră de ramificații care nu sunt vizibile pentru publicul larg.”

Alexandra Șoman răspunde mai jos cuprinzând și ideile lui Radu Muj, așa cum se face într-o echipă. Și povestesc la unison despre Orfevru și accesoriile care împing unele dintre femeile ce le poartă să exclame “Divini! Din Olimp aruncați”.

Echipa Orfevru

Noi suntem de fapt un duo creativ, Alexandra & Radu, astfel voi încerca să cuprind răspunsurile amândurora în aceste rânduri. Eu sunt bănățeancă, el maramureșean, ne-am cunoscut în Cluj la Facultatea de Psihologie; din relația noastră și în același oraș a început să germineze @orfevru. Eram tineri studenți, căutători zbuciumați, cu resurse limitate, fără susținerea celorlalți de a porni în direcția aceasta, luptând cu morile de vânt ale zeilor și propriile nesiguranțe, nevroze și tensiuni lăuntrice, dar și extrinseci.

Primele accesorii Orfevru

Atracția mea principală era față de cristale. Îmi achiziționasem câteva vârfuri de ametist și citrin și-mi doream ca el să mi le înmănușeze în fir de cupru. Găsise în piața de vechituri din Cluj o rolă de cablu electric, dar cum sârma cuprică învelită în plastic s-a dovedit a fi prea groasă pentru mineralele mele, i-am cerut să facă ceva cu materialul… altceva. Neavând încotro, a răsucit și spiralat firele de cupru, până i-au ieșit două brățări cu capete spiroidale și un inel. Apoi a mai bobinat câteva fire și i-am sugerat să le garnisească cu perle de cultură. Pe vremea aceea perlele aveau un iz ușor vetust, cel puțin pentru generația mea, însă pe mine mă încânta să le folosim în moduri atipice, într-un design contemporan. Cam așa au arătat primele accesorii Orfevru.

Între libertatea creației și rigoarea antreprenoriatului

Ah, o întrebare usturătoare. În simbioza noastră, procesul creativ e aria mea de exprimare, însă din păcate am diverse alte roluri de îndeplinit în cadrul aceleiași afaceri, ceea ce înseamnă că latura administrativă îmi consumă (uneori excesiv de) mult din energia pe care altfel aș dedica-o imaginarului. Micul antreprenoriat în acest domeniu creativ, în care doi oameni își împart îndatoririle pentru a acoperi sarcinile unor departamente întregi, unde se creează totul din imaginar, dar se trăiește din vânzarea obiectului fizic, se inventează mereu concepte insolite și se execută totul in-house pentru o producție constantă, ei bine, înglobează o pletoră de ramificații care nu sunt vizibile pentru publicul larg, sunt însă foarte cronofage. Și cauzatoare de frustrări.

Organizarea și comunicarea îmi halesc cea mai mare parte din timp (care se întinde dincolo de norma de lucru) și energie, dar pot spune și că am învățat să conturez punți de legătură în mediul virtual, ceea ce ne-a ajutat să supraviețuim în timpul izolării și să întreținem relații comerciale chiar și de la distanță.

Procesul creativ

Fără a externaliza nimic din întregul proces de creație & producție, noi doi facem totul, de la cercetare, concepte fluide, designul final, aprovizionarea constantă cu materiale (sunt mereu în căutare de nou, chit că e vorba de mineralele care ajung la noi de peste mări și țări, ori de cele mai puțin convenționale, curiozități diverse), execuție individuală a fiecărui element constituent, forjare și asamblare, diverse etape de curățare manuală, șlefuire, polișare și alte chițibușuri (sarcini meșteșugărești care-i revin predominant coechipierului Radu), până la momentul expunerii online, când dedic timp fotografierii și creării de conținut, editării imaginilor sau a postărilor, acestea fiind apoi urmate de interacțiunea cu publicul, comunicarea la orice oră, acoperind singură acest serviciu clienți, fără a ține cont de granițele personale.

Inspirația și modul de lucru

Inspirația mea izvorăște din noianul de informații felurite acumulate de-a lungul timpului, cred că e un mix omogen cu spicuiri din toate sferele de care am fost atrasă: artă și botanică, fotografie, design, literatură, geologie, paleontologie, istorie și arheologie, dar de fapt orice îmi captează atenția poate fi un catalizator creativ, un stimul, o muză. Dacă vorbim de procesul creativ, n-aș putea să mă refer la un loc anume, ci mai degrabă la când îmi place să lucrez. Îmi lipsește un spațiu propriu și neviciat în care să mă pot manifesta, astfel că prefer să creez nocturn, când pot avea liniștea și relaxarea spațiului mental, elemente absolut necesare pentru orice zvâcniri artistice. :)

Diurn sunt de regulă bombardată cu tot soiul de sarcini care necesită o gestionare imediată, de informații cerute de clienți, de organizarea următoarelor evenimente, de colaborări existente, de coordonat expedierea comenzilor pe care le împachetează mâinile meșterului, contabilități și alte treburi antreprenoriale, din categoria stresorilor cărora abia le țin piept. Nu ține de o rutină, dar uneori mă activez mai rodnic atunci când pot să-mi înșir o droaie de materiale și pietre pe masa de lucru, cu care mă pot juca, combinându-le după văz ori senzorialitate, stare emoțională și intuiție.

Produsele voastre

Aș zice că sunt din categoria amuletelor și talismanelor, obiecte sculpturale purtabile, dar pe lângă acestea, făurim și accesorii mai simple, minimaliste, pentru purtarea de zi cu zi. Fiecare creator își imprimă stilul propriu asupra lucrărilor, cred că manufactura noastră se remarcă prin simbolistică și linia experimentală, prin faptul că am îndrăznit să folosim materiale neconvenționale, organice, revitalizând tehnici ornamentale arhaice și inspirându-ne din istoria bijuteriei antice, din studii de orfevrărie sau toreutică.

Am lucrat diverse colecții încorporând organicul, — Elytra & Cornucopia fiind doar două exemple, unde am uzat de materiale exotice cum sunt: elitrele gândacului-giuvaier, coarnele de cervide, incisivii de nutrie și acele de histricide, ambra indoneziană, coralul fosilizat și lemnul silicifiat, alături de safire multicolore, opale negre etiopiene, grafică originală pe os sau sidef, miniaturi sculptate în jais.

Clienții Orfevru

Femeile nonconformiste, revoluționare, visătoare și creative în felul lor unic, cele care apreciază Arta în toate variațiunile ei, apoi mai sunt partenerii lor, care-și doresc să le surprindă… altfel. La început ajungeam noi la ei, prin târgurile din offline, participând la tot soiul de evenimente conexe, apoi încet-încet prin dedublarea în spațiul virtual. Nu știu, probabil revin pentru că rezonează în continuare cu propunerile noastre de ornamente purtabile. :) 

Accesorii lansate anul acesta

Am început anul de glorie 2021 cu o broșă-insectă, sculpturală, o reproducere a unei Mantoidee - Mantis religiosa (călugăriță), pe care o materializase domnul Orfevru cu ceva timp în urmă, dar prototipul rămăsese în colecția proprie, neajungând și-n mâinile vreunui purtător. Apoi am lucrat mai mult cu minerale rare, construind piesele în jurul unor geme remarcabile, majoritatea accesoriilor fiind astfel unice, irepetabile. Am lucrat și câteva piese în serie limitată, încercând să oferim comunității mai multe obiecte dintre modelele cele mai populare, cum sunt cerceii noștri Ginkgo, frunza-simbol care ne-a fost semnătură încă de la începuturi, dar și parte integrantă din logo. După reacții, judecăm c-au fost primite cu entuziasm, fiind accesibile, recognoscibile și ușor de asortat.

Ce spun femeile care poartă Orfevru

Tind să cred că dincolo de cercei, inele sau broșe într-un anumit stil, clienții noștri au căutat anul acesta pâlpâirea umană din spatele ecranului. Femeile care poartă Orfevru ne spun că accesoriile noastre atrag intens priviri și complimente, ori că le poartă des, că au devenit piese favorite sau le apreciază ca fiind chiar mult mai faine în realitate. Unii ne spun că sunt atipice și nemaivăzute, de la o clientă am primit: “Divini! Din Olimp aruncați.”. Mesajele clientelor noastre variază în funcție de sezon, talisman norocos, aliniere a astrelor, poziționare geografică sau inspirația purtătoarei, dar validările sunt aproape toate înălțătoare și îmbucurătoare.

Promovarea

În absența mai multor evenimente de profil accesibile sau târguri potrivite nouă, cel mai de ajutor ne sunt platformele social media, chit că-i Facebook ori Instagram. Am migrat mai târziu pe platforma din urmă, însă publicul pare a fi mai vioi, activ și efervescent acolo… sau cel puțin au un algoritm ușor diferit față de pagina primară. Strategia de promovare nu e altceva decât o tentativă de a exprima cât mai fidel ceea ce am investit în creația propriu-zisă — dar indiferent dacă e conținutul original pe care-l încropesc pentru fiecare postare, ori mesajele pe care le scriu, sunt tot o amprentă personală și încă o doză de implicare directă.

Brandul vostru în social media

Brandul nostru se vede tot mai slab pe platformele sociale, iar postările ajung la tot mai puțini oameni pe zi ce trece, deși publicul nostru crește constant, pentru că apar mereu modificări în politicile acestor rețele, punându-se emfază pe advertising plătit, în defavoarea impactului organic.

Comunitatea artizanilor români

Este crescândă, dar limitată la un public consumator restrâns. Probabil că ne unesc puținele evenimente create în mod particular pentru expunerea artizanatului autentic, dar se întrevăd la orizont mișcări de coagulare în jurul unor bresle, ceea ce ar putea să producă mai multă coeziune și să lărgească comunitatea.

Ducem lipsa unor inițiative de promovare reală a manufacturii veritabile, a meșteșugurilor diverse aduse-n contemporan, de reînviere a meseriilor uitate, dar și de un cadru legislativ mai lax în ceea ce privește constituirea formei juridice pentru creatori.

Lipsa expunerii în carne și oase ne-a forțat să muncim mult mai mult pentru a ajunge la o mână de oameni potriviți din tot abisul ăsta virtual, dar și să investim financiar în promovare, de multe ori targetarea publicului-țintă fiind deficitară.

Gânduri, visuri și dorinte mai departe

Mergem mai departe cu speranța că nu ne vom regăsi din nou izolați și imobili, cu nevoia intrinsecă de a ne permite (financiar, dar și psiho-emoțional) să evoluăm în direcții multiple, cu dorința de a ne exprima mai ușor, mai deschis, mai fructuos.