Larisa Perde: O mare parte din cauza izolării muzicii lăutărești vine din rasism și lipsurile culturale moștenite din comunism

Larisa Perde: O mare parte din cauza izolării muzicii lăutărești vine din rasism și lipsurile culturale moștenite din comunism
Credit foto: Valentin Răzvan

Muzica lăutărească are din ce în ce mai mulți adepți și la noi, nu doar în țara lui Johnny Depp. Pare și logic dacă stai să te gândești, pentru o țară care a trăit și exportat muzica asta pentru sute de ani. Festivalul Șaraimanic a avut loc în luna august la Brezoi și am vrut să aflăm direct de la sursă cum a fost vibe-ul anul acesta. Larisa Perde, manager VRTW Artists & Șaraimanic, ne-a spus cum a reușit să inchege o poveste cu lăutari și haiduci pe malurile Lotrului și anul acesta și ce-și propune pentru edițiile următoare.

E paradoxal că România, o mină de aur a acestei muzici atât de apreciate pe aproape toate continentele lumii, să nu aibă un festival. O muzică care seduce, exorcizează, dansează, farmecă, descântă și spune povești. Poate pentru că nimeni nu e profet în țara lui.

Printre numele care au urcat pe scenă anul acesta se numără Simion Bogdan-Mihai & Lăutarii de Mătase, Taraful Marian Mexicanu’, Taraful de la Vărbilău sau Taraful Ionică Minune & Bibescu, dar și DJs ca Iorga, Electroclown și Socol.

 

Povestea Șaraimanic

Șaraimanic este un proiect adiacent Vinyl, Rum, Tapas & Wine de muzică lăutărească cât mai autentică. Dacă am fi promoteri din Vest, ne-ar fi mult mai ușor să zicem “world” sau „global music”.

Am început în 2017 atunci când am fondat Taraf de Caliu, o continuare a poveștii haiducilor din Clejani. Am încercat să expunem această lume muzicală și noii generatii, într-un fel în care ea putea fi văzută și dorită. Astfel, am adus acești artiști și pe scene de cluburi alternative, filarmonici, acoperișul Casei Poporului, Festivaluri de jazz și world music din România și străinătate. Istoria seducătoare Taraf de Haidouks ne-a ajutat să deschidem acest drum și să trezim interesul pentru zona asta muzicală.

În tot acest timp am descoperit o multitudine de lăutari ale căror talent și virtuozitate aveau nevoie de prezentare, reprezentare, curatoriere, producție și promovare. Așa s-a născut Șaraimanic, din aceste nevoi. Ca o comunitate a acestor muzicieni, a poveștilor, muzicilor și întâlnirilor cu ei.

Numele a venit de la Călin Crainic, Managing Partner KUMPANIA. El simte și cunoaște foarte bine acest univers muzical și social și a venit cu o propunere ce ni s-a potrivit mănușă. Așadar, l-am rugat pe Călin să vă spună mai multe despre naming și concept.

Credit foto: Valentin Răzvan 

 

Cum să numești un festival

“ȘARAIMANIC, conceptul, ideea să-i spunem, vine din credința că păstrarea a ceea ce e vechi se face nu prin conservare sau depunere în cripte muzeal-academice. Lăutarii, oricât de anacronici pot părea la prima vedere, au fost mereu acordați, chiar cu mare succes, la timpul sau timpurile pe care le-au trăit. Așa și acum. Sunt vii, cântă o muzică vie, e firesc să aibă parte de un cadru viu pentru tot ceea ce fac. De aceea, si festivalul. De aceea, o abordare firească, contemporană (poate chiar cool) a tot ce înseamă expunerea, exprimarea a ceea ce ei știu să ofere.

Ca nume căruia i-am atașat și particula-explicație „Lăutărie & Povestitorie”, ȘARAIMANIC pornește desigur de la celebrul cântec al Romicăi Puceanu, doar că trece prin ‚glazura’ prezentului care îi dă aerul ăsta, pe de-o parte magic-misterios, pe de altă parte indicându-se pe sine drept ceea ce este: un agregator de oameni vii, pasionali, “maniaci” atât în chestiuni care țin de organizare, producție cât și pe palierul artistic. Nici măcar nu contează etimologia acestui ‚șaraiman”, că o veni de la bulgărescul „siromah” sau că e rudă dulce cu termenul „sărăiman”- sărman. Important pentru noi este, mai mult decât să “ștergem colbul de pe cronice bătrâne”, este să dăm prezentului și viitorului ceea ce e al prezentului și al viitorului. Lăutăria (însoțită de narativul ei, de poveste) nu are cum fi altfel. Oamenii, viața, exprimarea muzicală, versificația spontană, netrucată este și va fi mereu seducătoare, surprinzătoare. Vedem asta pe chipul și pe sufletul publicului cu care ne întâlnim.”

Numele a avut șansa unei identități vizuale de care ne-am îndragostit la prima vedere, iar pentru asta îi sunt recunoscătoare grafic designerului Cameliei Imbuzan.

Credit foto: Valentin Răzvan

 

Cum a decurs ediția de anul acesta

Neașteptat de bine. Zic asta pentru că în ultima perioadă am învățat să trăim fără să proiectăm prea departe. Am avut șansa unei sincronizări legislative care ne-a permis să ne bucurăm aproape ca înainte de tot ce înseamnă un festival boutique.

Credit foto: Valentin Răzvan

 

Care e publicul festivalului

25-65, de la hipsteri la melomani ai acestei muzici, corporatiști, freelancers, studenți, pensionari, oameni din toate păturile sociale. Asta e bucuria acestei muzici - reușește să aducă laolaltă oameni pe care nu te gândeai vreodată că îi poți vedea petrecând în același context social.

De exemplu, în echipă avem un proaspăt absolvent de facultate care a venit de la Cluj la București special ca să poată lucra în zona asta de evenimente (și care și-a ales ca temă de licență muzica lăutarească!). Pe de altă parte, părinții mă sunau în fiecare zi să-mi zică că au stat cu ochii ațintiți pe livestream-uri. Publicul ideal e cel care se bucură.

Credit foto: Valentin Răzvan

 

Zi-ne cateva lucruri despre locație

Și noi am descoperit Brezoiul odată cu Festivalul Șaraimanic. E locul care nu are nevoie de prea multă producție, fiind încojurat de munți și păduri cât vezi cu ochii. Poți simți încă farmecul unei zone neatinse de marketingul festivalier. Echipa de la Live Music Summer Camp Brezoi și localnicii îți schimbă puțin filmul când ajungi acolo. Vii din capitală sau din orașe mai mari și te liniștești pe loc când vezi că nu ai ce să faci cu tot ADHD-ul capitalist. Iei o gură de aer proaspăt și reînveți să te bucuri în tihnă. De muzică, natură și oameni.

Credit foto: Valentin Răzvan

 

 

Ce activități conexe se mai pot desfășura la Brezoi

La Brezoi găsești o zonă de camping pentru corturi și rulote așezată lângă o plajă micuță pe malul râului Lotru unde te poți întinde la soare după ce ai ieșit din râu. Tot aici este amenajat un parc cu loc de joacă pentru copii și teren de sport.

Dacă iubești drumețiile în natură, aici te vei simți ca în rai. La prima ediție a Festivalului Șaraimanic de aici am organizat împreună cu Echipa Salvamont Brezoi două trasee montane - primul pe Muchia Delușel din Munții Lotrului, iar al doilea pe Vârful Țurțudan.

Am avut în timpul zilei și ateliere muzicale Tukibatuki. Electroclown, maestrul de ceremonii, ne-a învățat să folosim instrumente tradiționale africane si românești (djembe, balafon, xilofon, kalimba, tilinca, BOOMWACKERS etc).

Cu siguranță vom continua Festivalul Șaraimanic la Brezoi și la anul. Când Mihai ne-a invitat anul ăsta, am zis “Da” din prima, însă pe parcursul organizării am avut temeri, multiplicate și de contextul actual pandemic. Însă după prima ediție a dispărut orice urmă de ezitare.

Credit foto: Valentin Răzvan

 

 

Cu rulota la festival

La noi, o parte din public nu s-a sfiit să stea 3 zile la cort sau în rulotă, e și set-up-ul de așa fel încât nu îți vine să pleci din mijlocul munților. Am cunoscut o familie super simpatică - un cuplu cu 3 copiii mici care, dupa o vacanță cu cortul în Croația, au venit direct la Brezoi, tot la cort. Și au fost sufletul petrecerii. Cred că putem descoperi că zona noastră de confort e mult mai mare decât credem.

 

Revenirea muzicii lăutărești 

Pe de o parte, e o generație mai deschisă să descopere, curioasă și nu chiar așa de judgemental. O mare parte din cauza izolării muzicii lăutărești vine din rasisim și lipsurile culturale moștenite din comunism. Pe de cealaltă parte, e munca noastră, a promoterilor de astfel de evenimente (puțini), a etnomuzicologilor care au mai deschis minți și inimi (de exemplu - Speranța Rădulescu, Simion-Bogdan Mihai), a puținilor oameni de media care au vorbit despre acest subiect. Puțini, dar buni :)

Credit foto: Valentin Răzvan

 

Ce ar trebui să mai știe lumea despre muzica lăutărească

Tocmai cu acest gând am pornit o serie de Episoade Șaraimanic unde am stat la povești cu lăutarii. Pe canalul de youtube Vinyl, Rum, Tapas & Wine le puteți descoperi. Pe lângă componenta de evenimente, construim și una de conținut Șaraimanic editorial și muzical. Anul viitor vom lansa primul album Taraf de Caliu (vinyl & digital), un album moștenire-culturală. Dar ăsta e un alt subiect despre care vom povesti curând pe larg.

 

Care au fost punctele forte anul acesta

Muzica, locul și oameni. Sunt cele 3 elemente cheie fără de care nu poți avea un eveniment reușit, cu adevărat. Am invitat o mare parte din spuma muzicii lăutărești din România - șapte tarafuri de viță nobilă:

Simion Bogdan-Mihai & Lăutarii de Mătase, Taraful Marian Mexicanu’, Taraful de la Vărbilău, Taraful Neluță Neagu, Taraful Ionică Minune & Bibescu, Corina Sîrghi & Taraful Jean Americanu’, Taraful Ionel Tudorache. Am avut și un grup de tineri care au cântat prima dată pe o scenă la noi - Taraful “Crescut pe Muzică”. O bucurie.

Muzica de zi și afterparty-ul a fost întreținut de DJs din familia Vinyl, Rum, Tapas & Wine- Iorga, Electroclown și Socol. Ne-am dorit să creăm o călătorie în muzicile popoarelor din toate colțurile lumii.

 

Internaționalizarea festului

Ai intuit perfect. Perspectiva e ca Festivalul Șaraimanic să aducă trupe și public din alte țări. Sunt convinsă că astfel ar căpăta o altă dimensiune și e și timpul. E paradoxal că România, o mină de aur a acestei muzici atât de apreciate pe aproape toate continentele lumii, să nu aibă un festival. O muzică care seduce, exorcizează, dansează, farmecă, descântă și spune povești. Poate pentru că nimeni nu e profet în țara lui.

Însă ne încăpățânăm să schimbăm asta și să creăm în România un Festival care chiar să-i aparțină ca identitate. Ne-am împrumutat obiceiuri de la vecinii mai înstăriți, din dorința de a scăpa de realitatea noastră. Însă habar nu avem ce comori avem.

Credit foto: Valentin Răzvan

 

Ce vă propuneți pentru ediția viitoare

Vom continua ediția de la Brezoi, însă pregătim și evenimente Șaraimanic în țară. De exemplu, suntem fericiți să curatoriem Curtea Șaraimanic de la Jazz in the Park anul acesta. Este prima scenă de muzică lăutărească la un festival de jazz și world music. În România e nevoie de organizatori curajoși și vizionari ca Alin Vaida ca să se întâmple asta.

Pe pagina de facebook Șaraimanic puteți urmări evenimentele viitoare, din București și din țară.

Aboneaza-te la newsletterul IQads cu cele mai importante articole despre comunicare, marketing si alte domenii creative:
Info


Companii

Subiecte

Sectiune



Branded


Related