[Fapte pentru un viitor mai bun] Hanny Bratu: Prin responsabilitate față de natură, creăm siguranță pentru oameni și oportunități pentru ca fiecare să-și poată construi viitorul

În 2021, bunăstarea unei națiuni nu se mai măsoară doar prin produsul intern brut sau indicatori economici și sociali, ci și prin starea mediului înconjurător. Relația oamenilor cu natura a devenit un factor esențial, mai ales având în vedere pandemia, când lumea întreagă și-a dat seama cât de importantă e reconectarea cu mediul în care locuim. În România, avem privilegiul unui “sanctuar” al sălbăticiei și al unei biodiversități naturale rare. Dar, de multe ori, nu suntem conștienți de valoarea ei și nu facem nimic pentru a o proteja și a o conserva. Și asta e, de fapt, unul dintre cele mai importante lucruri de care e nevoie în acest moment, crede Hanny Bratu, Manager Marketing și Fundraising WWF: trezirea conștiinței ecologice. 

"Pentru că nu s-au mai făcut atâtea vacanțe în străinătate din cauza pandemiei, românii au redescoperit frumusețea naturii din România și s-au “lovit” și de probleme: zone defrișate sau zone pline de plastic și gunoaie. Sper ca aceste experiențe neplăcute să contribuie la accelerarea trezirii ecologice a românilor." spune Hanny Bratu Ciocăzanu.

Plasticul rămâne una dintre problemele majore de mediu ale lumii, dar și a țării noastre. În România, WWF în parteneriat cu Lidl au lansat mai multe inițiative de conștientizare și de colectare a deșeurilor, printre care și programul Patrula Zero Plastic. În 2020, o barcă cu voluntari a circulat toată vara pe canalele Deltei și a colectat plastic, iar aceștia au stat de vorbă cu autoritățile, localnicii și turiștii pentru a înțelege mai bine magnitudinea problemei și pentru a explora posibilele soluții. Patrula a parcurs aproximativ 1.350 km și a strâns peste o tonă de plastic.

Prin toate campaniile și proiectele derulate, cei de la WWF vor să demonstreze că fiecare poate schimba ceva, oricât de mic, în comportamentele și alegerile pe care le face, și poate genera acel efect al fluturelui care să oprească declinul accelerat al biodiversității și să creeze condiții sigure de viață pentru generațiile viitoare.

În cadrul seriei editoriale Fapte pentru un viitor mai bun, susținută de Lidl, vorbim cu Hanny Bratu, Manager Marketing și Fundraising WWF, unul dintre oamenii aceia speciali din România care nu doar speră la o lume mai bună, ci chiar o fac să se întâmple. Și ne inspiră pe toți să ne folosim super-puterile, pentru ca împreună să schimbăm prezentul în viitorul pe care ni-l dorim.

Parteneriatul cu LIDL România

Relația între WWF România și Lidl a început în 2017 în contextul proiectului “Fish forward”, proiect cofinanțat de UE având ca scop promovarea consumului sustenabil de pește și fructe de mare și educarea consumatorilor asupra consecințelor economice și sociale ale supraexploatării mărilor și oceanelor. Atunci, Lidl a promovat în revista lor, la rubrica de produse MSC, ghidul de pește realizat de WWF, sub numele “Sfatul Panda”.

A fost o primă interacțiune care a plăcut ambelor părți, ceea ce a făcut ca, în 2019, Lidl să susțină WWF Romania printr-o campanie națională de strângere de fonduri organizată la casele de marcat din magazinele Lidl. Astfel, în perioada iulie – decembrie 2019, clienții Lidl au avut ocazia să doneze pentru proiectul WWF, “Schimbăm cursul apelor: de la ape poluate la ape curate.”, ce și-a propus să evalueze calitateaapelor Dunării din zona Mahmudia.

Mahmudia este o zonă cheie pentru WWF; în urmă cu 5 ani, alături de comunitatea locală, a finalizat un proiect ambițios de reconstrucție ecologică. Aproape 1.000 ha de teren agricol au fost inundate și transformate în zonă umedă care acum este populată de specii de păsări și plante și care a devenit astfel, o atracție turistică. Pentru că o lucrare de reconstrucție ecologică nu înseamnă numai îmbunătățirea biodiversității, ci și a calității apei, monitorizarea acesteia constituie un sprijin vital pentru orice program de management al apelor. Practic, este vorba de o activitate integrată de evaluare a caracteristicilor fizice, chimice și biologice ale apei în relație cu condițiile de sănătate umană și cele ecologice. Sumele strânse în urnele din magazinele Lidl din toată țara au fost folosite pentru achiziționarea de kit-uri speciale pentru această activitate, dar și pentru studiul acestora. Practic, am putut monitoriza tot ce înseamnă biodiversitate în zonă – plante, pești, păsări etc. – și am demonstrat cum calitatea apelor este direct influențată de lucrările de reconstrucție ecologică. Rezultatele vor fi disponibile factorilor de decizie, comunităților locale și cercetătorilor.

Fără plastic

În 2020, programul “Cu Apele Curate” inițiat de Lidl împreună cu asociația Mai Mult Verde, ne-a creat o oportunitate extraordinară să extindem activitatea noastră de protecție a apelor dulci și să acționăm asupra unei probleme în continuă creștere: poluarea cu deșeuri din plastic.

“Fară plastic în natură” este inițiativa globală WWF care-și propune ca până în 2030 plasticul să fie eliminat din habitatele naturale și să fie create toate condițiile pentru ca acesta să nu mai ajungă acolo. Inițiativa WWF își propune să acționeze pe 3 paliere critice, care pot genera schimbarea stării actuale: eliminarea plasticului nenecesar din producție  ; dublarea cantităților de plastic recuperate din natură și creșterea cererii pentru plastic reciclat. În Romania, noi am ales să ne concentrăm pentru început pe recuperarea plasticului din natură.

Când vine vorba de plasticul acumulat în habitatele naturale, zonele turistice sunt cele mai vulnerabile. Aici, pe lângă localnici avem și alți “actori” care pun presiune asupra mediului - operatori din turism (hoteluri, pensiuni, restaurante etc.) și turiști. În multe dintre aceste zone, colectarea separată a deșeurilor fie nu se face deloc, fie se face deficitar. Cauzele problemei sunt pe de o parte ineficiența sistemului și pe de cealaltă parte lipsa de educație, responsabilitate și, în consecință, a comportamentului adecvat al celor implicați. Așa că, operatorii de turism și turiștii sunt într-un “tandem” a cărui dinamică ar putea fi influențată pentru schimbare, respectiv operatorii să devină mai responsabili și să implementeze condițiile necesare colectării selective și colectării separate a PET-urilor, iar turiștii să devină mai educați și mai responsabili în a depune plasticul în locurile de unde poate fi recuperat ușor.

Acesta este contextul în care misiunile nostre s-au intersectat cu misiunea asociației MaiMultVerde și am aplicat în programul de granturi “Cu apele curate”, ediție lansată de Lidl în 2019, selectând ca primă zonă turistică majoră: Delta Dunării.

Managementul deșeurilor este o problemă critică pentru Deltă, iar actualul sistem este ineficient mai ales în satele din inima Deltei. Operatorii nu au resurse suficiente, colectarea și transportul deșeurilor fiind dificilă și scumpă. O altă problemă majoră a Deltei Dunării o reprezintă colectarea deșeurilor plutitoare care se deplasează de-a lungul Deltei din amonte. În prezent, orașul Tulcea are o rată de reciclare estimată la 3%, în condițiile în care obiectivul UE la care România a aderat pentru dezvoltarea durabilă a Deltei Dunării până în 2030, este de 50%!

Obiectivul WWF a fost creșterea ratei de reciclare a deșeurilor din Delta Dunării prin eliminarea deșeurilor din plastic din zonele naturale și turistice cu scopul de a minimiza impactul activităților antropice asupra mediului. Am acționat în Tulcea, Mahmudia, Sf. Gheorghe și Sulina pentru a crea soluții sustenabile adaptate condițiilor speciale de transport și depozitare impuse de suprafețele întinse de apa din jurul localităților.

1350 de km și o tonă de plastic

Motorul proiectului a devenit Patrula Zero Plastic – o barcă cu voluntari - care a circulat toată vara pe canalele Deltei și a colectat plastic, a stat de vorbă cu autorități, localnici și turiști pentru a înțelege mai bine magnitudinea problemei și pentru a explora posibilele soluții. Patrula a parcurs aproximativ 1350 km și a strâns peste o tonă de plastic.

Am învățat foarte multe în acest prim an de proiect, iar cele mai importante concluzii au stat la baza proiectului pe care îl derulăm acum, în 2021.

Astfel, ne-am dat seama că lipsa de educație și implicare pe de-o parte și inexistența unui sistem sustenabil pe de cealaltă parte, duc la generarea continuă de deșeuri (canalele curățate în vară au din nou plastic plutitor).

Ne-am dat seama că rolul Patrulei Zero Plastic nu poate fi acela de “gunoieri ai Deltei” pentru că e un rol sisific ce produce rezultate pe termen scurt.

Așadar, în 2021, ne-am propus să devenim un catalizator, un centru de comandă pentru implicare și mobilizare. Schimbarea principală în Patrula Zero Plastic 2021 este aceea că ea coordonează acum un mecanism în care toată lumea colectează plastic, semnalizează problemele și își asumă un rol activ în prevenirea poluării cu plastic a Deltei Dunării. Când spunem “toată lumea” ne gândim la localnici, operatori turistici, autorități și mai ales turiști.

Insight-ul pe care am construit campania de comunicare a proiectului este acela că tuturor ne place să locuim în case curate: la noi acasă este curat, nu ne lăsăm gunoiul în mijlocul sufrageriei, iar atunci când avem musafiri suntem și mai atenți pentru că ne e teamă să fim judecați. De asemenea, spațiul unde locuim în vacanță, devine “acasă” pentru o scurtă perioadă de timp. Astfel, am creat mesajul “Delta e la noi acasă” pentru a sensibiliza atât localnicii cât și turiștii, pescarii, să “facă curat”, atunci când se bucură de frumusețile Deltei.

Mecanismul de implicare are în centru “kit-ul zero plastic”, un set ce conține un sac de gunoi reciclabil și mănuși. Kit-ul este distribuit de voluntarii Patrulei în locațiile Navrom, magazinul Lidl din Tulcea (strada Babadag nr. 183), locațiile ARBDD (Administrația Rezervației Biosferei Deltei Dunării), în hoteluri și pensiuni. Pe site-ul wwf.ro se găsește și harta țarcurilor unde pot fi lăsați sacii cu plastic.

De asemenea, există grupul de Facebook “Patrula zero plastic” unde turiștii pot pune poze cu plasticul colectat și pot anunța Patrula despre locațiile cu probleme.

Tot în 2021, vom realiza și un studiu de monitorizare a cantităților de plastic care ajung în Delta Dunării, precum și o evaluare a eficienței sistemului de colectare. Vom face de asemenea mai multe patrulări cu Garda de mediu și cu alte autorități. Nu suntem singuri însă, ci avem parteneriate cu Cercetașii României, ARBDD, primăriile locale și JT Group, compania care colectează deșeurile în Delta Dunării și care contribuie la colectarea plasticului și amplasarea de țarcuri suplimentare.

Impactul are nevoie de timp și resurse

Lidl este finanțatorul proiectului Patrula Zero Plastic. Lidl este-o companie care înțelege foarte bine conceptul de sustenabilitate și este foarte activă în acest domeniu, având numeroase inițiative legate fie de promovarea unor comportamente sustenabile, fie de susținerea anumitor cauze relevante, legate de impactul social și de mediul al organizației. Lidl înțelege că pentru a genera impact este nevoie de timp, de resurse și de consecvență și gândește proiecte pe termen lung. Din punct de vedere operațional, lucrurile sunt foarte bine puse la punct: avem un sistem de comunicare și raportare clar, primim feedback foarte repede și colaborăm foarte bine atunci când este nevoie să facem schimbări față de planurile inițiale.

Provocările WWF

Cea mai mare provocare a noastră din ultimul an a fost aceea de a menține protecția mediului între prioritățile majore ale țării și de a influența decidenții politici să nu abandoneze ambițiile setate prin Pactul Verde European. În condițiile în care pandemia de Covid-19 a generat o serie de probleme majore la nivel social și economic, , protecția mediului riscă să rămână ultima între priorități. Asta în condițiile în care oricum interesul pentru natură, biodiversitate și schimbări climatice este scăzut în România atât la nivelul autorităților publice, cât și la nivelul populației. Oamenii văd în continuare natura ca fiind o “entitate” diferită, se văd separați de natură, deși realizăm că natura ne oferă toate serviciile necesare vieții și că ne influențează viitorul. Acționând cu responsabilitate față de natură, creăm siguranță și protecție pentru oameni și oportunități pentru ca fiecare să-și poată construi viitorul.

Lupta noastră cea mai grea în ultima perioada a fost aceea de a influența alocarea fondurilor din PNRR (Programul National de Redresare și Reziliență) în așa fel încât să ne apropiem de ambiția noastră ca “50% din fonduri și alte forme de ajutorare (facilități fiscale, expertiză, educație, etc.) să fie direcționate către investiții verzi, afaceri locale și sustenabile.”Nu am câștigat încă această luptă dar nu renunțăm. Nu suntem singuri, suntem parte din proiectul – Mâine se decide azi - inițiat de Greenpeace și din care fac parte numeroase ONG-uri importante din România, proiect care militează pentru o recuperare verde și echitabilă a României.

Mediul ONG în 2021

#nunelasăm

Cred că mediul ONG a rezistat cu brio în această perioadă grea și cred că acest lucru s-a întâmplat într-o mare măsură datorită donatorilor, care au înțeles că acum nu este momentul să renunțe la a susține cauzele în care cred.

Noi, la WWF, am fost impresionați de loialitatea donatorilor noștri care au rămas alături de noi. Am “profitat” de lockdown pentru a sta de vorba cu cât de mulți donatori am putut și am trecut prin momente foarte emoționante împreună: ei s-au bucurat că i-am sunat să-i întrebam de sănătate și noi am fost impresionați de vorbele frumoase pe care le-am auzit.

Implicarea sectorului privat

Companiile care gândesc în parametrii dezvoltării sustenabile și care sunt deja implicate în proiecte de mediu au continuat să fie active. Nu au renunțat și nu au tăiat fondurile alocate acestor proiecte.

Companiile care gândesc mai mult filantropie (donații, nu neapărat legate de obiective de sustenabilitate) au devenit mai active, simțind oportunitatea de a-și creste vizibilitatea și reputația prin implicare sociala. Au fost mult mai multe companii implicate în a susține cauze sociale, medicale, în a-i ajuta pe cei afectați de pandemie, decât într-un an obișnuit.

 Anul acesta am jurizat pentru prima oara la EFFIE’s și am avut ocazia să văd câteva dintre proiectele de “social good” ale brandurilor. Nu poate decât să mă bucure aceasta “trezire” a companiilor, care încep să înțeleagă că pot să le fie bine – adică să-și crească profiturile – și făcând bine.

De ce e nevoie

Din perspectiva protecției mediului, este nevoie de o “trezire” a conștiinței ecologice în fiecare dintre noi. Să realizam că suntem parte din natură, că suntem natura. Ca să parafrazez un mesaj Nike - “daca ai un corp, ești un atlet” - aș zice “Dacă ai un corp, ești natura”. 

Trebuie să realizam că numai dacă fiecare dintre noi schimbăm ceva, oricât de mic, în comportamentele și alegerile pe care le facem, putem genera acel efect al fluturelui care să oprească declinul accelerat al biodiversității și să creeze condiții sigure de viață pentru generațiile viitoare.

În momentul de față, ne-am dori mai multe resurse pentru a putea crea o mișcare de mobilizare și implicare a oamenilor. Visăm să vorbim față în față cu 10 milioane de români, să le explicăm de ce este important să acționam acum pentru protecția naturii și pentru reducerea amprentei ecologice a umanității și ce pot face ei. Vrem să putem să oferim sfaturi și resurse, fiecărui român care vrea să facă ceva – singur sau alături de o comunitate.

Când vorbim de resurse, nu ne referim doar la bani, ci și la know-how pe tehnologie, donații de spatiu publicitar, finanțări pentru afaceri verzi, și voluntariat.

Cele mai mari probleme de mediu din România

Avem nenumărate probleme de rezolvat în România de la asigurarea exploatării sustenabile a resurselor naturale, la construirea de infrastructura prietenoasă cu mediul și la tranziția către soluții verzi în ceea ce privește producția și consumul. Nu avem încă nivelul de implicare politică și financiară necesare pentru o trecere către soluții verzi de energie, transport, turism ecologic sau producție de hrană care să construiască pe termen lung. Suntem deficitari în ceea ce privește managementul deșeurilor și micșorarea poluării în mediile urbane.

În prezent se vorbește din ce în ce mai mult despre “economia de bunăstare” (well-being economy) și despre indicele de fericire. Asta înseamnă că nu vom mai măsura bunăstarea sau fericirea unei națiuni doar prin produsul intern brut sau prin indicatori economici, ci și prin starea mediului înconjurător și alti indicatori non-financiari. Avem multe de făcut în România pentru a deveni o țară în care se trăiește sigur, bine și sănătos.

Cum s-a schimbat atitudinea românilor vizavi de mediu

Suntem binecuvântați cu o țară în care natura sălbatică nu este încă degradată major. România este un “sanctuar” al sălbăticiei; în “biodiversitatea naturală” avem o adevărată comoară națională. Din păcate, o luăm “for granted”, consideram că nu trebuie să facem mare lucru că ea să rămână așa. Aglomerările urbane facilitează această “distanțare” de natură, pentru că oamenii nu mai simt atât de ușor, de evident, beneficiile mediilor naturale.

Pentru  că anul trecut și din cauza faptului că nu s-au mai făcut atâtea vacanțe în străinătate din cauza pandemiei, românii au redescoperit frumusețea naturii din Romania și s-au “lovit” și de probleme: zone defrișate sau zone pline de plastic și gunoaie. Sper ca aceste experiențe neplăcute să contribuie la accelerarea trezirii ecologice a românilor.

Este important de menționat faptul că generațiile tinere sunt mult mai sensibile la subiectul protecției naturii și traiului sustenabil. Tinerii sunt cei mai deschiși la a adopta un comportament verde sau la a alege produse eco sau făcute din materiale reciclate. Tinerii vin cu o cultură a voluntariatului și implicării sociale mult mai dezvoltată decât generațiile mai în vârstă, cărora perioada comunistă le-a distrus deschiderea față de implicarea socială.

De ce fapte are nevoie România pentru un viitor mai bun

Tot ceea ce noi facem are la bază credința în nevoia de a trezi conștiința ecologică și de a-i uni pe oameni în acțiuni de protejare a naturii din care să beneficieze umanitatea. Facem asta prin a surprinde și implica oamenii și comunitățile în soluții de conservare a naturii care țin cont de toate părțile implicate – oamenii, animale, medii naturale – și care adresează problemele societății la nivel local, național sau internațional.

Concret, dezvoltăm proiecte de conservare a naturii și advocacy create pentru a stopa degradarea habitatelor naturale sau repara habitatele deja degradate. Acționăm pentru a reduce la zero extincția speciilor sălbatice. De asemenea, cream soluții de capacitare a oamenilor pentru a acționa asupra problemelor mediului și lucrăm împreună cu companiile pentru a reduce amprenta ecologică a producției și consumului.

Acționăm la nivel local, de peste 15 ani, în 6 zone prioritare de conservare: Delta Dunării, S-V Carpaților, Transilvania, Maramureș și Apuseni.

Dacă vor reuși, în 20 de ani, declinul naturii va fi oprit. Ecosistemele naturale vor fi reziliente; vor fi mecanisme sociale, economice și politice care vor supraveghea folosirea responsabilă a resurselor naturale. Poluarea va fi redusă la limite sigure și oamenii vor consuma responsabil.

Viitorul are nevoie de noi toți, de acțiuni responsabile și conștiente în prezent. Doar așa lumea se va schimba în bine.

Lidl îi susține pe cei care știu de ce fapte avem nevoie acum pentru un viitor mai bun.