[Creative Business] Laura Leonte: Cosânzeana m-a învățat că dacă ai intenția bună, în jurul tău se vor apropia oamenii care trebuie și împreună veți reuși să faceți lucruri mai mari decât planificările din Excel

Starea noastră de bine depinde de ce iese din mâinile noastre fizic, crede Laura Leonte, copywriter și fondator Cosânzeana, un atelier social care produce seturi creative de cusut pe lemn. Laura lucra în publicitate de 10 ani când, in 2013, de mărțișor, s-a gândit că ar fi o idee bună să facă o serie de kituri de cusut pe placaj perforat. Laura a crescut la țară, înconjurată de femei care țeseau și coseau, așa că inspirația a venit de acolo, din lucrul de mână, cel mai bun să vindece risipa de creativitate de la job, după cum povestește ea.

Avem nevoie să facem ca să putem fi bine. Ideal să facem frumos și ideal să facem împreună.

A fondat Cosânzeana pe principiul antreprenoriatului social, un concept nou, dar destul de vechi, de fapt: misiunea este ă aibă în focus nu doar profitul, ci bunăstarea oamenilor și a mediului, ceea ce ar trebui să stea la baza oricărei companii. În 8 ani de Cosânzeana, Laura a învățat câteva lucruri esențiale. Cum ar fi faptul că o creștere organică e mai sănătoasă decât o creștere pompată cu strategii de marketing. Și că există burnout și în afacerile sociale, care se hrănesc din energia și motivația fondatorului.

Despre toate aceste învățături ale antreprenoriatului social povestim cu Laura Leonte în cadrul seriei Creative Business, inspirată de BT Mic. 
Laura vorbește despre oameni și a face bine, creativitate, buget, taxe, Exceluri, burnout și energii salvatoare.

Începutul: Cum să vindeci risipa creativă

Oamenii principali din spatele atelierului social Cosanzeana au fost mai întâi unul și acum sunt doi. Povestea micului atelier care produce seturi creative de cusut pe placaj a început înainte cu vreo 3 ani să existe numele sau gravorul laser care acum decupează broșe, pandantive și alte accesorii cu găurici pentru cusut.

Primul om care s-a gândit că ar fi o idee bună să facă niște kituri de cusut pe placaj perforat a fost Laura Leonte în 2013 de mărțișor. Laura lucra atunci în publicitate de mai bine de 10 ani – copywriter. Pentru că a crescut la țară, înconjurată de femei care tricotau, găteau, țeseau, coseau, Laura a recurs intuitiv la proiecte de lucru manual ca să vindece sentimentul de risipă creativă cu care venea acasă de la serviciu.

I got physical ca să zic așa. Fesuri, bentițe, borsete, portofele și - în primul an de grădiniță al fetiței mele - mărțișoare. Nu am simțit ceva special când le-am gândit, comandat, cusut, făcut. Pentru mine a fost un alt mic proiect creativ pe care să pot să pun mâna, însă educatoarea și prietenele care au primit mărțișoarele cusute pe lemn s-au minunat cam mult la ele și am simțit că e ceva acolo. Un burnout mai târziu, în 2015, iată-mă aplicând cu ideea de seturi de cusut pe placaj la incubatorul de afaceri sociale Fabricat în Țara lui Andrei.

Un concept vechi, dar nou

Acolo am facut cunoștință cu conceptul de antreprenoriat social, care pentru mine era nou și totuși deloc nou. Țin minte că în primul interviu cu comisia de recrutare, m-am mirat sincer cum de nu toate companiile vor să funcționeze pe principiile antreprenoriatului social – adică să aibă în focus nu doar profitul, ci și bunăstarea oamenilor (angajați, clienți, comunitate) și a mediului. Lucrul ăsta care mie mi se părea de la sine înțeles este de fapt un concept relativ nou – doughnut economy, cum am aflat mai târziu că se numește. Dar eu tot cred că nu e nou. Cred doar că l-am uitat noi între timp. De fapt noutatea e că l-am uitat.

Sursa: Time

Afacere creativă și socială

Totul frumos și hippie dippie, dar, după cum vă puteți imagina, o astfel de misiune te ajută să construiești un brand frumos, să adormi zâmbind seara, dar nu neapârat și să te descurci pe aceeași piață cu AliExpress și super corporații care au impus comportamente de consum cu care noi toți ne-am obișnuit și pe care le așteptăm de la orice afacere cu care interacționăm: reduceri, trenduri, noutăți, content aproape zilnic, transport gratuit, retur gratuit etc. La toate astea se adaugă și mult îndrăgitele IMPOZITE și mă mir, zău, că au trecut aproape 5 ani și pot să mai vorbesc de Cosânzeana.

Teoretic avem o lege care ajută întreprinderile sociale. Practic, cu tot cu marca socială de întreprindere de inserție, din partea statului am primit ZERO ajutor în misiunea noastra de a funcționa după un „nou” model de business în regim de SRL. Poate că ar fi trebuit să aleg ONG.

Și aici intervine creativitatea și umanitatea care eu cred că vor salva turma întotdeauna (până vom fi conduși de AI). Mai avem puțin și învingem statistica necruțătoare care a calculat că doar 10% din companii supraviețuiesc primilor 5 ani. Datorăm acest lucru întru totul creativității și umanității și spiritului Cosânzenei care a devenit foarte important în felul în care luăm decizii. 

Dacă la început Cosânzeana aproape că se confundă cu mine, chiar din primul an ea a început să se manifeste ca arhetipul pe care îl reprezintă: o prințesă-zână îndemânatică, curajoasă, puternică, inteligentă, care vrea să fie de folos. O simt pe Cosânzeana mult mai mare decât mine și mă îndrept spre ea pentru sfaturi și inspirație. E minunat să ai o muză în afaceri! 

Oameni

Încă de la început Cosânzeana a atras oameni binevoitori în ograda ei. Domeniul www.cosanzeana.ro l-am primit cadou de la Răzvan Balașa aka Aprostrof, pe care nu îl cunoșteam și care în loc să îmi închidă telefonul în nas când îl sâcâiam cu povestea și misiunea noastră, a pierdut niște timp ca să ne ofere domeniul!!! Și asta nu a fost ultima mână de ajutor primită de la el. Cine mai face asta?!

Ajungem acum și la celălat personaj important – Cosânzeana brunetă – Nicoleta. Nici pe ea nu o cunoșteam când căutam in Aninoasa un om care să fie mai degraba un intrapreneur decat un angajat. Nicoleta e șefa de atelier cu care am trecut prin toate. Prin luni cu comenzi de 10.000 de produse și prin lunile secetoase de vară. După ce am cunoscut-o pe Nicoleta, Cosânzeana a început să crească într-un an cât alții în... doi ani :). Și fiecare salt s-a datorat oamenilor care intrau în poveste, așa cum se alătură personajele în basme ca să ajute eroul să ducă la bun sfârșit o sarcină imposibilă.

Loreta Isac ne-a făcut branding și designul cufărașelor în care punem toate cele necesare ca să poți să începi și să sfârșești un mic proiect de cusut.

Nicoleta de la Fabrik a venit cu idei sustenabile de producție ale cutiuțelor care sunt din carton reciclat. Vasile ne-a tăiat foile mari de placaj la dimensiune. Inevitabil toate doamnele de la Dedeman, poștă, Anaf repetă numele de pe factură și zic: Aaaaa! Ce nume frumos! Cu ce vă ocupați?

Multi oameni pe care nu am cum să îi numesc ne-au recomandat învățătoarelor, departamentelor lor de achiziții și am ajuns să atingem break even din primul an.

Încă un suflu puternic în aripi ne-a dat Mihaela Bourceanu și colaborarea cu Mercury 360 în campania Inimi Cusute pentru Asociația Inima Copiilor. La nici 2 ani de la înființare, făceam proiecte cu impact pe care nu mi l-am putut imagina vreodată. Campania Inimi Cusute a strâns fonduri pentru peste 40 de operații vitale de chirurgie pediatrică și încă mai face asta pe www.inimicusute.ro.

Dar după soare vine ploaie și viceversa. Norocul pe care l-am avut în 2020 a fost să intrăm în lockdown după mărțișor, când aveam ceva bănuți în cont. Am înghețat toate cheltuielile și din pâcate și activitățile pentru câteva luni. Îi multumesc Nicoletei că a râmas alături de mine. „Trecem noi și peste asta” ne-am tot zis în perioada asta.

Ce am învățat

În primul rând Cosanzeana m-a învățat că dacă ai intenția bună, în jurul tău se vor apropia oamenii care trebuie și împreună veți reuși să faceți lucruri mai mari decât planificările din Excel.

În 2019 m-am reîntors în publicitate. Mai târziu cu 2 ani decât intenționăm. Cosânzeana m-a întârziat pentru că a mai avut lucruri să mă învețe. De exemplu ca o creștere organică e mai sănătoasă decât o creștere pompată cu strategii de marketing. Sau că ....mai toate afacerile sunt sezoniere și ideal e să ai o bărcuță mică cu care să te adaptezi valurilor ciclicității, decât să pierzi resurse încercând să le aplatizezi (sau, și mai rău să te îmbeți cu iluzia pantei pururea ascendente).

M-a mai învățat că producția este rareori rentabilă. O fabrică de pantofi cu clienți și vechime are în medie un profit anual de 3-4%, în timp ce o companie de consultanță poate avea profit de 80%. M-a învățat că există burnout și în afacerile sociale, de fapt mai ales în afacerile sociale, care se hrănesc din energia și motivația fondatorului. M-a învătat că pariul pe încredere și pe relația cu partenerii este întotdeauna câștigător. M-a învățat că greșelile sunt cei mai buni profesori. M-a învățat să accept realitățile unui brand nișat. M-a mai învățat și Photoshop și Ilustrator, să editez video sau să fac ad-uri de Facebook și o să mă mai învețe lucruri, pentru că încă nu am încălecat pe o șa.

M-am reîntors la echilibrul magic dintre job-ul în publicitate și proiectul personal creativ. Chiar cred că e o formulă magică. Proiectul personal îmi dă libertate infinită de creație și sentimentul că pun și eu un bețișor ca să facem lumea mai bună, ceea ce îmi dă un sentiment de mulțumire sufletească, ceea ce se traduce în motivație la jobul-job care îmi hrănește nevoia de diversitate, structură, trib creator și bani pe card.

Nu e deloc o descoperire această formulă. Deși publicitatea e o industrie creativă, ceva pe undeva face să existe un surplus de creativitate care refulează din plin în proiecte personale. Împreună cu un coleg/prieten am făcut o listă întreagă de specii existente de publicitari: publicitarul comediant, publicitarul bijutier, publicitarul cu hăinuțe, publicitarul muzicant, publicitarul cu restaurant, publicitarul scriitor, publicitarul pictor, publicitarul designer șamd. Cred cu putere că starea noastră de bine depinde de ce iese din mâinile noastre fizic. Avem nevoie să facem ca să putem fi bine. Ideal să facem frumos și ideal să facem împreună.

E nevoie de mai multe povești de business, credem noi. Povești reale, în care să dăm mai departe optimismul și inspirația, dar să nu ocolim dificultățile, obstacolele și provocările antreprenorilor din România. Poveștile acestea, sperăm noi, creează solidaritate și dau încredere. Ne dau speranța că putem în România să ne găsim propriul drum. În Creative Business, seria editorială inspirată de BT Mic, adunăm poveștile despre creativitate, reinventare și adaptare ale micilor antreprenori din România.

Povestile celor care găsesc mereu soluții și ne arată că se poate.