În 2021 se poate încă să strângi copii în jurul unei machete și să îi entuziasmezi în fața unor lucruri cât mai practice, în ciuda mirajului online. Se poate și o astfel de educație, crede Nicolae Galdean, Vicepreședinte Executiv Asociatia pentru Dezvoltare si Mediu - ADEMED. Din 2013, de când a fost înființată organizația, au încercat să ducă această abordare practică în cât mai multe și diverse zone educative.
Proiectele noastre educative au întotdeuna o componentă practică marcantă și abordează educația tehnică prin construcția de machete. Cele de mediu se axează pe cercetarea științifică pe teren, cu implicarea cetățenilor, povestește Nicolae Galdean.
Anul acesta, de exemplu, unul din proiectele ADEMED a constat într-o serie de ateliere de simulare a comportamentului in cazul unui cutremur, unde elevii au fost invatat online cum sa construiasca machetele si au derulat exercitii de simulare. În rândurile de mai jos vorbim cu Nicolae Galdean despre abordarea practica a educatiei, proiectele organizatiei pe timp de pandemie si efectele acestei perioade asupra sectorului nonguvernamental.
Misiunea organizației
Dacă te uiți cu atenție în jur și îndrăznești să întrebi, afli repede ce au oamenii nevoie. Toată lumea se plânge că educația nu oferă cunoștințe utile, că protecția mediului e formală, că se vorbește mult dar se face puțin. Așa ca noi ne-am gândit să oferim rezultate practice, imediate.
Proiectele noastre educative au întotdeuna o componentă practică marcantă și abordează educația tehnică prin construcția de machete. Cele de mediu se axează pe cercetarea științifică pe teren, cu implicarea cetățenilor.
Un scurt istoric
Am avut rezultate notabile cu abordarea aceasta practică încă din 2013 – anul înființării noastre. Am devenit în timp o organizație de dezvoltare comunitară cu predilecție pentru zona rurală și a orașelor mici, pentru că în astfel de locuri se frormează cu ușurință relații interumane puternice iar dorința de rezultate în viața cotidiană este foarte puternică.
Am vrut să demonstrăm că a face lucruri utile este perfect posibil, chiar dacă nu este la modă. Am restrâns pe cât posibil seminariile în proiectele noastre. Ne-am adresat întotdeuna celor foarte tineri, ne-am imaginat la ce ne-ar plăcea nouă să participăm.
Am avut un proiect finanțat de OMV-Petrom care a corespuns întocmai strategiei noastre: am învățat elevi din satele din Prahova să utilizeze senzori de temperatură și de umiditate pentru a evalua sănătatea pădurii și să construiască mici generatoare fotovoltaice.
Surse de finanțare
Sursele private sunt cele mai bune prietene ale noastre. Alături de OMVPetrom, Fundația comunitară București, gestionara unui program din fonduri primite de la IKEA, INGBank, Lidl Romania, ENDAVA și ENEL sunt cele care cărora le suntem foarte recunoscători pentru șansele pe care ni le-au acordat. Înțelegem și importanța punerii la dispoziție a unor fonduri din sectorul de afaceri, unde banii se fac greu. Apreciem foarte mult acest lucru.
Am pus în practică și un proiect finanțat de Programul Operațional Sectorial Infrastructură Mare, anume inventarierea speciilor și habitatelor protejate din Cheile Doftanei și elaborarea planului de management.
Voluntari
Avem o prezență pe internet în creștere, ne dezvoltăm canalului de YouTube. Dar cea mai importantă este legătura directă, prin email și telefon. Avem nevoie de oameni care să abordeze orice temă cu curaj, flexibilitate și dorință de nou. Se vorbește mult despre inovare, cuvântul pare golit de sens, de aceea preferăm să atragem voluntari și simpatizanți sub flamura noului, în înțelesul său comun.
Exemplul este o armă puternică. Noi demonstrăm că se poate face și educație utilă prin activități practice. Ne interesează cei care împărtășesc același valori cu noi din întreaga lume, nu doar din România. Avem prieteni în Italia și în Uganda, de exemplu.
Comunicarea noastră a fost mai curajos condusă pe canale video în ultima perioadă, la început din cauza pandemiei, apoi pentru că și-a demonstrat eficiența. Vizăm să facem din ADEMED un brand al acțiunilor educative bazate pe activități practice.
Planuri pentru 2021
Dorim să devenim o organizație regională, iar în perspectivă una cu acoperire națională. Există o nevoie imensă de activități educative și de mediu cu adevărat utile, pragmatice. După părerea noastră, deși fondurile alocate cresc, nevoile reale sunt din ce în ce mai puțin vizate. Considerăm că există o inflație de cunoștințe teoretice.
Vrem să aducem educația digitală aproape de utilizările practice, dincolo de mirajul digital.
O altă direcție de acțiune este implicarea cetățenilor în cercetarea științifică aplicată. În Romania se vorbește foarte puțin despre știința cetățenească.
Am constatat un decalaj între abordarea dogmatică, rigidă a educației și cercetării în România și cea extrem de diversificată și curajoasă din Europa, este probabil cea mai mare dificultate cu care ne confruntăm – aceea de a împăca 2 lumi.
Noi dorim să ne creăm proprii aliați – copiii de astăzi pe care îi antrenăm în diverse activități educative practice.
Proiecte recente
Din 2020 avem în derulare un proiect finanțat de Fundația Comunitară București, ce are drept scop familiarizarea școlarilor mici din București și din Brănești, Ilfov cu comportamentul necesar pentru a scăpa cu bine dintr-un cutremur- derulam simulări cu ajutorul machetelor.
În acesta aplicăm cu consecvența metodele noastre bazate pe activități practice: cei mici construiesc machete ale mobilierului și ale cartierului și apoi le zgălțăie așezate pe o carte pusă pe două creioane. Cei mai mari construiesc modele mai evoluate, pe baza unor experimente. Un omuleț din hârtie sau carton, realizat tot de ei, servește exercițiului de simulare. Le explicăm cauzele cutremurelor, folosind modele ale Pământului realizate din portocale și aluat și modele ale placilor tectonice din biscuiți așezați pe mălai.
Elevii fac toate acestea din materiale din gospodărie, sub îndrumarea noastră online.
Reacțiile participanților au fost de nerăbdare - au insistat să mai derulăm astfel de activități. Am fost foarte mult încurajați de cadrele didactice și direcțiunile Liceului Traian Lalescu din Brănești și ale Școlii Gimanziale Ferdiand I din București. Urmează activități de cunoaștere și simulare concepute cu machete concepute de noi în mod special pentru școalrii cu deficienți de vedere și pentru ceo hipoacuzici din București.
Suntem cu toții fericiți că am avut această ocazie să lucrăm cu cei mici, dar și triști pentru că proiectul se va termina în această vară. Sperăm să mai obținem finanțare și pentru alte subiecte, abordate prin aceeași metodă.
Proiecte in lucru
Avem în vedere continuarea seriei de propuneri adresate Administrației Fondului Cultual Național, începută anul trecut cu intervențile ce au menirea de a reda pădurii din trei zone rurale funcția sa culturală tradițională, prin basme recreate cu actori și benzi desenate.
Încheim parteneriate și elaborăm noi concepte interdisciplinare cu rezultat practic imediat, alteptăm lansarea programului Creative Europe și sperăm să promovăm forme noi de stop-motion animation și de marionete.
În așteptarea lansării programului de cercetare european Orizont Europa ne străduim să atragem cât mai multe organizații din lume în parteneriatele noastre. Lucrăm la colaborarea cu organizații din Coreea de Sud, în special în domeniul cultural, dar sperăm că și în cel de mediu.
Efectele pandemiei
Organizația este puternic orientată spre activitatea manuală și spre acțiunile de teren. De aceea pandemia ne-a blocat la început operațiunile. Ne-am adaptat însă la mediul online, exploatând creativitatea voluntarilor noștri. Una este să faci un kit educativ și să îl distribui și cu totul altceva este să produci know-how în metodică școlară online.
Noi am refuzat să digitizăm în totalitate actul educațional, considerând că interacțiunea directă cu mediul, lucrul manual, au un impact educativ mult mai bun. Dar o asemenea abordare înfruntă domnia cuvintelor cheie de tipul „gamificare”, „digitizare”. Evident, am înotat împotriva curentului. Răsplata noastră a venit însă repede: copiii nu se mai lăsau duși de lângă planșeta de lucru manual din fața monitorului cu orele!
Cel mai mare obstacol este după mine moda din educație, ce a devenit vizibilă în timpul pandemiei. Dar posibilitatea de a ajunge la mult mai mulți oameni pe internet decât în mod clasic a fost și o ocazie bună să luam contact cu cadre didactice și părinți care gândesc în afara acestei cutii.
Lucrul pe teren este vital pentru identificarea nevoilor de mediu și creionarea de proiecte practice de intervenție și cercetare. Noi propunem de regulă proiecte în zone pe care le explorăm în detaliu la fața locului, iar acest lucru nu este tocmai simplu dacă vorbim despre comunități rurale sau despre arii protejate montane.
Începutul pandemiei ne-a prins în plină activitate pentru internationalizare și pentru proiectarea de ateliere de lucru manual, de electronică și robotică. Au fost dificultăți în procurarea componentelor, dar acest lucru s-a dovedit până la urmă benefic, pentru că am învățat să ne descurcăm cu ce se găsește, cu cartoane din ambalaje, cu utilizarea inedită a reperelor de prin magazinele de bricolaj și cu altele de acest fel. Tot răul spre bine, aș spune.
Percepția noastră a fost că în întreaga lume comunicarea a lâncezit în timpul pandemiei. Pentru obiectivele noastre de internaționalizare, lentoarea răspunsurilor pe email a fost un obstacol notabil.
Lecțiile acestei perioada
Cinic, am putea spune că dacă pandemia ar mai dura încă doi-trei ani, educația extracurriculară ar depăși performanțele celei instituționale. Mai mult, s-ar consolida relațiile dintre unitățile de învățământ și organizațiile non-profit precum ADEMED, cu efecte benefice pentru tânara generație.
Am înțeles că mediul on line a devenit o a doua realitate. În programul Bucureștiul Pregătit al Fundației Comunitare București am avut ocazia de a derula ateliere on line bazate pe lucrul manual, folosind ceea ce copii aveau prin casă. A fost o imensă provocare, pentru ca de obicei o organizație pune la dispoziția copiilor materialele necesare.
Fundația Comunitară București a fost alături de noi în aceasta dificilă trecere spre o nouă strategie educativă. Am combinat comunicarea eficientă cu creativitatea și cu lucrul manual pentru a ne atinge obiectivele educative – i-am învâțat pe elevii de clase primare cum să se protejeze în timpul cutremurului.
Pandemia ne-a dat ocazia să ne dezvoltăm capacitatea de lucru audio-video. Ne asteptăm ca penetrarea noastră în rândul audienței specifice să atragă mai mult sectorul de afaceri. Noi avem capacitatea de a identifica foarte devereme tineriii cu anumite aptitudini într-un anumit domeniu, ceea ce este de interes pentru și pentru un angajator, nu doar pentru cei în cauză.
Cu optimism în 2021
În perspectivă, dorim să câștigăm o acoperire națională. Dar vedem această acoperire în context european și internațional. Am elaborat și depus în ultimul an aproape 20 de proiecte în cadrul programului de cercetare Orizont 2020 și alte câteva în EUROPAID, Erasmus+ și Creative Europe. Avem legături cu organizații din Africa și din America de Sud.
