[Art&Magic] Doina Zavadschi: Ilustrez ce îmi vine când am un pic de timp, chiar și 5 minute pe zi sunt binevenite

Ilustrația este o formă de comunicare creativă prea puțin folosită deocamdată în România, comparativ cu alte țări, deși avem mulți ilustratori talentați și dedicați. Care au început să își facă tot mai vizbile creațiile, mai ales de când ne vedem cu toții mai mult în online.

Și, dacă tot vorbim de această perioadă dificilă pentru mulți artiști, Doina Zavadschi are speranța că, după ce vom trece cu bine de această perioadă de restricții, și în artă ar fi bine să existe mai multă culoare și optimism. N-ar strica nici anumite schimbări în dinamica relației ilustrator-client.

"Mi-ar plăcea să avem feedbackuri mai explicite și mai elaborate. Și da, „nu-mi place" nu intră în această categorie. Mi-ar plăcea să văd bugete mai mari pentru ilustrația de carte din România și timp mai mare de execuție pentru ilustrația la comandă, adică să scăpăm de eterna urgență, de „ieri” ca termen de predare. Și nu vorbim doar de ce anume cere clientul, dar și de ce anume acceptă artistul".

Mergem mai departe în seria noastră despre magie prin culoare și formă cu ilustratoarea Doina Zavadschi.

Despre tine

Sunt editor, animator și ilustrator. Acestea trei părți s-au construit, restructurat și recalibrat reciproc pe parcursul anilor și simt că am ajuns acum la o fomulă în care sunt cel mai bine, un fel de maturitate profesională. Probabil că e un clișeu deja, dar, da, fac unele dintre cele mai frumoase meserii din lume și mă bucur că le-am ales sau că m-au ales.

Ce proiecte îți place să lucrezi

Cel mai mult îmi place să lucrez la proiecte pe care le simt aproape de suflet fie prin mesajul pe care-l transmit, fie prin modalitatea creativă de a expune o idee. Îmi place să mi se ofere libertate de creație și să am o comunicare bună cu cei cu care muncesc. Și totul se transpune în câtă bucurie și entuziasm simt atunci când lucrez la aceste proiecte.

Procesul creativ

Chiar dacă o parte din etape se aseamănă, aș împărți ilustrația în două categorii mari, cea de carte și cea „la comandă".

Pentru cea de carte, de obicei, primesc textul, dimensiunea și numărul ilustrațiilor, și termenul de predare. Pasul următor este elaborarea și aprobarea oglinzii cărții (schițe în creion), după care trec la crearea ilustrațiilor.

Pentru ilustrația la comandă cer un brief detaliat în cazul în care nu există unul. E important să știu detalii precum ce vrea să transmită, eventual povestea din spate, dar și în ce medii va fi folosit, pe ce perioadă se cedează drepturile de autor și ce ilustrații din portofoliul personal le-au plăcut. După care încheiem contractul, un pas extrem de important, deoarece prin el se stabilesc condițiile de muncă. De cele mai multe ori vin cu maxim 3 propuneri (schițe în creion) care reprezintă 3 direcții diferite de abordare, le discutăm, implementez feedbackul etc. După ce toată lumea e mulțumită de schiță și paleta cromatică, fac ilustrația. E important să spun că dacă beneficiarul nu este mulțumit cu schițele propuse a treia oară, se reziliază contractul (și da, este prevăzut aceasta în el), deoarece nu cred că sunt persoana potrivită pentru job și nu are niciun sens să ne pierdem reciproc timpul.

Inspirația

Inspirația o găsesc în tot ce trăiesc și simt, în micile detalii din viața de zi cu zi, în urmele lăsate de picurii de apă pe geam, în valurile mării, în cărțile pe care le citesc, în tot ce mă mișcă interior. De cele mai multe ori „fundația” ilustrației o reprezintă un sentiment sau o idee condensată. Atunci când simt că nu mai găsesc inspirație, mă întorc la caietele de schițe, la idei vechi notate, iar pe cele care mi se par că se potrivesc le remodelez, le împrospătez și le pun pe hârtie.

Atunci când am un blocaj mă ridic de la birou și fac orice altceva. Îmi fac un ceai sau o cafea, citesc sau gătesc. Am descoperit în timp că o plimbare poate fi un miracol în depășirea unui blocaj. Este important schimbarea mediului.

Stilul artistic

Sunt curioasă și îmi place să experimentez tehnici noi, materiale, idei. Nu simt că mi-am definit un stil și nu știu dacă se va întâmpla. Atunci când lucrez la cărți textul influențează enorm stilul în care vor fi făcute ilustrațiile. Sunt îndrăgostită de guașe, dar câteodată textul mă îndeamnă să folosesc transparența acuarelelor sau exactitatea desenului digital.

Modalitățile în care sunt făcute ilustrațiile personale de cele mai multe ori transpun o etapă din viața mea.

Învățăturile formelor și culorilor

Pictez de când mă știu și asta face parte din mine atât de adânc încât nu mai știu care pe care influențează. La început pictam doar pentru mine, era micul meu secret și era timpul meu cu mine în care articulam lumea altfel. Transpuneam sentimente, situații, visuri, dorințe, etc. în imagini cu ritm interior și personal. Acum am ajuns să „desenez" în minte, să selectez din realitate ceva care mă impresionează și să-i dau o formă și culoare proprie. Unele dintre aceste imagini ajung pe hârtie, altele nu. Știu sigur că datorită picturii am ales să fiu monteur. Una fără alta probabil că nu ar fi existat.

Antreprenoriatul în ilustrație

Cred că e important să specific că ilustrațiile ocupă puțin loc în ceea ce fac. Cele mai multe proiecte sunt de editare video, spoturi în cea mai mare parte, și animații 2d. Pentru mine a funcționat formula angajat + antreprenoriat.

Nu văd ceva greu în antreprenoriat, poate doar provocator și câteodată incomod din perspectiva că e nevoie de multe ori să fii omul orchestră ca să meargă totul strună. Pentru mine antreprenoriatul a însemnat și înseamnă să fiu acolo (la un click/mail distanță), să fiu flexibilă și să vin cu soluții. E un dialog continuu cu cei cu care colaborez. Cred că am și avut norocul să întâlnesc oameni cu care pot să comunic și care au încredere în profesionismul meu. Și atunci e simplu să fac lucrurile cu bucurie, mai ales că îmi place ce fac și greul din antreprenoriat să fie mai ușor de dus.

Partea cea mai complicată este legată de lucruri administrative, deoarece nu îmi plac și mă scot mult din zona de confort. Sunt zile în care la final îmi dau seama că am făcut acte, facturi, am răspuns la emailuri și cam atât, iar asta înseamnă mai puțin timp pentru creație. Dar le iau ca parte din tot.

Ajutorul online-ului

Deși știu că mediile sociale sunt niște instrumente extrem de utile pentru promovare, nu le folosesc. Chiar dacă postările au fost întotdeauna pe lista de „to do", nu le-am prioritizat. Am cont de Instagram și Facebook, dar nu sunt prea prezentă pe acolo. Bineînțeles că dacă nu spui oamenilor ce faci, nu au de unde să știe. Pentru mine a funcționat și funcționează recomandarea. Am muncit și muncesc mult, deoarece am fost recomandată de cineva cu care am lucrat.

Din ultimii ani

În anul 2019 am devenit mamă și de atunci toate celelalte s-au (re)structurat de acolo. Acum am un băiețel minunat de 2 ani și am decis să-i acord lui acest timp. Am pus mai multe lucruri pe pauză și simt că e bine așa. Iar anul 2020, în contextul unei pandemii și a lipsei unui sistem de suport, eu și partenerul meu, ne-am reorganizat viețile profesionale în așa fel încât unul dintre noi stă cu cel mic cât celălalt muncește. Avem și timpul nostru în trei ca toate să fie cât mai bune.

În anul 2020 am învățat mai mult decât oricând să am grijă de mine înainte de a avea grijă de altcineva. Și am învățat să apreciez timpul altfel, s-au și schimbat prioritățile. Lipsa de timp a venit cu modalități noi de a eficientiza modul de lucru. Deși nu credeam că se poate, acum e mult mai structurat și organizat. Pentru că s-au schimbat prioritățile, s-au schimbat și proiectele pe care le iau. Mă refer la cantitate și la criteriile personale de selecție și deși sunt mai puține, îmi aduc mai multă bucurie în a le face.

Cum îți menții vie creativitatea

Una dintre resursele cele mai importante pentru menținerea creativității este timpul pentru mine care, odată cu venirea pe lume a celui mic a avut nevoie de o restructurare și o reinventare. Mi-am creat un stil de viață mai sănătos și mai dinamic (fizic) care îmi menține și creativitatea. Ies la plimbare zilnic indiferent de vreme, mănânc mai sănătos, fac yoga și mă bucur de „lucruri mărunte”. Am descoperit cât de mult îmi place și mă relaxează să-i citesc celui mic povești, da, de 4688532 ori aceeași.

Ilustrez ce îmi vine și când am un pic de timp, chiar și 5 minute pe zi sunt binevenite. Și îmi dau voie să iau pauze și să las lucrurile să se construiască, să nu le mai forțez să fie „acum". Iar ideile noi le notez sau le schițez. Poate mă voi întoarce într-o zi la ele.

Cele mai importante proiecte

Proiectul cel mai important și care a venit cu multe surprize și multe învățăminte a fost shop-ul online thefantasmatique.com.

Împreună cu un bun prieten, ilustrator și el, Ion Andrei Puican, am decis să creăm un loc de unde oamenii pot să-și ia ilustrațiile noastre acasă, sub formă de art printuri și textile imprimate. Crearea acestui shop a durat mult mai mult decât am estimat, am făcut mult research, am testat produse, am învățat cum e cu cernelurile și hârtiile arhivabile, cum e cu bumbacul organic, etc., am devenit fotografi, copywriteri, și cei care se ocupă de muncă administrativă, care încarcă produsele pe site, etc., etc.

După lansare am constatat că munca abia a început, că este un că este un proces continuu, că e nevoie de multă comunicare și multă dedicație, că în permanență vor fi noi și noi provocări. Probabil niciunul dintre noi nu are acum suficient de mult timp pentru a ne dedica exclusiv acestui shop, dar nu renunțăm încă la el. Mai ales că printurile de artă arată atât de bine și e o împlinire să vezi bucuria celor care și le pun pe perete.

Piața de ilustrație românească

Am descoperit ilustratori extraordinari de talentați și de dedicați în România. Probabil e nevoie de mai multă solidaritate de breaslă ca să se schimbe lucrurile de care majoritatea se plâng. Am remarcat un interes în creștere al publicului către ilustrații și produse care se promovează prin ilustrație, ceea ce mă bucură. Dar încă suntem departe de țări în care se folosește ilustrația ca o formă de comunicare creativă de produs.

Mi-ar plăcea să văd bugete mai mari pentru ilustrația de carte din România și timp mai mare de execuție pentru ilustrația la comandă, adică să scăpăm de eterna urgență, de „ieri” ca termen de predare. Și nu vorbim doar de ce anume cere clientul, dar și de ce anume acceptă artistul. Și dacă tot suntem aici, cred că e nevoie și de altfel de reglementări legale sau măcar cunoașterea legii și a drepturilor fiecăruia. E bine să punem niște limite și să mai zicem și „nu" câteodată.

Mi-ar plăcea să avem feedbackuri mai explicite și mai elaborate. Și da, „nu-mi place" nu intră în această categorie. Ah, și să fie mai mulți oameni care răspund la emailul de după propunerea de buget. E de bun simț să spui „la revedere" chiar dacă nu vei mai vedea persoana respectivă.

Trenduri în 2021

Așa cum arta a reflectat întodeauna și etapa istorică a omenirii, mă aștept să fie mai multă culoare și mai mult optimism după această perioadă de restricții ce au venit cu pandemia. Poate mă înșel, sunt mult prea puțin conectată la tot ce se întâmplă local și global. Ce mă bucură mult în acest context nu tocmai favorabil artiștilor, este o întoarcere a publicului la tot ce înseamnă local, creativ și unic. Am văzut povești de solidaritate uimitoare.

Manierisme și clișee

Cu siguranță există clișee, doar că am învățat să nu țin cont și să nu mă raportez așa la ele. Mă bucură că cei care pictează își expun lucrările și găsesc ceva de învățat din tot ce văd, mai ales că știu că nu ai cum să produci câte o capodoperă zilnic. Există zile bune și zile proaste. Iar dacă ții lucrările în dulap până o faci pe cea perfectă, e foarte posibil să nu mai publici nici una.

Noile cerințe și brief-uri

Poate doar schimbarea mediului final în care se folosesc produsele, acum se fac preponderent pentru mediul online. În rest, în brief-urile care au ajuns la mine, cam nimic. Poate pentru că lucrez cu aceleași persoane de ceva ani, ne cunoaștem reciproc și știm ce să cerem și ce să oferim.

Așteptări de la acest an

Anul 2021 este și va fi foarte mult despre familie și despre timp petrecut cu omulețul mic minunat care îmi umple sufletul cu iubire, bucurie și joc. Am decis să mai stăm noi cu noi, chiar dacă partea profesională va mai avea de așteptat încă puțin. Cred cu tărie că pentru fiecare etapă din viața noastră e un timp potrivit și e important să fim acolo și să ne bucurăm de ce avem în momentul respectiv. Și acum e vorba despre el, micul om care se face mare și despre timpul nostru împreună.

Am mai multe proiecte personale care „se coc" încet și care sper să iasă în lume în acest an. Sau la anul. Le dau timp. Nu mai vreau să mă grăbesc și să forțez acolo unde nu e cazul. Îmi doresc ca acest an să fie și despre echilibru și grijă față de propria persoană.