Iv cel Naiv: Sa fii scriitor e frumos. Sa traiesti din asta, in Romania e dificil. Asa ca majoritatea scriitorilor traiesc din activitati conexe care includ sau nu scrisul

Iv cel Naiv: Sa fii scriitor e frumos. Sa traiesti din asta, in Romania e dificil. Asa ca majoritatea scriitorilor traiesc din activitati conexe care includ sau nu scrisul

 La Iv cel Naiv, teritoriul scrisului e impartit cu cel al publicitatii. Dar nu e o vorba de o lupta, spune el. Lucrurile se completează destul de bine, copywriterul ajută scriitorul cu privira de ansamblu si gestionarea limitelor, iar scriitorul vine cu libertatea. Nu ati crede, dar poezia si publicitatea reusesc sa se intalneasca totusi in Romania. Iv cel Naiv a participat de multe ori la astfel de proiecte, unde brandurile au trecut de publicitatea clasica intr-o zona experimentala. 

Am lucrat pana acum cu zeci de branduri pe proiecte mici sau de anvergura, de la ING la Hochland și de la Cărturești la L'Oreal. Imi place mult sa scriu si cred ca pot face cu scrisul meu lumea un pic mai buna. Chiar si pe cea publicitara, spune Iv cel Naiv

 Recent, Iv cel Naiv a publicat primul său roman, Să nu ne facem de râs în fața furnicilor. A început să scrie la el in 2015, a continuat in 2017, pe o plaja din Thailanda, l-a abandonat de cateva ori, ba chiar a crezut ca nu il va sfarsi niciodata. A trecut de blocaje insa si cand l-a terminat s-a simtit invingator. În interviul de mai jos, Iv povestește cum a fost trecerea de la poezie la proză, care sunt tabieturile de scris, din ce zone vin proiectele comerciale si cum isi negociaza libertatea creativă:

 

Cum se imparte viata de scriitor cu cea de publicitar

Sa le luam in ordine.

Sa fii scriitor e frumos. Sa traiesti din asta, in Romania e dificil. Exclusiv din beletristica si poezie – exclus. Poate doar daca esti unul dintre scriitorii din top 5 vanzari. Asa ca majoritatea scriitorilor traiesc din activitati conexe care includ sau nu scrisul. In cazul meu, faptul ca am fost copywriter cu norma-ntreaga vreo 15 ani s-a impletit destul de bine cu scriitorul din mine. Asadar, nu e vorba de o lupta, de o impartire a teritoriului. Proiectele mele ii implica, de multe ori si pe copywriterul din mine si pe scriitor.

Fiind copywriter, reusesc sa inteleg mai bine ce trebuie sa faca scriitorul, care sunt limitarile si nevoile brandului respectiv. Ca scriitor, pot sa fiu mai liber, sa ajung mai departe decat ar reusi copywriterul care, de multe ori, are parte de prea multe limitari, refuzuri si poate, chiar si de un volum de munca prea mare. As zice ca scriitorul si copywriterul din mine se afla intr-un win-win situation.

 

Ce ai reușit să creezi & lucrezi în perioada asta

Sunt mai bine ca oricand. Pandemia m-a ajutat sa ma adun, sa ma concentrez pe tot ce conteaza. Sa fac sport sase zile din sapte. Sa gatesc mai mult. Sa fiu mai aproape de mine. Evident, sunt si pierderile – pentru un calator innascut, ca mine, sunt moment grele. In aceste vremuri grele, insa, am reusit sa nasc, impreuna cu multi ilustratori si actori, un proiect de poezie – "Dragoste in vremea pandemiei". Las aici cateva linkuri spre unele dintre poeme: ConviețuireSapiensMarginileMementoÎndrăgostire. In general, le gasiti pe toate aici:

Si, bineinteles, am reusit sa termin romanul pe care l-am inceput in 2015. Asta e o mare bucurie, asteptam de mult timp sa il pot duce la bun sfarsit.

 

Romanul

"Sa nu ne facem de ras in fata furnicilor". Asa se numeste romanul. Cum ziceam, am inceput sa-l scriu in 2015, am continuat apoi pe o plaja din Thailanda in 2017, apoi a ramas in sertar pana in 2019 cand am mai scris o treime din el in Bali. Ultima parte si asamblarea lui s-a intamplat pe o insula din Grecia, Kefalonia pe numele ei, loc in care sper sa revin si in acest an. Nu de alta, dar am de scris la urmatorul roman.

 

Blocaje

Din 2017 pana in 2019 am crezut, cu sinceritate ca nu voi mai continua niciodata sa scriu la acest roman. Blocajele au tinut mai degraba de mine, ca persoana, n-au fost blocaje de scriitor. Nu mi-e teama de o pagina alba. Inspiratie imi pot lua de oriunde.

Ce-a fost mai greu a fost sa cred in mine. In faptul ca pot merge dincolo de poezie. Ca pot gestiona complexitatea unui roman. Ca pot avea toate tipurile de luciditate necesare pentru a scrie un roman. Apoi, a fost o provocare sa imi gasesc un stil propriu de a scrie proza. De la poezie la proza e doar un pas. Dar e unul de urias.

 

Ce ai simțit când a fost publicat

Un amestec de emotii placute, insa nu la fel de intense ca atunci cand am terminat de scris romanul. Atunci m-am simtit invingator. Cred ca ala e momentul meu de triumf; scrierea romanului a fost Everestul meu.

Apoi a urmat multa munca – redactarea (impreuna cu extraordinara Ioana Vacarescu, un redactor cum altul nu e), recitirea si iar recitirea, ilustrarea, coperta (impreuna cu inegalabilul Vali Petridean), stabilirea detaliilor de tiparire, campania de promovare, sutele de autografe pentru precomenzi. Din exterior, pare ca e multa munca sa scrii un roman. Insa as zice ca e doar jumatate. Cealalta jumatate este investita in publicarea un roman.

 

Citesti cronicile/criticile la cartile tale? Te afecteaza?

In principiu, da. Din pacate, in Romania, institutia criticii nu pare ca functioneaza. Exista critici, insa nu si institutia criticii. Cred ca esenta ei ar fi nu sa distruga, sa demoleze sau sa laude nejustificat si excesiv ci sa faca ceea ce ii spune numele: sa critice. Adica sa construiasca. Sa ajute scriitorii si cititorii sa devina mai buni. Sa creeze o punte intre acestia. Criticile bune in Romania sunt facute in masura mare de cei care nu sunt critici ca formatie ci sunt cititori educati care fac recenzii, incercand sa umple acest gol si sa apropie ceilalti cititori de citit. Atunci cand dau de cate o critica despre ceeea ce scriu care e chiar contructiva ma bucur, oricat de negativa ar fi. Din pacate, se intampla rar.

 

Tabieturi de scris

Scriu ziua, cu un program cam ca cel obisnuit de munca. Cu pauze, relaxat. Dar daca am ceva intens de incheiat, mai pot intarzia si pana seara. Rar scriu dupa miezul noptii. Ca sa scriu, am nevoie de doua lucruri: o fereastra prin care sa vad orizontul sau macar cerul (si o deschidere cat mai mare) si de niste casti ca sa imi pot asculta muzica.

Prima mea cititoare e iubita mea. Parerea ei e intotdeauna importanta, esentiala chiar.

De la textul primei citiri pana la textul care se publica e un drum lung, pot interveni chiar si zece editari.

 

Proiectele comerciale

În calitate de Ivcelnaiv, tocmai am terminat cateva proiecte cu Milka – unul dintre brandurile mele preferate si ma pregatesc sa incep unul nou cu Storia.ro, un alt brand pe care il admir pentru curaj si deschidere. Am lucrat pana acum cu zeci de branduri pe proiecte mici sau de anvergura, de la ING la Hochland și de la Cărturești la L'Oreal. Imi place mult sa scriu si cred ca pot face cu scrisul meu lumea un pic mai buna. Chiar si pe cea publicitara.

 

Conditii in care accepti colaborarea cu brandurile

Cred ca ma intereseaza sa fie produse etice, proiecte in care cred, oameni deschisi care vor sa faca lucrurile macar putin altfel. Evident ca in cazul in care campania implica o doza mai mare de creativitate, provocarea e si mai mare, placerea de a scrie e si mai intensa.

 

Negocierea creativa cu clientul

Experienta ma ajuta sa gasesc acel echilibru intre nevoia de comunicare din brief si nevoia de libertate din mine. Cred ca au fost foarte rare momentele in care a fost nevoie sa imi apar libertatea creativa. Sunt obisnuit sa primesc feedback bun, nici nu mai stiu cand s-a intamplat ultima oara sa fie nevoie sa refac semnificativ ce am scris. Si chiar daca e cazul, solutii se gasesc mereu.

 

Cum se intalneste poezia cu publicitatea in Romania

In ultimele colaborari, cele cu Milka, am scris muuulta poezie, intr-adevar. Pe Declaratiedetandrete (cred ca inca se mai poate vedea, chiar daca s-a incheiat campania), oamenii alegeau un cuvant cheie si, pe baza lui, le erau generate poeme tandre pe care le puteau transmite celor dragi.

In cealalta campanie, am inventat o tastatura in care fiecare tasta continea un cuvant. Utilizatorii putea astfel sa-si compuna propriul poem, in rime sau nu, in care ciocolata si poezia se imbinau delicios. Ideea a venit din partea agentiei Cohn&Jansen si a fost o bucurie sa lucrez cu oamenii din departamentul lor de creatie.

Cred ca poezia e in noi si aproape orice brand poate trezi aceasta stare frumoasa din interiorul oamenilor, oferindu-le experiente diferite fata de publicitatea clasica, sa-i zicem.

Sunt mereu gata sa primesc briefuri noi, entuziasmul meu de scriitor si experienta de copywriter fac o treaba minunata impreuna.

Aboneaza-te la newsletterul IQads cu cele mai importante articole despre comunicare, marketing si alte domenii creative:
Info


Companii

Sectiune



Branded


Related