[Spațiul necesar] Ștefan Sava: Spațiul public nu este doar acel bulevard pietonal din centru sau o piață, ci el este generat și de multele spații mai mici răspândite prin oraș, un fel de „buzunare urbane”

Odată cu vremurile astea, care ne-au resetat așteptările de la spațiul în care locuim sau zonele publice în care ne plimbăm, schimbări importante se văd și în proiectele rezidențiale. Un element esențial pe care l-a observat arhitectul Ștefan Sava este că dezvoltatorii caută acum să creeze clădiri și spații de calitate adaptate nevoilor de estetică, dar mai ales de funcționalitate, ale oamenilor.

"Contextul a avut un efect pozitiv în zona de rezidențial: au crescut așteptările beneficiarilor pentru calitatea și confortul propriei locuințe. Timpul îndelungat petrecut în căminul lor i-a făcut să judece diferit compromisurile făcute. Efectul este o presiune pe dezvoltatori să apeleze la o arhitectură de calitate și execuție la standarde mai ridicate"

Ștefan Sava, Managing Director SSAT+, vine cu mult optimism în seria noastră cu arhitecți, designeri de interior și peisagiști și amintește despre schimbările din piața de profil. Rămâne pe pozitiv chiar și când vorbește de implicarea autorităților în modificarea pas cu pas a spațiilor publice din marile orașe unde s-a construit haotic, în vremuri în care reglementările urbanistice erau orientative, iar estetica era un element ignorat.

Despre tine

Sunt arhitect de 13 ani, de când am devenit student la Facultatea de Arhitectură, și de 7 ani am propriul birou de arhitectură în parteneriat cu Alexandru Popescu, fostul meu coleg și bun prieten. Mi-am dat seama din liceu că pașii mei se vor îndrepta în această direcție. Părinții mei sunt ingineri și am văzut la ei planuri de locuințe care m-au atras, mi-au dat de gândit.

Mi-am dat seama că mă pasionează profesia, cu tot ce implică ea: de la analizarea nevoilor beneficiarilor până la folosirea potențialului maxim al unui spațiu. Am avut norocul să întâlnesc un profesor foarte, foarte bun care m-a pregătit bine pentru examenul de admitere și am putut să îmi văd visul cu ochii. Faptul că am biroul meu și pot alege ce proiecte să realizez, cu viziunea mea, îmi dă o imensă satisfacție.

Viziunea și stilul tău

Apropiații mi-au spus că recunosc o clădire proiectată de mine, dar mie îmi este greu să identific și să rezum în câteva cuvinte stilul meu. În acest punct profesional, cred că propria viziune este în curs de formare. Fiecare proiect pornește de la zero și are un parcurs unic, la nivel de concept și de stil. Cu alte cuvinte, nu îmi propun de la început să includ un anumit element în proiect. Țin întotdeauna cont de câteva aspecte: identificarea și raportarea la parametrii existenți consistenți și funcțiunea clădirii, cât și de integrarea de tehnologii contemporane. Cred ca mă inspiră lucrurile echilibrate prin contrast.

Lecțiile meseriei

Am trecut prin mai multe etape până acum, iar lecțiile învățate au fost mai degrabă procese, concluzii trase după diverse experiențe. De multe ori, aceste lecții au apărut ca soluții în situații limită, sub presiunea timpului. Pe plan profesional, principalul meu mentor a fost profesorul de pregătire pentru Arhitectură, cu care am făcut lecții în ultimii doi ani de liceu. De când profesez, încerc să învăț de la toți oamenii din jurul meu.

Noi perspective

Perspectiva nu mi-a fost schimbată aproape deloc de pandemie. Întotdeauna proiectele noastre au pus accentul pe un standard de locuire și un confort al utilizării spațiului ridicate. De exemplu, folosim lumina naturală, includem terase generoase și transformăm acoperișurile în oaze de verdeață, de câte ori este posibil, pentru că suntem convinși că nevoia de spații de relaxare este primordială, un lucru pe care mulți l-au conștientizat în pandemie.

În ceea ce privește birourile, în prezent există norme ce îți permit să construiești spații de birouri cu standarde scăzute din punct de vedere al calității spațiului și al normelor de sănătate, ceea ce trebuie să se schimbe. Noi ne-am propus ca și proiectele rezidențiale, cât și cele comerciale sau de birouri, să fie concepute pentru confortul și binele beneficiarilor, mă refer acum la spații comune largi și sisteme de ventilație performante, dar și multe alte detalii și dotări. Așadar, pandemia nu ne-a făcut să ne răzgândim, ci ne-a confirmat că principiile pe care ne bazăm și le aplicăm erau corecte.

Cele mai importante proiecte de anul trecut

În 2020, m-am implicat cel mai mult în proiectul The Corner Armenească - Moșilor, plasat ultracentral, după cum sugerează și denumirea: pe Calea Moșilor, în apropierea Bisericii Armenești. Este un proiect cu funcțiune mixtă: va include atât apartamente, cât și spații de birouri și comerciale.

Proiectul prezintă avantaje deosebite oferite de apropierea de centru și unicitatea zonei: va include o clădire-monument nefolosită de mult timp pe care o restaurăm și o redăm orașului cu un aer nou, ca office-building și spații comerciale la nivelul parterului, și un corp nou, modern, în care vom oferi un standard ridicat de locuire și de pe care nu va lipsi acoperișul verde: grădina urbană care se regăsește în majoritatea proiectelor pe care le semnăm. Proiectul a fost autorizat și este în curs de construire. Estimez că va fi finalizat în 2022.

Impactul perioadei asupra business-ului

Criza provocată de pandemie a creat un mediu instabil, marcat de multă incertitudine în afaceri. În cazul nostru, s-a resimțit prin contractarea unui număr mai mic de proiecte. Unii dezvoltatori au ales să își amâne planurile de investiții. Așadar, am încercat să ne adaptăm din mers, am amânat la rândul nostru planuri de extindere a echipei și ne-am concentrat eforturile și spre proiecte publice, statul fiind un client care oferea mai multă stabilitate.

Schimbări în piața de profil

Contextul a avut un efect pozitiv în zona de rezidențial: au crescut așteptările beneficiarilor pentru calitatea și confortul propriei locuințe. Timpul îndelungat petrecut în căminul lor i-a făcut să judece diferit compromisurile făcute. Efectul este o presiune pe dezvoltatori să apeleze la o arhitectură de calitate și execuție la standarde mai ridicate. Chiar dacă, sperăm, această criză sanitară se va încheia, trendul se va menține pentru mult timp de acum înainte, fiind o normalitate.

Cât despre piața birourilor cred că vor avea de câștigat spațiile mai mici, cu personalitate și versatile, răspândite organic prin oraș, mai concentrat în zona centrală. Pe de altă parte, este încă nevoie și de clădiri de birouri de mari dimensiuni, dar cred că vor fi ușor regândite la nivel de compartimentare și varietate funcțională. Așteptăm și reglementări în acest sens.

Evoluția arhitecturii și desginului interior

Ca arhitect, observ că piața din România este în dezvoltare și, astfel, în continuă schimbare, dar, din fericire, observ o evoluție în bine a acesteia în ultimii ani. Cum spuneam și mai devreme, cererea, atât de locuințe, cât și de spații de birouri, spații publice și altele, a fost la standarde tot mai ridicate în ultimul timp și este un trend care se va resimți în continuare.

Cerințele clienților tăi

Cerințele clienților mei nu s-au schimbat major și asta pentru că proiectele noastre răspundeau deja unor standarde de confort ridicate, așa cum au început să și le dorească în ultima perioadă din ce în ce mai mulți clienții și dezvoltatori imobiliari.

Cu ce a fost înlocuit griul comunist în ultimii 30 de ani?

Aici ar fi o discuție mai lungă, dar încerc să fiu foarte scurt și obiectiv. După Revoluție s-a dezlănțuit un haos: fiecare a construit cam cum a vrut, reglementările urbanistice erau orientative, iar estetica era un element ignorat complet sau se rezuma doar la respectarea unui paletar de culori. De asemenea, infrastructura aproape că nu s-a dezvoltat deloc, iar administrația publică a funcționat foarte deficitar.

Toate aceste lucruri, puse cap la cap, au dus la ceea ce putem observa astăzi în majoritatea marilor orașe și în special în București. Însă există și ceva speranță, în ultimii ani se observă o creștere din ce în ce mai mare a cerințelor de proiectare și execuție și mă bucur că noi reușim să atragem tocmai astfel de proiecte. Cred că evoluția ține mult și de noi, ca arhitecți, de pereverența, principiile și credințele noastre. Dacă din ce în ce mai puțini vor face compromisuri, lucrurile vor sta din ce în ce mai bine. Însă, din păcate, a fost și este în continuare foarte greu de tras în această direcție, mergând împotriva vântului suflat de autorități. Poate se schimba ceva, să vedem… Rămân optimist!

Relația oamenilor cu mediul

Dacă ne referim la ultimul an, interesul oamenilor în relație cu mediul natural, artistic și architectonic a evoluat, s-a îmbunătățit în detrimentul relațiilor sociale. Altfel, și în ultimii ani s-a observat creșterea interesului oamenilor pentru artă și arhitectură.

Viitorul spațiului public

Spațiul public în România a cam lipsit. Dacă ar fi să mă gandesc la ceva universal de care spațiile publice ar avea nevoie, acesta ar fi raportarea la scara omului și diversitatea funcțională, ca elemente obligatorii pentru a-l face viabil. Nu există o rețetă, fiecare spațiu public are personalitatea lui ce trebuie identificată și valorificată. O soluție ar fi atât o mai mare implicare a autorităților în amenajarea acestora prin lansarea de concursuri de soluție, dar și a investitorilor privați și a arhitecților în proiectele pe care le realizează. Spațiul public nu este doar acel bulevard pietonal din centru sau o piață, ci el este generat și de multele spații mai mici răspândite prin oraș, un fel de „buzunare urbane.”

Trendurile lui 2021

În arhitectură nu există trenduri pe termen atât de scurt, m-aș referi aici la trendul pe care ne aflăm acum și care nu este deloc rău. Observ o din ce în ce mai mare atenție acordată proiectelor, în special celor rezidențiale și în zonele centrale, dar nu numai. Iar elementul esențial pe care îl observ este că proiectele caută să aibă o identitate proprie și de multe ori sunt bine adaptate contextului și funcțiunii, fiind transpuse și într-o imagine fresh adaptată vremurilor actuale.

Cum ai intrat în acest an?

Intru în 2021 optimist și cu speranța că voi lucra la cât mai multe proiecte care îmi plac și mă provoacă, lucru pe care îl urmăresc în ultima perioadă. Am și ceva idei de dezvoltare pe care încerc să le pun în practică, dar asta consider că este ceva normal și constant. Trebuie să recunosc că proiectele noi nu sunt multe, dar sunt interesante și abia aștept să le lucrez împreună cu echipa mea.