[Povesti de bine] Yolanda Crețescu: Vrem să înlăturăm stigmatizarea diagnosticelor psihiatrice și să generăm o parte din ceea ce ar putea fi mai târziu programe de sănătate mintală în România

Suferința oamenilor depresivi și anxioși se petrece în tăcere, și sunt cazuri când mulți nici nu își dau seama că trec prin stări și simptome ale celor două tulburări. Multora le este încă rușine să ceară sprijin specializat de frica stigmatului pe care l-ar putea trăi. Alții strigă după ajutor prea târziu sau nu îl găsesc niciodată pe cel potrivit lor.

Psihoterapeutul Yolanda Crețescu spune că de câțiva ani cazurile de depresie s-au înmulțit în cabinetul ei, fapt care i-a dat avânt să pună pe picioare primul proiect antidepresie din România, despreHUB. L-a început alături de Asociația Happy Minds în 2019, iar anul trecut le-a adus foarte mulți beneficiari, oameni care au avut nevoie de suport specializat și l-au căutat la linia telefonică de sprijin. În prezent, depreHUB înseamnă, de asemenea, prevenție, suport și intervenție pentru adolescenți, prin teenline-ul 0734.461.461, gratuit, 24/7.

"Avem nevoie de legislație care să sprijine astfel de proiecte, de legislație care să permită accesul la serviciile noastre, și aici vorbim despre adolescenți care nu găsesc în părinții sau tutorii lor un intervievator disponibil, și avem nevoie de resurse materiale. Să fii un ONG în România, astăzi, în 2021, poate să fie o decizie irațională pentru mulți observatori"

Yolanda Crețescu povestește despre proiectul depreHUB și despre comunitatea din jurul lui.

Despre Asociația Happy Minds

Asociația Happy Minds este un ONG care a luat ființă în 2014, și de atunci a reușit să se așeze în comunitate ca fiind acel ONG care identifică nevoile anumitor categorii de oameni și implementează o abordare holistică, 360 grade. Primul proiect al asociației a fost Centrul pentru

Dezvoltare Armonioasă Happy Minds, apoi proiecte pentru integrarea copiilor cu părinți plecați în străinătate și proiecte de evaluare vocațională la adolescenți și tineri. Așa am ajuns să identificăm un fenomen social, acela de vulnerabilitate emoțională.

În 2019 a luat naștere depreHUB, primul hub antidepresie din România, care a adunat laolaltă specialiști, instrumente validate științific, parteneri sociali și a creat o comunitate care beneficiază de ajutorul nostru, dar și o comunitate care oferă sprijin ONG-ului.

Noi suntem un ONG mic care ne-am autofinanțat. Mult timp finanțarea a venit dintr-o singură direcție, din redirecționarea câștigurilor președintelui ONG-ului, din serviciile de psihoterapie pe care le presta, până azi când mici companii ne sprijină atunci când calendarul fiscal permite asta prin redirecționarea a 20% din impozitul pe profit, 3,5% din impozitul pe salariu.

Lipsa resurselor financiare a fost compensată cu foarte multă muncă, cu dorința de a duce la capăt proiecte de impact și de a fi parte la începuturile unor schimbări. Din dorința de a face altfel și mai bine am reușit să fim pionieri în abordările noastre. Să devenim primul helpline anti-covid, să rămânem în perioada de criză a pandemiei printre puținele instrumente de suport și informare pentru cei afectați și astăzi, 2021 să fie anul în care depreHUB teens să atragă atenția asupra vulnerabilităților adolescenței și riscurilor acestei vârste. Nu ne vom opri aici; vom căuta soluții moderne, adaptate la cerințele și nevoile beneficiarilor nostri, vom rămâne deschiși la orice parteneriat și vom aborda structurat și holistic fiecare categorie de oameni afectată.

Cum a apărut depreHUB

Mergând acum un pic în urmă pe firul evoluției noastre, pot spune că una dintre cele mai mari provocări a fost perioada de planning și implementare a proiectului, atunci când depreHUB-ul se contura din ce în ce mai bine și frumos în mintea mea, dar cu prea puține șanse de reușită și încurajări din partea multor persoane din jur. Am ales, totuși, să dau aripi acestui vis pentru că în jurul meu începusem să văd mult prea multă suferință. În cabinetul privat dacă cu ceva ani înainte se întâmpla să am unul – două cazuri de depresie pe săptămână, acum ele erau prezente zilnic.

Oamenii sufereau și de multe ori o făceau în tăcere pentru prea mult timp. Erau prezenți la mine în cabinet, în cercurile mele de prieteni și cunoscuți, printre colegii fiului meu, însă apucau să-și strige mult prea târziu durerea și să ceară ajutor, iar uneori… chiar nu îl găseau. Era o lipsă acută de suport și intervenție pe care o puteam observa atât la nivel micro, cât și macro social. Îmi amintesc foarte bine: eu și un om de comunicare, colega mea Elena Mănescu, atât am fost la început. Pentru că programul meu din cabinet implica terapii pe tot parcursul zilei, de la 8, 9 dimineața până la 9 seara, în mare parte proiectul a fost pus pe picioare cu ședințe de lucru, brainstorming-uri, interviuri, planificări derulate noaptea târziu sau în weeend-uri.

Nu a fost un an ușor, dar a meritat tot efortul pentru că ceea ce urma să vină era ceva cu totul neașteptat. Deși conștientizasem această nevoie și era atât de prezentă în realitatea zilei, nu m- aș fi așteptat la un impact atât de mare al proiectului. În primele 5 minute de la lansare, helpline-ul nostru era deja apelat și nu de una, ci de mai multe persoane. Îmi amintesc și acum că eram la cabinet, dădeam un interviu pentru Radio România Cultural, iar din camera alăturată asistenta mea vorbea la telefon cu un domn care asculta acea emisiune și mi-a căutat numărul pe internet și a sunat imediat pentru a cere sprijinul pentru unul dintre copiii lui.

Ce a urmat?

Au urmat multe telefoane, un val de solicitări din partea presei care voia să facă publică această inițiativă, oameni care doreau să se alăture cauzei ca voluntari sau să ne devină parteneri.

Pe măsură ce am început să prindem puteri, ne-am mărit și echipa. Studenți la facultăți de psihologie, psihologi clinicieni, psihoterapeuți, coachi, specialiști din alte domenii precum jurdic, nutriție, psihiatrie au venit către noi și s-au integrat în echipa depreHUB. Apoi, crescând și volumul de muncă, am avut nevoie de forțe noi în echipa de organizare, management, promovare. Ni s-au alăturat astfel Vanina Botezatu, omul nostru de finance și project management, pentru că aveam nevoie de o mai bună organizare financiară, dar și Raluca Popescu, fundraiser-ul și omul nostru de marketing pentru că trebuia să ne facem din ce în ce mai bine văzuți și să găsim sprijin financiar și din afara cabinetului meu privat.

Mulți dintre oamenii din echipă s-au alăturat acestui proiect pentru a da sens unor experiențe pe care ei înșiși le-au avut de-a lungul vieții sau le-au trăit alături de persoane apropiate, alții pentru că pur și simplu au crezut în cauza noastră și au vrut să ni se alăture găsind aici nu numai o echipă sau un grup de lucru, ci o familie unde ne putem dezvolta împreună. Indiferent de motivul pentru care ni s-au alăturat, au rămas lângă noi, la fel de determinați și sârguincioși, iar împreună cu ei și cu sprijinul Asociației Zi de Bine, am lansat pe 29 ianuarie depreHUB teens – un proiect cu și despre adolescenții în suferință.

Astăzi, în paralel cu dezvoltarea proiectului mare depreHUB și al celui pentru adolescenți, ne ocupăm să dezvoltăm și un business social - Happy Minds for healthy companies - pentru autosusținerea asociației și a proiectelor sociale.

Cum ne-a schimbat această experiență? Ne-a făcut mai puternici, mai determinați și mai ancorați ca niciodată în realitatea de astăzi, cea de după filtrul social media. Ne-a răpit mai mult din timpul personal, dar ne-a adus mai multă satisfacție și împlinire, am pierdut uneori noțiunea timpului și ne-am pierdut pe noi între orele de lucru, dar am câștigat de partea noastră oameni minunați și experiențe valoroase pentru noi ca specialiști, dar și ca oameni.

Parteneriatele

Odată cu activitatea de cabinet am identificat o nevoie de prevenție și abordare macro-socială, cu proiecte care să genereze inputul, informațiile, instrumentele necesare pentru persoanele care accesează greu sau nu pot accesa servicii psihologice, dar și nevoia de a construi comunități de specialiști. Pentru a putea fi mai eficienți în abordarea cazurilor de depresie și anxietate, s-au alăturat cauzei oameni dedicați, profesioniști în diverse domenii și împreună am putut duce mai departe deviza noastră: împreună transformăm lacrimile în zâmbete.

Am devenit parteneri atât cu instituții care redirecționează către noi beneficiarii lor, dar și cu instituții similare care au alt obiect de activitate. Nișarea noastră pe depresie și anxietate și cu atât mai mult prevenția către astfel de patologii emoționale ne-au făcut repede vizibili în peste 20 de țări, în companii și în școli.

Greu și frumos în munca voastră

Cea mai frumoasă parte este când vezi că munca ta schimbă destine, când misiunea ta o regăsești în nevoile multor familii, când devii un actor social semnificativ, atunci știi că ceea ce ai făcut a meritat.

Cea mai grea parte este să faci lucruri semnificative și fără resurse, să te uiți în ochii echipei tale și să-i spui “Vă pot da orice, dar nu bani”, să lupți să găsești parteneri care au și alte valori față de beneficiile personale.

Avem nevoie de legislație care să sprijine astfel de proiecte, de legislație care să permită accesul la serviciile noastre, și aici vorbim despre adolescenți care nu găsesc în părinții sau tutorii lor un intervievator disponibil, și avem nevoie de resurse materiale. Să fii un ONG în România, astăzi, în 2021, poate să fie o decizie irațională pentru mulți observatori.

Comunitatea din jurul proiectului

Comunitatea noastră este mai repede compusă din specialiști dornici să vorbim aceeași limbă, să generăm o mișcare, sunt oameni care își dedică timp și resurse să organizeze activitatea ONG-ului. Deocamdată avem puțini donatori și asta și pentru că am fost mai focusați să facem lucruri, decât să cerem.

Sursele de finanțare

Proiectul depreHUB teens a avut un finanțator prin Asociația Zi de Bine, iar decembrie 2020 a adus și câteva companii care au crezut în cauza noastră și ne-au oferit suport financiar. În rest, sursa principală rămâne în continuare donarea încasărilor din activitatea de psihoterapeut a inițiatorului.

Suntem prezenți în presă și în social media încă de la lansare, de pe 10 octombrie 2019. Așadar, oamenii află de noi prin prisma emisiunilor radio si tv la care participăm, de pe Facebook ori Instagram, de la echipa de specialiști si de la partenerii noștri.

Totodată, ne promovăm cauza și prin intermediul ambasadorilor proiectelor noastre, oameni din diferite domenii care ne susțin și ne fac cunoscuți în comunitățile lor.

Voluntarii care doresc să ni se alăture pot face asta prin completarea formularului de înscriere de pe site, urmând să treacă printr-un interviu de selecție și un training structurat pe trei module, parte teoretică și practică.

Strategia de comunicare online

Încercăm să avem o prezență unitară și constantă pe toate canalele de comunicare pe care le-am accesat până acum: presă scrisă, radio și tv, website-ul deprehub.ro, e-mailing, social media -Facebook, Instagram, Youtube.

În primul rând avem grijă să ne adaptăm mesajul și tonul comunicării în funcție de publicul căruia ne adresăm. Dacă până anul acesta oamenii din comunitate depreHUB acopereau o plajă mai mare de categorii de vârstă și interese, acum, după lansarea depreHUB teens, o parte din strategia noastră de comunicare va fi mult mai țintită și specifică. Comunicarea cu adolescenții este diferită, motiv pentru care am ales sa comunicăm și să promovăm proiectul pe o pagină dedicată de Instagram, Tik tok și Youtube.

În al doilea rând, ne bazăm strategia de comunicare pe transparență și sinceritate. Comunicăm punctual către ce direcționăm fiecare buget obținut din campanii de sponsorizări ori donații.

Și nu în ultimul rând, am ales să comunicăm cu curaj, deși nu de puține ori am primit sfaturi de la corporatiști că nu vom trece de ușile lor încercând să vorbim pe față despre depresie. Dar depresia este la fel de reală ca orice altă boală cronică, este printre noi și efectele ei se reflectă în profitul și productivitatea companiilor care nu își asumă să vorbească deschis despre asta și ale căror politici de HR nu integrează servicii de sănătate emoțională ori employee assistance programs.

Proiectele asociației

depreHUB teens este proiectul nostru în plină derulare. Momentan, am lansat doar o mică parte din acest proiect, urmând ca până la finele anului să dezvoltăm și alte instrumente de suport și prevenție pentru adolescenți, precum și o zonă dedicată părinților pe platforma adolescenti.deprehub.ro.

În acest moment, pentru adolescenți facem prevenție, suport și intervenție prin teenline-ul 0734.461.461 (gratuit, 24/7), sesiuni de psihoterapie gratuită, materialele de psihoeducație, scrise, dar și în format video, precum si prin teensUP - primul joc online de educație emoțională din România, dezvoltat pe platforma VRunners a partenerilor de la Equatorial.

Provocări de pandemie

Pandemia a adus proiecte noi, ne-a mobilizat și ne-a provocat să devenim mai buni și preocupați, nișați pe nevoia fiecărei categorii de oameni care ne-a apelat. A fost foarte multă muncă, dar ne-a oferit și deschidere și vizibilitate. Dacă în 2019 depreHUB a fost un proiect destul de bine primit și accesat, perioada pandemică a adus de două ori mai multe provocări și beneficiari: provocări de ordin financiar și social, dar și din perspectiva echipei. Stresul pandemic a avut efect și asupra noastră și cumva ne-a determinat să răpim oamenii din helpline pentru că uzura emoțională este foarte mare. A trebuit astfel să alocăm resurse și disponibilitate și oamenilor noștri.

O altă provocare a fost să ne depășim competențele și să dezvoltăm paliere noi cum ar fi cazurile sociale sau parteneriatele cu ONG—urile, pentru solicitările de ajutor care aparent erau despre depresie sau anxietate, dar pe fond nevoile oamenilor erau altele, destul de concrete. Astfel am dezvoltat un departament de suport social unde avem o echipă cu care facem anchete sociale. Acolo unde am considerat de o necesitate vitală chiar am organizat campanii pentru a putea ajuta oamenii.

Împlicarea sectorului privat

Această perioadă a fost grea pentru toți. Din păcate, noi suntem un ONG care nu ne-am construit încă o comunitate în sectorul privat care să ne susțină, dar acesta este unul dintre obiectivele noastre pentru 2021.

Mediul nonguvernamental

Noi nu am abordat până acum proiecte cu finanțare externă, însă ne propunem să o facem, cu atât mai mult acum, după contextul COVID. Credem că această perioadă de pandemie a lovit ONG-urile și putem vorbi aici de o reacție în lanț: atât timp cât lumea de business a fost afectată, actualele condiții legislative de susținere a ONG-urilor, dar și marile proiecte cu finanțare socială au făcut foarte dificilă obținerea de fonduri. Este necesar ca la nivel legislativ să se aducă modificări fiscale și toate inițiativele de susținere a proiectelor ONG-urilor să poată fi decontate și nu doar limitate la profit și cifră de afaceri. Poate a venit vremea ca și comunitățile locale să sprijine proiectele locale pentru că doar împreună și integrat putem să mișcăm lucrurile.

Idei și planuri pentru 2021

Ne propunem să ne întoarcem în corporații, să asigurăm prevenție, să combatem stresul post-traumatic generat de pandemie, să formăm comunități de părinți și adolescenți, să înlăturăm stigmatizarea în cazul diagnosticelor psihiatrice și să generăm o mică parte din ceea ce ar putea fi numit mai târziu: programe de sănătate mintală în România