Trebuie sa invatam sa traim si cu parerea celorlalti, trebuie sa toleram aberatiile din jur atat timp cat nu ne afecteaza, spune Mugur Patrascu, Founder Screen Native. Ce legatura are asta cu campania de vaccinare, ati putea intreba? Pai, totul. Nu doar in Romania, oamenii sunt impartiti in doua tabere care nu prea vorbesc una cu alta: cei care vor sa se vaccineze si cei care nu vor. Mugur crede ca ar fi fost bine ca strategia de comunicare in campania de vaccinare sa ii vizeze pe cei care vor sa se vaccineze, sa inceapa cu ”aliatii”:
Decizia mea ar fi fost, ca prin aceasta campanie, sa nu ne dorim sa sa schimbam parerea antiwaxerilor ci, dimpotriva sa facem un eveniment, o sarbatoare a celor care asteapta acest vaccin de un an de zile.
Mai multe despre cele doua tabere si cum ar putea fi abordate printr-o campanie de comunicare eficienta, explica Mugur dupa cum urmeaza:
Contextul
Pentru a putea face, schimba ceva, trebuie sa plecam de la o interpretare cat mai corecta a ce se intampla in jur. Si in jur cred ca se intampla cea mai mare alintatura pe care am vazut-o de in timpul vietilor noastre.
Oamenii, prin intermediul retelelor sociale, au obtinut aceasta voce prin care primesc vizibilitate. Numai ca vizibilitatea vine la pachet cu o inflamare de personalitate si responsabilitate. Reteaua sociala pune presiune pe tine. Nu mai poti ramane fara parere si nu mai poti ramane prost, cand ai vizibilitate. Ca urmare, orice persoana activa simte ca trebuie sa aiba un profil, ca trebuie sa aiba o zicere, sa aleaga o tabara, fata de subiectele zilei. Cu cat parerea este mai contrastanta, diferita, cu atat pare ca ne auzim mai bine vocea, ca insemnam ceva in aceasta masa ambigua.
Suntem in paradoxul ca parerile comune, de bun simt, nu ne mai sunt pe plac, nu ne mai satisfac, nu ne mai pun in valoare. Unii dintre noi cauta contrastul, stridenta, isi cauta identitatea la fel ca adolescentul care nu ia in considerare niciun sfat pentru ca simte si stie el mai bine. Hormonii adolescentini sunt inflamati de retelele sociale si aberatia devine norma. Normal ca nu vreau sa ma vaccinez daca asta ma face mai putin rebel, daca este ceea ce trebuie facut, ceea ce imi tot spun parintii.
Campania de vaccinare
Campania actuala pro vaccinare vrea sa ii spuna adolescentului impertinent, cu mijloace stangace, “hai mai mama ma, ca e bine sa te vaccinezi”, ca si cum i-ar spune, “hai mai mama ma nu-ti face tatuajul ala sau tunde-te sau nu mai iesi cu prietenii aia ai tai, asculta-ma si pe mine o data”.
Va las pe voi sa anticipati rezultatul.
In dulcele stil al campaniilor de informare guvernamentale, premiza campaniei actuale este, nici mai mult nici mai putin, ca prezentarea unor discursuri de muzeu si aratarea actiunii de vaccinare le va da mindfuck antiwaxerilor si ii va determina sa vina si sa se puna la cozi sa se intepe. Hmmm.
Ce ar putea functiona
Acum, luand nota de cele de mai sus si incercand sa facem o campanie care sa functioneze cat de cat as zice asa:
In piata vedem clar doua directii: niste oameni care abia asteapta sa se vaccineze si altii care nu stiu ce sa mai faca si ce sa mai inventeze, sa nu se vaccineze.
Decizia mea majora ar fi fost, ca prin aceasta campanie, sa nu ne dorim sa sa schimbam parerea antiwaxerilor ci, dimpotriva sa facem un eveniment, o sarbatoare a celor care asteapta acest vaccin de un an de zile.
In conditiile in care poti sa optezi pentru vaccinare si dozele nu sunt intr-un numar satisfacator, principalul target ar trebui sa fie cel care se vaccineaza. Acesta trebuie sa se vaccineze cat mai repede. Este complet ineficient sa incercam sa ii atragem pe ceilalti si sa nu obtinem o imunizare rapida a celor care doresc.
Nu trebuie sa fie o campanie de “hai mai mama”, ci o campanie de “in sfarsit putem sa ne relaxam, sa incepem sa calatorim, sa ne revenim la viata”. Este o bucurie, momentul mult asteptat. In sfarsit, avem solutia. Daca vor si ceilalti, excelent, daca nu, i-am atras de partea noastra, neincercand sa-I atragem de partea noastra. Conspiratia se dezumfla daca nu exista presiune.
Actuala campanie ignora exact acest target, cel care abia asteapta vaccinul si exact acest insight, redeschiderea vietii, posibilitatilor. Adolescentii intotdeuna se duc unde vad distractia mai mare. Hai sa facem petrecerea si o sa vina.
Concluzionand, trebuie sa invatam sa traim si cu parerea celorlalti, trebuie sa toleram aberatiile din jur atat timp cat nu ne afecteaza. Fiecare poate sa ia ce decizie doreste si cum simte ca ii este bine. Insa orice politica de stat trebuie sa inceapa cu aliatii, cu ambasadorii, cu cei alaturi de directia corecta si ulterior cu cei care trebuie convinsi sau determinati sa urmeze o conduita.
Sunt convins ca cea mai buna campanie de vaccinare va fi decizia anumitor state de a nu permite turismul in lipsa dovezii vaccinarii. Iar aceasta va fi si cea mai buna dovada ca ne alintam cu nevoia asta de a avea o parere diferita si a ne da destepti pe Facebook.
