[2020. Ghid de supravietuire] Sorana Savu: Nu am simțit că am vacanță sau zile libere, nu am simțit că aș putea în vreo zi să las telefonul închis. Am rămas tot timpul sub tensiune.

Nu a descoperit gătitul și nici renovatul în pandemie, pasiunile au rămas aceleași în pandemie pentru Sorana Savu, Owner Premium Communication. A terminat în schimb Netflixul, a acceptat online-ul - nu doar pentru zoom și meets de job, dar și pentru concerte și gaming, a băut și cafele cu prietenele pe mess și a acceptat că toate vor fi recuperate așa cum se cuvine, la timpul lor. 

Prioritățile au fost legate de sănătate – am trecut totul online, am limitat foarte mult drumurile, ieșirile, interacțiunile fizice cu oricine, oricând. Am băut cafele pe mess cu prietenele și am acceptat, toate, că asta e și că vom recupera ulterior.

Facem bilantul anului trecut alături de Sorana Savu și găsim motive de optimism pentru a restarta cu încredere 2021. 

2020. Ce a fost bun

Atmosfera de acasă. Soțul, prietenii, pisicile. Faptul că m-am putut bucura de ceea ce am construit până acum și că acel ”quality time” pe care mi-l doream s-a dovedit a fi ”quality”.

Seriale & filme

Pe scurt, răspunsul ar fi legat în totalitate de Charlie Brooker. Am revăzut ”Black Mirror” ca să mă pregătesc mental și spiritual pentru orice ar avea de gând să-mi arunce în cale 2020 și, ulterior, 2021 și am văzut ”Death to 2020” ca să fac haz de necaz. Ambele îi aparțin lui Charlie Brooker. 

Pe larg, am terminat Netflix-ul, deci întrebați-mă orice despre orice serial și, probabil, am o opinie :) „Queen’s Gambit” și ”The Crown” au fost serialele care mi-au plăcut cel mai mult, nicio surpriză aici, dar am văzut și revăzut și alte filme și seriale ale scenariștilor pe care îi urmăresc și îi ador (Aaron Sorkin – Charlie Wilson’s War, The Trial of the Chicago 7, Peter Morgan – Rush). 

Am așteptat și am așteptat și, în fine, National Theatre din Londra a pus la punct un sistem de transmitere online a celor mai importante înregistrări ale lor, așa că acum primesc din când în când câte o invitație la spectacol în inbox și parcă nu mai e chiar așa de rău, chiar dacă energia aceea fabuloasă pe care actorii o creează pe scenă și care te cutremură când spectacolul e realmente bun nu se transmite prin ecran, din păcate. Da, când se termină toată povestea asta, abia aștept să mai șochez un paznic de frontieră de pe Heathrow spunându-i că motivul venirii mele din România la Londra e că am bilete la teatru.

Cărți

N-am reușit să citesc prea mult. Pentru mine, lectura presupune liniște și un nivel gestionabil al anxietății. N-am avut parte nici de una nici de cealaltă în 2020, deși am încercat inclusiv să mă trezesc la ore absurde ca să pot citi. O dezamăgire a fost ”The Last Collection” (tradusă la noi ca ”Rivalele”, o carte despre Coco Chanel și Elsa Schiaparelli pe fundalul celui de-al doilea război mondial, în realitate o însăilătură scrisă de un autor cu o documentare superficială și cu impresia că trebuie să-i repeți cititorului aceeași chestie de cinci ori, ca în publicitate, dacă vrei să o țină minte) iar o reconfirmare a fost ”Talking to Strangers” a lui Gladwell, foarte interesantă și aplicabilă, ca mai toate cărțile lui. Acum termin ”This Will Never Work”, cartea scrisă de primul CEO al Netflix, regăsesc foarte multe din experiențele mele de antreprenor în cărțile de genul ăsta și mă bucur când văd oameni care se uită în urmă și, din perspectiva a cum au realizat ceea ce au realizat, sunt în stare să spună bullshit-ului pe nume. Am comandat-o fix în urma unei recomandări venite din bula mea, mulțumesc, Andrei Cismaru.

Job, yoga, teatru online

Ai uitat un aspect foarte important – gamingul. Sunt într-un joc mobil de aproape cinci ani, nici prin cap nu-mi trecea că experiența acumulată acolo - de comunicare exclusiv online (și aproape 99% text) cu 100 de oameni de pe toate continentele (câți am în două echipe) - o să-mi folosească așa de mult, dar da, mi-a folosit enorm. Online? Bring it on!

Am încercat și încerc teatru și concerte și spectacole de operă, există o emoție certă dată de live streaming. De Revelion, de exemplu, am ”fost la Paris” unde, în mod cu totul excepțional, părintele muzicii electronice și părintele muzicii dance electronice (ambii francezi, fir-ar), au avut amândoi niște concerte fantastice, care nu s-ar fi putut realiza așa în condiții normale. Vorbesc, desigur, despre concertul lui Jean Michel Jarre de la Notre-Dame și cel al lui David Guetta de la Luvru. 

Înainte de asta, m-am numărat printre cei care au urmărit-o live, la București, în vară, pe Angela Gheorghiu într-un recital excepțional. Iar acel recital a fost, cumva, ca un fel de întâlnire de familie, iubesc vocea Angelei Gheorghiu de mai bine de 30 de ani, am crescut cu primele ei apariții la emisiunile lui Iosif Sava și, de câțiva ani buni, ajung să văd câte 1-2 spectacole cu ea pe oriunde s-ar duce. Efectul vocii ei asupra mea, în orice format de spectacol, bate orice altă experiență muzicală.

Cum te-ai adaptat

Zoom, teams, webex, meets, facetime etc etc...

Destul de simplu, deși recunosc că mediul video nu este unul confortabil și că am întâlniri înainte de care sunt mult mai stressată decât aș fi fost dacă m-aș fi văzut la o cafea cu aceiași oameni și pe aceleași teme de discuție. Singurul efect secundar neplăcut a fost acela că nu am simțit că am vacanță sau zile libere, nu am simțit că aș putea în vreo zi să las telefonul închis. Cumva, am rămas tot timpul sub tensiune.

Shopping

O pereche de pantofi senzaționali, pe care o să-i port când vom avea voie să ieșim din nou pe stradă. Deci nu tocmai inutili.

Tricouri negre.

Cosmetice – poate în cantități mai mari decât aș fi avut nevoie, de la niște mărci minunate care, în urma pandemiei, au trebuit să închidă. 

Au dispărut aproape în totalitate cheltuielile legate de modă, reacția marilor mărci care au continuat să insiste pe prostii cu prețuri amețitoare mi s-a părut, în această perioadă, de-a dreptul obscenă. 

Au dispărut și cheltuielile cu călătoriile și spectacolele, ca la toată lumea, a trebuit să găsim alternative pentru ele și nu, n-am găsit. Dar nici nu am vrut să riscăm inutil.

Au dispărut cheltuielile legate de ieșirile în oraș, motiv pentru care nici nu mai am scuze să nu mă țin de dietă... foarte neplăcut, ce să zic. 

Prioritățile au fost legate de sănătate – am trecut totul online, am limitat foarte mult drumurile, ieșirile, interacțiunile fizice cu oricine, oricând. Am băut cafele pe mess cu prietenele și am acceptat, toate, că asta e și că vom recupera ulterior.

Gătit, renovat, pasiuni noi

Eu, nimic. Soțul meu a perfecționat, însă, o cremă de mascarpone și frișcă fabuloasă, a cărei singură scuză este că poate fi făcută cu Stevia și e permisă în Keto.

Am mai cumpărat niște trandafiri pentru grădină și m-am bucurat plantându-i și ocupându-mă de ei toată vara, iar acum număr florile de leandru și de orhidee de prin casă.

Nu renovărilor. Mulțumesc, am avut destule, ultima acum mai puțin de doi ani, când am schimbat adresa biroului. De obicei, le facem cu simț de răspundere, așa că nu mă aștept să mai am de lucru în zona asta în următorii 3 ani.

De la job

Un proiect mare de repoziționare. Despre el aș vrea foarte mult să vorbesc, dar nu pot încă. 

Mai mizantrop sau nu după 2020?

După 2020 am devenit mai mizantrop și înțeleg mai bine oamenii. Cât despre perspectivă... there is still hope :)

Am tot avut prieteni care și-au făcut curățenie în listele de ”prieteni” anul trecut. Mă bucur că numele meu a rămas pe listele lor, după cum și vice versa.

Ce ți-a lipsit cel mai mult

Căldura umană. Cea fizică, literală, pentru că de cea virtuală și emoțională am avut parte și am căutat să transmit, la rândul meu.