[Stand-up pe bune] Elena Voineag: Eu cred in treaba aia cu "great comedy comes from great pain". Vad ce mi se intampla mie, vad ce li se intampla altora si scriu

Undeva prin trafic, un taxi o duce pe Elena catre primul ei show de stand-up comedy. Peste doar cateva minute, publicul ei va rade mult. Dar ea inca nu stie asta, asa ca incearca sa-si stapaneasca emotiile. De data asta, nu drumul a fost important, ci destinatia - asa tine minte Elena Voineag primul ei show de stand-up comedy:

"La trei secunde dupa ce am urcat pe scena nu mai aveam nici pe dracu'. A fost foarte misto show-ul si publicul, asa ca mi-am zis: "Da, ba... asta e!" Tin minte ca eram foarte fericita. Cu anxietatea si cu neincrederea in schimb nu s-a schimbat nimic si nici nu cred ca se va schimba".

Cat despre drumul catre stand-up, Elena ne povesteste in continuare despre perioada de debut, felul in care deadline-urile o ajuta sa-si scrie materialul si cum e viata departe de scena.  

Bio pe scurt

Am studiat Comunicare la SNSPA si Actorie la UNATC. Am fost de la VJ Mtv la Craciunita la serbari de copii si intre ele: redactor, reporter, realizator, actrita si MC. In prezent fac stand-up, joc atunci cand se iveste un film sau un proiect care imi place, iar acum doi ani am scris o piesa de teatru impreuna cu Dana Rotaru, care mi-a fost profa si regizor; se numeste "Hasteg" si abia asteptam sa o jucam din nou la The Fool cand se redeschid cosmeliile.

Drumul tau in stand-up comedy

Drumul a inceput atunci cand m-a sunat Micutzu sa imi propuna sa particip la primul Roast de la noi, cel al lui Dorian Popa. Din pacate declick-ul s-a produs abia doi ani mai tarziu, in loc sa ma apuc de stand-up imediat dupa Roast, asa cum am fost sfatuita. Regret si acum ca am pierdut doi ani cu un job la care nu aveam ce cauta din start si mai ales, cu neincrederea.

M-a motivat felul in care m-am simtit pe scena si modul in care am fost primita atat de catre public cat si de catre gasca, aceasta fiind formata din niste oameni pe care ii admir foarte mult.

Perioada de debut

Contrar aparentelor, debutul meu oficial in stand-up nu s-a intamplat demult, deci tin minte perfect. Era la inceputul lui 2019 si am luat un anxiolitic in taxi ca sa nu ma intorc din drum.

Imi tremura un picior atat de tare incat nu stiu cum am coborat scarile clubului. Eram stinghera pentru ca eram noua si toti aveau, normal, deja glumele lor interne.

Ceilalti comedianti m-au incurajat, mi-au zis o vorba buna, dar ii auzeam difuz. La trei secunde dupa ce am urcat pe scena nu mai aveam nici pe dracu'. A fost foarte misto show-ul si publicul, asa ca mi-am zis: "Da, ba... asta e!" Tin minte ca eram foarte fericita. Cu anxietatea si cu neincrederea in schimb nu s-a schimbat nimic si nici nu cred ca se va schimba; e o lupta continua. M-am obisnuit cu gandul. Probabil asa functionez eu.

Evolutia ta

A inceput sa nu imi fie frica sa improvizez pe scena. Aproape jumatate din setlist-ul meu e nascut din mici faze improvizate la show-uri; am vazut ca au prins si am construit pe ele dupa.

Perspectiva despre societate mi s-a schimbat in sensul ca am observat ca exista si foarte multi oameni destepti si cu bun simt. Doar ca ei nu sunt la fel de vizibili si vocali ca prostii.

Cum iti creezi materialul

Adrian Nicolae a spus ca stilul meu se cheama "comedie observationala"; si asta e cult domne'! La asta mai adaug ca eu cred in treaba aia cu "great comedy comes from great pain". Vad ce mi se intampla mie, vad ce li se intampla altora si scriu. Problema e ca eu am si vederea incetosata de lene si pot sa ma uit si cate sase luni pana ma pun la calculator.

Si nici nu pot sa lucrez fara deadline. Avantajul meu e ca odata ce ma pun pe scris, materialul e gata intr-o zi, maxim doua. Mai dau cate un telefon in timp ce scriu, dar testatul efectiv il fac pe public. Aa, si il repet foarte, foarte mult, inclusiv inainte de fiecare show. 

O amintire funny din timpul unui show

Cand era maica-mea in sala si s-a luat unu de mine. Au inceput astia doi sa faca un show in public de era toata lumea pe jos si eu stateam ca proasta pe scena.

Show-uri in care nu rade nimeni

Nu e neaparat de rau asta; culmea, uneori nu rad pentru ca sunt atenti. Am vazut unii care le faceau semn altora sa nu mai rada, ca la opera. Dar daca simt ca e nasol pe bune, incerc sa nu scad eu ca energie si mai scurtez din ele.

Specificul umorului romanesc

La noi mereu a fost si din pacate cred ca va ramane specificul "haz de necaz".

Subiecte tabu

N-am niciunul.

Daca n-ai mai putea sa faci stand-up

As scrie pentru cei care fac, as preda cursuri de actorie, as face din nou productie tv daca ar fi vreun proiect misto, radio, Craciunita la serbari de copii, din astea.

Ce te-a surprins in pandemie

Ca mai exista oameni care nu si-au pierdut calmul, creierul si bunul simt. Mi-au lipsit show-urile, restaurantele care imi plac si adunarile cu prietenii.

Viața departe de scenă

E deprimanta. Dupa atatea luni in pandemie, daca a ajunge sa vorbesti singur se cheama ca faci stand-up in casa, cred ca au devenit comedianti, multi.

E groaznic sa faci stand-up online, dar a fost bine primit de public. Mai postez pe Instagram. Anul asta mi-am propus sa am si eu un proiect al meu pe YouTube, ca prea am aparut numai la altii. 

Inspirație și glume în izolare

Cele din finala iUmor. Deadline-ul ma inspira mereu. Cand vin peste tine termenul limita si frica de a te face de rahat, uite asa te loveste o inspiratieee... ceva nemaintalnit!

Teorii ale conspirației

Cipul din cap ma impiedica sa percep fake news.

Ce tipuri de oameni ai descoperit în pandemie 

Babele luptatori K1 din farmacii si mosii care fac wrestling in supermarket. Chiar cred ca o sa scriu despre ei.

Cea mai buna mema de anul trecut

Voi ma luati cu chestii din astea superficiale cand eu nu pot sa ma concentrez la nimic pana nu vad cine iese sambata din competitia "Mireasa".

2020 pentru tine

Pentru mine 2020 nu a fost nici pe departe cel mai prost an. Am jucat intr-un film la Dan Chisu care apare pe HBO, am ajuns in finala iUmor, am facut stand-up online (ceea ce inseamna ca vorbesti cu niste scaune mai mult sau mai putin); practic mi-am invins frica de schimbare si de nou, care la mine e foarte mare.

Financiar, daca spun ca parerea mea e ca nasolia mare se va resimti abia anul acesta, iar ma face lumea negativista; intra-ne-ar bani pe card si fie sa n-am eu dreptate! Emotional am realizat ca am facut cea mai buna alegere sa am oameni putini si buni in jurul meu. In rest, inca astept un amore grande; cautati-ma pe Tinder :)).