[În teorie] Irina Caliman: O profesie, mai ales în domeniul comunicării, se învață „pe teren”, în agenție

Dacă până acum am vorbit cu lectori ce au ani și ani de experiență de predare, de data asta discutăm cu o „tânără specialistă”, care a venit din curiozitate pe acest tărâm nu foarte demult: Irina Caliman, Cofondatoare și Head of Communications & Media Relations, Qubo Communications.

Chiar dacă mulți dintre studenții de azi sunt orientați spre învățarea informațiilor teoretice, întrucât la unele discipline anume acestea îi ajută la promovarea examenelor finale, Irina Caliman spune că adevărații specialiști cresc pe teren, învățând lucruri practice și dezvoltând abilitățile și cunoștințele necesare unui profesionist entry-level. Iată de ce, este important ca studenții să fie la curent cu tot ce se petrece în zona comunicării, crede ea.

„Să fie interesați de această industrie și schimbările care se produc, să fie la zi cu tot ce se întâmplă în MarCom, să citească și să analizeze știrile din domeniu și interviurile celor care au ceva de spus” - asta i-ar plăcea Irinei Caliman să facă studenții de la comunicare.

Hai cu sfaturi, lecții și înaintări în industrie, mai departe.

Drumul către publicitate

Cred că am abilitățile de comunicator încă de mică. Eram cam vorbăreață, învățam repede toate poeziile, le recitam cu tare multă emoție și trăire, îi înnebuneam pe toți din jur să mă asculte până la capăt și eram o prezență activă la tot felul de serbări și evenimente festive. Adică, încă de atunci exersam o parte din activitățile pe care le fac zilnic la muncă. Diferența o fac mesajele de comunicare și publicul-țintă.

Deși, teoretic, după absolvirea facultății știam tare bine ce mă așteaptă „pe teren”, cea mai mare surpriză nu a fost volumul extrem de mare de muncă din spatele campaniilor de comunicare, ci relația dintre agenție și client. Am descoperit că este cea mai dificilă relație, despre care NU se vorbește aproape deloc la niciun curs de la facultate, deși anume de aici pornește succesul unei campanii de comunicare și de aceasta depind KPI-urile setate. Este ca o stradă cu dublu sens, care forțează fiecare parte să urmeze niște reguli, astfel încât, chiar și atunci când nu sunt cele mai frumoase timpuri, rezultatele finale să fie cât mai aproape de obiectivele formulate la început.

Cariera de lector universitar

Nu îmi făcusem vreodată planuri să predau la facultate, chiar dacă zilnic vedeam că în domeniu este o lipsă acută de tineri profesioniști bine pregătiți. Iar când s-a ivit ocazia, am decis să accept provocarea și să-mi testez limitele, pentru că în comunicare trebuie să ai flexibilitatea de a te adapta rapid noilor circumstanțe.

După ani de experiență în PR, eram extrem de curioasă să văd cum gândesc studenții zilei de azi, viitorii comunicatori de mâine, care sunt și un grup-țintă în campaniile noastre comerciale. În fiecare oră petrecută alături de ei, ajung să înțeleg mai multe despre o generație în plină dezvoltare – preferințele lor, felul în care văd ei lucrurile, universul lor.

Motivația

Sunt motivată să mă pregătesc de cursuri mai ales pentru că le vorbesc studenților despre cel mai fain domeniu de activitate și îmi doresc să-i motivez, de aceea invit la orele mele și alți profesioniști din domeniu. Îmi doresc ca viitorii mei colegi să cunoască lucruri practice și să aibă posibilitatea să-și dezvolte unele abilități și cunoștințe necesare unui profesionist entry-level. Am convingerea că pregătirea forței de muncă ar trebui să fie o responsabilitate comună – a studenților, a universităților, a sectorului privat. Mediul academic trebuie să deschidă mai multe uși către companiile din domeniu – doar astfel vor reuși să formeze specialiști mai bine pregătiți pentru piața muncii și să le ofere studenților o lume plină de oportunități.

Funcții & activități

În afara orelor, fac consultanță în comunicare și media. În ultimii trei ani, alături de colegele mele de la QUBO Communications implementăm proiecte de comunicare strategică de importanță națională și regională, gestionăm imaginea unor instituții locale, a unor proiecte internaționale, a unor branduri comerciale cu renume. Rezultatele frumoase ne motivează să implementăm și alte campanii, la fel de faine. :)

Zilnic, sunt în legătură cu o parte din clienții agenției, dar și cu reprezentanții mass-media, pentru a-i convinge că activitățile desfășurate au acel element de „newsworthiness” și trebuie să se regăsească în jurnale sau pe portalurile online. Consider că noi, comunicatorii, ar trebui să fim cu jurnaliștii un fel de „Yin și Yang”, care să se completeze și să se ajute reciproc pentru promovarea unor proiecte sau idei cu impact social. Îmi amintesc că la început de pandemie, când în jur era foarte multă confuzie și aveam în față un viitor incert, primul lucru asupra căruia am căzut de acord cu fondatorii agenției a fost că trebuie să susținem mass-media. Atunci am identificat diverse proiecte care să ne permită o colaborare mai strânsă cu jurnaliștii. Este foarte sănătos ca, mai ales în condiții de criză, să fii responsabil și să te ajuți reciproc. Aceasta a consolidat relația de parteneriat pe care o avem cu media din Moldova, un domeniu deloc străin mie.

Anterior am lucrat în domeniul comunicării la o instituție de stat, iar până atunci am făcut vreo patru ani de televiziune, la un post din țară. Anume ritmul amețitor din redacția de știri mi-a cultivat rezistența de a putea lucra în condiții maxime de stres și sub presiunea deadline-urilor, de predare imediată a materialelor scrise, de adaptare a mesajelor și de identificare a soluțiilor rapide.

Iar în toată această perioadă, pentru că am fost atrasă și de vinurile moldovenești (avem și noi, comunicatorii, pasiunile noastre :))), dar mai ales de poveștile oamenilor din spatele acestora, am făcut cursuri specializate și am obținut diploma de somelier european. E drept, cel mai des folosesc cunoștințele acumulate pentru a vorbi și a-i motiva și pe alții să cunoască Moldova prin prisma vinurilor și tradițiilor noastre vinicole.

Imaginea studiilor în comunicare în RM

Cred că există mult potențial în rândul acestei generații – sunt creativi, tineri și neliniștiți. Cu toate acestea, cred că o profesie, mai ales în domeniul comunicării, se învață „pe teren”, în agenție, în situații care impun multă creativitate și flexibilitate, cunoașterea trendurilor actuale și respectarea cu strictețe a deadline-urilor. Mai mult, cunoașterea domeniului media la nivel local și internațional, prezența la diferite evenimente de profil din țară și din afară, fie și în format online, reprezintă un „must” pentru fiecare viitor profesionist. De aceea, încheierea de parteneriate între universități și diverse agenții/instituții sau organizatori de evenimente, care să ofere fie programe de internship, fie acces la tot felul de reuniuni, ar fi un pas important pentru creșterea calității studiilor și pregătirea viitoarei forțe de muncă.

Unde se întâlnește practicul cu teoreticul

Evident, orice angajator își dorește un angajat cu experiență și cu multe abilități practice. Și noi, comunicatorii, suntem în căutare de potențiali angajați cu experiență, însă, pe lângă acestea, este nevoie de „soft skills”, de foarte multă dorință și deschidere pentru a învăța constant, de multă curiozitate, atenție la detalii, capacitatea de a fi pro-activ, de a se adapta noilor circumstanțe și de a fi orientat pe rezolvarea problemelor. Din păcate, aceste abilități nu sunt cultivate nici în școală, nici în facultate, întrucât mediul academic pune accent pe cunoștințele teoretice și nu dezvoltă abilitățile solicitate pe piața muncii. Drept dovadă, pe lângă lipsa acută de tineri profesioniști sunt și spusele lui Yuval Noah Harari, care în cartea „21 de lecții pentru secolul XXI” menționa că instituțiile de învățământ din întreaga lume continuă să se concentreze pe cultivarea unor abilități academice tradiționale și pe memorarea unor informații, în loc să acorde atenție abilităților precum gândirea critică și adaptabilitatea, care sunt mult mai importante pentru un viitor de succes.

Schimbări

Este clar că tehnologia și digitalizarea au deja un impact major asupra modului în care muncim, trăim, învățăm sau socializăm. Comunicarea brandurilor a migrat în online, iar platformele de social media au devenit canalul de comunicare primar, de aceea, în acest an au înregistrat cele mai mari creșteri. Brandurile au adoptat regula celor 3T („transparent, truthful, timely”) și un ton al vocii plin de empatie în mesajele lor, demonstrându-și grija și înțelegerea față de consumatori și vorbind cu o voce care reflectă adevăratele lor sentimente.

Contextul pandemic a făcut ca munca la distanță să fie parte a realității, iar abilitățile digitale au devenit critice pentru incluziunea socială și pentru a putea face față activităților de serviciu. În acest context, un studiu recent al World Economic Forum despre opțiunile cursurilor alese pentru învățământul online a arătat că cei care sunt în căutarea unui loc de muncă aleg să pună accent mai mare pe învățarea abilităților digitale, cum ar fi analiza datelor, informatică și tehnologiile informaționale. O astfel de perspectivă, susținută și de context, nu trebuie decât să motiveze instituțiile de învățământ să-și diversifice metodele de predare și – de ce nu? – să elaboreze și anumite cursuri online înregistrate, care ar putea fi accesate oricând de studenți.

În relația cu studenții

Foarte mulți dintre studenții de azi sunt orientați spre învățarea informațiilor teoretice, întrucât la unele discipline anume acestea îi ajută la promovarea examenelor finale. Eu, însă, îmi doresc de la ei să fie interesați de această industrie și schimbările care se produc, să fie la zi cu tot ce se întâmplă în MarCom, să citească și să analizeze știrile din domeniu și interviurile celor care au ceva de spus, să privească filmele care surprind realitatea, să testeze noile platforme și instrumente de comunicare. De aceea, orice curs începe cu noutățile din MarCom, dar și discuții despre campanii, instrumente și materiale de comunicare.

Studiile în pandemie

Pandemia de COVID-19 a dat peste cap sistemul tradițional de educație și a fost un prim pas spre o tranziție către „noua normalitate” și spre e-learning. Dar cum orice rău vine și cu ceva bun la pachet, datele unei cercetări recente arată că, în medie, studenții rețin cu 25-60% mai multe informații atunci când învață online, comparativ cu doar 8-10% când se află într-o sală de clasă. Această diferență se datorează în principal faptului că studenții pot învăța în ritmul lor, revenind oricând au nevoie la informațiile neclare sau sărind direct la temele care îi interesează.

Acum, studiile online, de fapt, nu fac altceva decât să se alinieze la realitățile industriei de comunicare, care și-a regândit și ajustat modul de lucru, de interacțiune, dar, mai ales, și-a reconceptualizat paradigmele de comunicare ca să-și atingă obiectivele stabilite, indiferent de circumstanțe. Astfel, migrarea pe online este o oportunitate pentru studenți, care, oriunde s-ar afla, se pot conecta la ore, pot interacționa și au ocazia de a transforma provocările în oportunități. De asemenea, este și o motivație în plus, atât pentru studenți, cât și pentru profesori, de a ieși din bula lor, întrucât „noua normalitate” va fi alta decât cea cu care ne-am obișnuit.

Lecții cu optimism

Mai mult ca niciodată, această perioadă mi-a amintit de fraza lui Marshall McLuhan: „The medium is the message” („adaptează-ți mesajul mediului”). Dacă este să o replicăm pentru domeniul comunicării, în perioada unei crize mesajul brandurilor/organizațiilor trebuie să fie acțiunile, iar până va trece această criză, acțiunile trebuie lăsate să vorbească de la sine. Pentru studenți „mesajul” ar fi să-și mențină curiozitatea vie chiar și după încheierea pandemiei, pentru a transforma e-learning-ul în „life-long learning”.