De câte ori ai mers la un pitch/ potențial client cu o întrebare răsunându-ți în cap: “Dacă îmi ia ideea și o dezvoltă cu alții?” Desigur, te liniștești de fiecare dată zicând că ai fler și simți oamenii neserioși, însă de ce să riști? De ce să stai cu inima strânsă?
Din ce am văzut în aproape 20 de ani de dispute și situații conflictuale ajunse la Weizmann Ariana & Partners, cred că cel mai important sfat pentru un creator de conținut (publicitar, arhitect, IT-ist, designer - în general orice furnizor de proprietate intelectuală) ar fi acesta:
Atunci când niște idei (concept, logo, soft, schiță, plan tehnic, descriere de marketing, etc) ajung prima dată la client, pe fiecare pagină trebuie să apară un mesaj: “Protejat prin copyright în data de ..., certificat nr....”
Această mențiune costă 15-20 euro și se obține online, pe copyright-online.eu
BOIP (Benelux Office for Intellectual Property) spune așa: ”Pentru oricine vine cu idei noi în mod regulat, este util să poată demonstra că o idee a existat deja la un anumit moment - de exemplu, dacă apare o dispută și doriți să demonstrați că ideea dvs. are prioritate”
Acest certificat emis de BOIP îți securizează munca și îți oferă posibilitatea legală de a-i controla utilizarea. El este recunoscut în peste 170 de țări în baza Tratatului de la Berna, la care România a aderat încă din 1926 prin Legea nr. 152 care a intrat în vigoare la 01.01.1927.
Acest lucru ar trebui să fie clar tuturor părților din discuție încă de la început: ceea ce se va primi de la un publicitar, arhitect, IT-ist, etc. reprezintă un concept nou creat,
protejat prin drepturile de autor și în caz că îi va fi pe plac clientului, se va face un contract de cedare sau folosire a acestor drepturi.
Din păcate, de cele mai multe ori creatorii merg „pe încredere” și se trezesc că după un timp, cu intenție sau fără, clientul folosește ceva identic sau asemănător.
De ce se pun semnele R, TM sau C lângă denumirile protejate?
Evident, pentru a avertiza utilizatorii că acele concepte sunt originale, sunt protejate în mod legal, iar titularul lor este atent la cei care le folosesc fără acord și are și mijloacele legale de a se împotrivi.
Iar mijloace legale sunt foarte multe, pentru că este un domeniu considerat prioritar peste în lume, chiar și acolo unde proprietatea intelectuală pare puțin importantă:
„Proprietatea intelectuală este responsabilă de succesul și, mai presus de toate, de dominația lumii anglo-saxone și occidentale” - Mihail Emilianov, vicepreședintele Comisiei de legislație din cadrul Dumei de Stat Ruse - aprilie 2018
De aceea, merită să ne uităm puțin peste ce înseamnă fiecare element al proprietății intelectuale.
Ce este Copyright-ul (dreptul de autor) și de ce este așa de important?
E important pentru că este certificatul de naștere al unei creații.
El poate fi folosit ca atare sau poate deveni ulterior marcă, DMI (desen și model industrial), brevet de invenție, know how, denumire de origine, bază de date, etc. Însă orice element al proprietății intelectuale apare inițial ca un copyright.
Conform Oficiului European pentru Proprietate Intelectuală, EUIPO: “Autorul unei creații beneficiază de drepturi de autor, independent de îndeplinirea oricăror formalități, de la momentul creării operei, atâta vreme cât opera astfel creată îndeplinește condițiile pentru protecție”.
În general, pentru ca o operă să fie protejată prin drepturi de autor trebuie ca aceasta să fie o creație intelectuală proprie a autorului, să fie originală (adică să poarte amprenta personalității autorului) și să fie într-o formă ce poate fi percepută de către alții (să fie exprimată într-o formă concretă).
Dreptul de autor protejează majoritatea creațiilor intelectuale umane, denumite generic opere, atâta vreme cât sunt originale.
Foarte important de reținut: copyright-ul, față de următoarele elemente de proprietate intelectuală, este un drept declarativ, se bazează pe data certă a apariției și pe asumarea originalității de către autor.
DMI-ul - ce este și ce protejează?
“DMI - Desen și Model Industrial - este aspectul exterior al unui produs sau al unei părți a acestuia (2D sau 3D) conferit prin caracteristicile liniilor, contururilor, culorilor, formei, texturii și/sau a materialelor și/sau a ornamentației produsului în sine” conform Articolului 3 din Regulamentul privind desenele sau modelele industriale.
Înregistrarea lui se bazează pe asumarea scrisă a originalității din partea solicitantului, costă aproximativ 300 euro, procedurile dureaza cam 2 luni și acoperă fie teritoriul României prin depunerea la OSIM, sau tot teritoriul Europei prin depunerea la EUIPO.
Aproape orice articol industrial sau manufacturier se califică pentru protecția conferită desenelor sau modelelor industriale (cu excepția programelor de calculator): ambalaje, logo-uri, planuri, pictograme, design web, proiecte, reprezentări grafice etc.
DMI-ul este una din etapele ulterioare ale unui drept de autor și îl transformă pe acesta într-un drept comercial care asigură exclusivitatea utilizării în baza unui certificat emis de o autoritate.
Acest certificat este de fapt pasul înainte făcut de DMI după copyright.
Față de dreptul de autor, desenul sau modelul industrial este un drept atributiv, adică după protecția lui se eliberează un certificat de înregistrare de către oficiul care l-a examinat și acceptat pentru înregistrare.
El se va înregistra pentru un anumit domeniu ales de solicitant și are o anumită durată de valabilitate a certificatului - în principiu de maximum 25 ani, după care poate fi folosit de publicul interesat.
În ordinea firească a utilizării, un DMI va fi depus la înregistrare de clientul unui publicitar după ce el va decide care va fi utilizarea finală a creației (care anterior a fost protejată prin copyright).
Și cred că acum este evident, față de afirmația de început, de ce este foarte important și pentru client ca originalitatea dreptului de autor să aibă o dată certă a apriției, precum și un certificat care să o ateste.
Iar acum și despre Marca Înregistrată
Fără un copyright bine protejat, existența mărcii și a unui brand în general, va fi mereu amenințată.
Probabil că vă aduceți toți aminte de cazul din 2002, când compania Cris-Tim a lansat o campanie de comunicare pentru Salam Săsesc, în centrul campaniei fiind imaginea unei fetițe sâsâite care încerca să pronunțe corect numele produsului. E un caz clasic în care un produs catătă distinctivitate în urma unei campanii publicitare. Însă Cris-Tim a omis să înregistreze dreptul exclusiv de folosire a acestui nume de produs, ceea ce a permis altor producători să intre în piață cu același nume de produs și să facă vânzări fără să investească nimic. După 4 ani de procese care au ajuns până la Curtea de Casație și Justiție, Cris-Tim a obținut dreptul de folosire exclusivă a numelui de produs, însă asta a însemnat cheltuieli și chiar pierderi care puteau fi evitate încă de la început.
Oficiile desemnate pentru proprietate intelectuală de la care poți obține un certificat de înregistrare al mărcii pe teritorul României sunt OSIM, EUIPO și WIPO.
Costurile pentru înregistrarea diferitelor tipuri de mărci, fie marcă națională sau marcă comunitară se pot consulta exemplificativ pe inregistrare-marci.ro.
O evaluare comparativă între condițiile oferite de fiecare oficiu pentru acceptarea cererii și eliberarea certificatului este foarte importantă înainte de a decide protecția mărcii. Există diferențe atât ca jurisdicție (teritorul pentru care este nevoie de exclusivitate), cât și acoperire a clasificării (domeniile pentru care dorești acea exclusivitate). Aceste condiții au diferențe destul de mari, atât ca modalitate de acordare cât și a procedurilor și asistenței ulterioare.
Analiza taxelor, onorariilor și termenelor se poate face într-un mod integrat la Weizmann Ariana & Partners, agenția fiind mandatar autorizat atât pentru OSIM cât și pentru oficiile europene EUIPO și BOIP sau USPTO (Oficiul pentru mărci și brevete din SUA).
Ca o informație pur orientativă, pentru un certificat de marcă bine încadrat în clasificarea NISA procedurile durează 6-9 luni, iar taxele le poți aproxima la 500 euro pentru OSIM (valabilitate a certificatului doar în România) și 1.500 euro în cazul EUIPO pentru o valabilitate uniformă în toate cele 27 de state UE.
Toate oficiile au informații exacte pentru calcularea taxelor și formulare pentru depunerea on-line, dar te și avertizează că taxele odată achitate nu se returnează. De ce această precizare?
- Există trei tipuri de mărci care pot fi înregistrate: mărci individuale, mărci de certificare și mărci colective. Trebuie precizat tipul mărcii încă de la început, pentru că doar așa îți va fi analizată cererea.
- Trebuie să identifici și alegi foarte atent felul mărcii: verbală, figurativă, combinată, tridimensională, de poziționare, dinamică, de culoare unică sau combinată, sonoră, în mișcare, multimedia sau hologramă. Dacă nu există uniformitate între felul mărcii și reprezentarea ei anexată la cerere, se poate considera că marca a fost depusă inutil.
- Clasificarea NISA pe care trebuie să o indici la depunere nu mai poate fi adăugată după înregistrarea cererii, sau vei primi aviz de refuz pentru încadrare incorectă. Sunt oficii care nu acceptă alegerea unei clasificări generale, iar altele acceptă, dar riscurile îți aparțin.
- Nu ai verificat dacă marca ta sau una similară a fost deja înregistrată? Vor urma niște proceduri de care mai bine nu mai povestim, pentru că se numesc avize de refuz, opoziții, limitări sau anulări, chiar dacă ai obținut certificatul. Această verificare trebuie făcută în bazele publice ale celor trei oficii ale căror certificate au valabilitate pe teritoriul României.
A trebuit să menționăm aceste aspecte anterioare depunerii unei cereri, pentru că un oficiu nu știe exact ce vrei să îți protejezi, așa că îți eliberează un certificat pentru ce ai completat pe propria răspundere în cerere.
Motivul pentru importanța dată industriilor creative
Companiile care excelează la capitolul inovare își dublează veniturile. Cel mai nou raport Brand Finance Global 500 din ianuarie 2020 prezintă cele mai puternice branduri din lume și estimarea valorii a fiecăruia în parte. În Top 10, sunt șase companii din Statele Unite ale Americii, trei din China și una din Coreea de Sud.
Șapte din cele zece sunt din domeniul tehnologiei și serviciilor asimilate, deci firme care „nu au bătut un cui”, dar care au gândit și creat foarte mult și foarte bine.
Din același raport vedem și țările care pariază pe proprietatea intelectuală pentru a se dezvolta. Aici regăsim și țările europene, dar totuși la distanță mare liderii mondiali:
Și, revenind la esență:
Totul pleacă de la acea inserție făcută de primul autor al creației: „Protejat prin copyright la data de ... prin certificatul nr. ...
Nu o ignora, este vitală pentru toată lumea și - dacă îl credem pe demnitarul citat la începutul articolului - chiar pentru întregul progres.
-------
Radu Bozocea este unul din fondatori și partener senior la Weizmann Ariana & Partners, agenție specializată în protecția proprietății intelectuale, cu cele mai multe cazuri reprezentate la Oficiul European de Proprietate Intelectuală.
