La inceputul pandemiei, Cosmin Popan avea o speranta utopica: ca pauza asta fortata ii va face pe oameni sa vada mai bine. Si ca incetinirea vitezei sociale impuse de carantina isi va castiga suficienti adepti pentru o schimbare radicala si necesara. Ca oamenii vor intelege ca spirala absurda nu poate continua asa: creștere economică cu orice preț și o deteriorare continuă a planetei.
Eram entuziasmat și circumspect deopotrivă aflând că “natura își reintră în drepturi” sau că, cum să nu!, vom atenua până și antropocenul.
Din păcate, suntem mai mult sau mai puțin pe același traseu distructiv ca acum șase luni, spune Cosmin.