Unul din narativele pentru promovarea produselor din bucatarie, in publicitate, este reprezentat de mama care gateste si copilul care sta in jurul mesei si se mira de tot ce vede. Asa a fost si pentru Elena Greta Apostol, asa este si acum. Inainte ea a fost copilul, acum este mama. Si pune in scena cate un show de gatit personalizat pentru fiica ei, cu muzica din animatii Disney, aproape in fiecare zi. De ceva timp, a inceput sa interactioneze pe aceasta tema cu apropiatii, iar intr-un final, a lansat platforma DeMancare. E despre retete, culori in farfurie si povesti:
”Mentalitatea colectiva spune “hai ca nu-i asa de greu sa faci poze cu mancare”, dar putini reusesc sa creeze continut cu adevarat util care sa spuna ceva.”
Perioada de izolare a insemnat pentru ea un prilej de reinterpretare a retetelor, mai ales cu ingrediente la indemana, din casa, nu din supermarket. Iar asta a facut-o sa inteleaga ca daca am face mai multi asa, am putea traversa aceasta perioada mai elegant, fara sa ne imbulzim pentru ultima conserva de pe raft. Asa ca a creat comunitatea DeNearuncat, prin care abordeaza tema risipei alimentare.
Pasiunea pentru gatit
A inceput undeva prin anii ‘90 cand eu eram o fetita care statea pe capul mamei prin bucatarie. Ma cataram pe un scaun si nu voiam sa ratez nimic din “ritualul” fascinant al impachetatului de sarmale si framantat de cozonaci.
Prima mea reteta a fost cea de pietre glazurate cu noroi si decorate cu flori de salcam. A urmat o reteta de salata de bujori si margarete.
DeMancare
DeMancare a aparut in momentul in care auzeam tot mai des “auzi, ai cumva o reteta pentru x” sau “ stii ce as putea sa fac cu y?”. A fost initial un mod prin care sa imi tin la curent cunoscutii cu ce am mai descoperit prin bucatarie, ce am mai gatit in weekend si idei rapide de ce poti sa iti pregatesti la birou pentru masa de pranz.
Din fericire, cand nu ai asteptari, nu esti dezamagit, iar eu nu am avut asteptari de big-kaboom-wow succes. Asa ca, pentru mine, provocarile nu au existat, pentru ca imi propusesem sa share-uiesc idei de mancare care ma fac pe mine fericita.
Gatitul
In timp ce gatesc, Otilia - fetita si asistenta mea personala de aproape 1 an asculta cu atentie tot ce ii explic despre legume, aluaturi, sosuri si fructe. Asa ca tabietul care s-a format in bucataria mea este acela al unui cooking show privat in fiecare zi, intre orele 11-13, uneori cu muzica din animatii Disney, alteori cu muzica live, cantata de noi doua.
Comunicarea
Am avut noroc de o comunitate super nice & supportive, care a crescut organic si a ramas acolo de ceva vreme, sunt multi cei cu care vorbesc zilnic sau macar la cateva zile. Facem schimb de retete, primesc poze cu retete din caietele bunicilor, patate de ulei si cacao. Incerc sa fiu acolo atunci cand cineva incearca o reteta de-a mea si are nevoie de sfaturi pe parcurs si ma bucur ca un copil mic cand primesc poze cu rezultatul final.
Perioada de izolare
In izolare am gatit la fel de mult ca inainte, pentru ca rar se intampla sa nu gatesc macar putin in fiecare zi, fie si doar “for fun”. Dar am inceput sa imi dau seama ca trebuie sa folosesc mai mult din ceea ce am deja in casa, pentru ca plimbatul si cascatul gurii prin supermarketuri nu mai era la indemana noastra. Asa ca am reinventat tot felul de retete: Pizza cu zacusca in loc de sos de rosii, Trufe de ciocolata din banane prea coapte, Brownie cu dulceata de la mama si Budinca de orez dintr-un fost Risotto.
Food-blogging in Romania
Apreciez cat de mult creste interesul pentru mancare de calitate, gatita acasa, iar zona food-bloggingului este clar in crestere. Mentalitatea colectiva spune “hai ca nu-i asa de greu sa faci poze cu mancare”, dar putini reusesc sa creeze continut cu adevarat util care sa spuna ceva. E foarte importanta povestea care imbraca poza si farfuria.
Evolutia bucatariei noastre
Toate food-festivalurile, cooking-showurile tv si retetele video scurte si super simple pe care ni le sugereaza social media, ne-au incurajat pe noi romanii sa ne mai iesim din zona de comfort si sa incercam lucruri noi. Restaurantele hip si cool aparute in ultimii ani au contribuit si educat mult in acest domeniu si au creat altfel de asteptari in randul romanilor: mai putin, dar bun, cu atentie la provenienta si calitatea ingredientelor.
#DeNearuncat
#DeNearuncat a aparut in luna martie, atunci cand a inceput si perioada de izolare si golire a supermarketurilor. Faptul ca romanii goleau rafturile magazinelor, ca nu se mai gaseau ingrediente de baza, si aprovizionarea se transforma deja in exces, m-au facut sa incerc sa imprastii in social media aceasta idee pe care o aveam in minte de ceva vreme.
Singurul meu obiectiv a fost acela de a oferi solutii prin care la acel moment puteam evita risipa alimentara, folosind alimente pe care le aveam deja in frigidere si camara. Astfel au luat nastere retete rapide si usoare prin care foloseam fructe si legume care nu mai aratau impecabil; alimente congelate, conserve de pe la parinti, sau feluri de mancare facute ieri, care astazi puteau fi cu usurinta transformate in ceva nou si gustos.
Comunitatea
In foarte scurt timp, s-au alaturat sute de oameni in proiectul #DeNearuncat, participand cu ideile si retetele lor. In acest moment sunt peste 1000 de astfel de idei la un click pe hashtag. Ar fi imposibil de definit un profil al acestor oameni, pentru ca varietatea a definit de la inceput aceasta comunitate de persoane atat tinere, cat si in varsta, parinti, pusti, corporatisti sau persoane publice, care in aceasta perioda au reusit sa scape de obiceiul de a arunca alimente. Nu fac o selectie a contentului lor, pentru ca urmaresc fiecare postare si toate aduc ceva nou, o idee, o reteta sau un sfat util. In acest moment se updateaza live toate postarile de pe acest hashtag pe site.
Risipa alimentelor
Noi romanii cumparam mai mult decat avem nevoie si gatim mai mult decat putem manca, astfel am ajuns sa aruncam 6000 de tone de alimete zilnic. Iar in timp ce noi cumparam 2 paini, din care una ajunge sa fie aruncata uscata, la nivel mondial, 795 de milioane de oameni nu au ce manca in fiecare zi.
Fiecare familie arunca anual 170kg de alimente care nu sunt doar bani aruncati pe fereastra, ci si un real pericol pentru mediul inconjurator, pentru ca multe dintre acestea sunt inca ambalate, sau elibereaza gaze poluante in procesul de degradare.
Aplicatiile pentru food waste
Inca nu am auzit pe nimeni sa foloseasca o aplicatie de acest gen, desi ele ajuta la contorizarea a ceea ce mancam, a banilor cheltuiti pe alimente si ulterior a ceea ce aruncam. Pot fi foarte utile pentru ca, de la o saptamana la alta, ne putem modifica obiceiurile de cumparat & gatit in functie de cat avem nevoie cu adevarat.
Argumente
Aproape orice aliment poate fi #DeNearuncat, cu fiecare ingredient folosit economisesti bani, contribui la binele mediului, descoperi retete noi si te asiguri ca in fiecare zi mananci ceva nou. Fructele prea coapte pot fi folosite in deserturi si cojile lor transformate in ingrasamant pentru plante. Legumele pot fi folosite in pizza sau tarte sarate. Si de fiecare data cand te uiti plictisit la caserolele din frigider, gandeste-te daca nu cumva poti transforma piureul in placinta, legumele fierte in supa crema si painea uscata in crutoane. Si aproape orice aliment poate fi congelat inainte sa ajunga #DeNearuncat.
Solutii
Supermarketurile si restaurantele pot dona alimentele la sfarsitul zilei. In multe tari din Europa exista deja aceasta practica. La sfarsitul zilei, alimentele proaspete neconsumate sau aproape de expirate sunt fie ridicate de voluntari care le duc celor nevoiasi, fie lasate in banci de alimente si cantine pentru acestia.
Planuri
Tocmai am lansat site-ul www.dmncr.ro si imi doresc sa il cresc si sa il indrept in directia unui site care aduce la un loc gusturi, amintiri, idei si modalitati prin care sa salvam alimente #DeNearuncat.
