![[Noul viitor] Ciprian Stanescu: Romania e un spatiu fertil pentru teorii ale conspiratiei. E o societate cu un nivel foarte scazut al increderii](https://media.iqads.ro/2020/07/ciprian-stanescu-photo-cover-850.jpg)
Era normal sa il intrebam pe Ciprian Stanescu despre noul viitor: numele lui este strans legat de tot ce inseamna futurism, trenduri, scenarii care sa pregateasca societate pentru ce va urma. Ciprian coordoneaza Social Innovation Solutions, organizatie ce ofera consultanta si suport pentru ONG-uri si corporatii in impact social, trenduri de viitor si inovatie dar si programe educationale si competitii de business pentru tineri: Social Impact Award si Future Makers. SIS dezvolta si platformele de conversatii Future Summit, Future Youth Summit si Future Talks sau programe de executive education in cadrul Future Lab. De asemenea, Ciprian este Global Shaper Alumni al World Economic Forum si preda cursuri de Futurism, Leadership si CSR la The Entrepreneurship Academy.
Acum, dupa aceasta lunga introducere, sa il lasam sa vorbeasca. Ciprian nu vede nicio schimbare dramatica in societatea romaneasca, doar o accentuare a unor pozitii extremiste, conspirationiste si nationaliste. In combinatie cu inflorirea conspiratiilor de tot felul, tabloul e ingrijorator. Dar si explicabil: o societate care nu are incredere in ceilalti (autoritati, vecini, conlocuitori) va crede tot felul de prostii. Ce e de facut? Cateva scenarii de viitor, in randurile de mai jos.
Cum au fost afectate proiectele in pandemie
In primavara lui 2020 urma la Social Innovation Solutions sa avem peste 45 de evenimente offline in 25 de orase din toata Romania – de la ateliere de antreprenoriat in Future Makers si Social Impact Award pana la conversatiile Future Talks. Am reusit sa facem 4 sau 5 din ele inainte de lockdown – restul au fost transformate in online. Cred ca am reusit sa ne miscam rapid si fara compromisuri prea mari. Uite, de exemplu, la un moment dat cineva mi-a zis ca urmareste in fiecare zi ”matinalul” meu – live-urile Future Talks.
Nu e insa numai lapte si miere. Ca si pentru multe alte echipe, nu ne-a fost neaparat usor sa ne coordonam exclusiv online – atat in interiorul echipei cat si cu zecile de parteneri sau membri ai juriilor. Suntem oameni sociali si extrovertiti si mutarea asta brusca in ecrane o sa lase urmari. Unele bune, unele mai putin bune.
Overall am reusit sa ne mentinem tonusul si proiectele sus si avem cel putin 4 proiecte noi care sa raspunda la criza. Un exemplu a fost in aprilie cand am pus pe masa alaturi de partenerii nostri un premiu de 10.000 de euro pentru o solutie la Covid – a castigat platforma VecinulTau.ro care a ajuns si in UK si Germania intre timp.
Efectele sociale ale crizei
Cred ca aceasta criza a accentuat polarizarea societatii in general. Faptul ca avem un an electoral nu poate decat sa alimenteze influentele si actiunile care sa produca aceste rupturi. Nu vad ceva schimbat dramatic in societatea romaneasca – vad insa o accentuare a unor pozitii extremiste, conspirationiste si nationaliste. Multe din ele sunt alimentate si de jucatori externi (vezi Rusia) si cred ca rezultatele alegerilor in aceasta toamna vor determina cu adevarat urmatorii ani in Romania. Asta si impactul crizei economice – probabil tinuta super artificial in control in 2020 si complet incontrolabila dupa alegeri.
Increderea intre cetateni era la un nivel foarte scazut in Romania. O criza sanitara, emotionala si economica de asemenea proportii nu cred ca poate sa creasca increderea, ci sa o scada. Evident, in bulele noastre de ong-isti sau activisti poate ca increderea a crescut – dar daca ma uit la Romania de sus, nu vad mai multa multa incredere ci mai putina. E o lume a incertitudinii care produce teama, anxietate si paralizie a deciziilor.
Comportamentele viitoare ale oamenilor
Eram la coada la supermarket. O doamna a tipat la fata mea cea mare ca i-a intrat in spatiul personal de 2 metri. A urlat ar fi mai corect. Mara are 4 ani si avea masca pe fata. In acelasi timp, multi nu cred in virus sau chiar daca ar crede, nu isi iau aproape nicio masura de precautie. Oamenii sunt foarte diversi si cred ca cel mult s-ar putea schimba comportamentele unui grup restrans – de la cresterea igienei personale pana la cresterea consumului online.
Daca ar fi sa generalizez, cred ca viitorul ne aduce mai multe oportunitati de work from home si work from anywhere – si aici comportamentul unor angajati si angajatori se va schimba. Cred ca unii dintre noi vom fi mai retinuti mult timp de acum inainte in relationarea cu oameni mai putin cunoscuti.
Si, aproape anecdotic, e posibil nu ne mai strangem mana asa mult cand ne vedem. Daca acum 2000 de ani grecii isi strangeau mana ca sa demonstreze ca nu au arme ascunse, in viitor poate ca nu ne-o mai strangem ca sa ne protejam de o arma invizibila - virusul.
Ce te-a surprins, ce a ramas in granitele obisnuitului
Sincer, nu m-a surprins nimic cu adevarat. Am avut multi oameni care s-au conformat regulilor – dar suntem obisnuiti sa facem asta. Avem multi care atunci cand au prins o fereastra au intrat imediat pe ea – vezi fluxul masiv de oameni la mare sau la munte. Am avut profi care au facut o treaba extraordinara in online si profi care n-au reusit mai nimic.
Am avut oameni care au donat si oameni care au construit spitale – dar nu am vazut o crestere dramatica aici. Sincer, printre putinele lucruri care m-au surprins au fost rezultatele lui Sabin Sarmas si a echipei de la Autoritatea pentru Digitalizarea Romaniei – insuficiente, cum zice si el – aici un interviu pe care l-am avut cu ei de curand.
Socurile crizei
Trebuie sa ai noroc sau sa fii foarte bine pregatit atunci cand apare o criza. Criza curenta, la care multi se uita ca la o lebada neagra (Black Swan – Taleb, 2007) e mai degraba una alba. Puteam sa fim mai bine pregatiti pentru aceasta pandemie. Cine a invatat din epidemiile precedente a luat masuri – de exemplu Wimbledon a platit 34 mil $ asigurare de la SARS 2003 incoace si a incasat o polita de 141 mil $ in 2020. Contagion a aparut in 2011, totusi.
Concluzie: nu am avut nici noroc, si de fapt nici nu am fost bine pregatiti la nivel global, regional sau local. Cred ca sunt 3 categorii de socuri mari: neincrederea in gestionarea crizei de catre China, subdimensionarea si fragilitatea sistemelor de sanatate din tari ca Italia, Spania sau UK si, evident, impactul economic al lockdown-ului.
Cum au comunicat autoritatile
In primul rand cred ca putea fi mult mai rau in Romania decat a fost pana acum. Cum ar fi fost sa intram in aceasta criza sanitara cu precedentul guvern? Cred ca overall au gestionat bine, cred ca masurile din starea de urgenta au redus numarul de imbolnaviri si decese. Cred insa ca sunt mult prea multe erori de comunicare, de decizii si de ”combinatii”. Saptamana asta am aflat de la ”un secretar de stat” ca nu mai sunt paturi de ATI in Bucuresti. Pana mai ieri ”aveam de toate”. Sa nu uitam insa cand s-a intamplat aceasta criza – in plin an electoral cu 2 runde de alegeri determinante. Totul e politic zilele astea, din pacate.
De ce e nevoie in Romania
De mai multe exemple ca se poate care sa iasa din bulele noastre. De mai multi oameni care sa auda si sa creada in ceea ce fac miile de organizatii non-guvernamentale, antreprenorii si intraprenorii sau putinii oameni din guvern si administratie locala. Sa auda, sa creda si sa isi zica: hai ca putem si noi aici in Alexandria, Severin sau Vaslui sa facem ceva. Sa inteleaga nu numai efectele problemelor dar si cauzele si sa gaseasca moduri sa rezolve problemele locale – de la deschis un business super smart, antreprenoriat social, activism sau implicarea in politica. Si da, stiu – o sa apara mereu cineva care sa zica – ”dar Ciprian, noi n-avem mancare si joburi si tu ne zici sa ne facem ong-uri.” Si atunci o sa le dau exemple de oameni care, in ciuda lipsurilor, au construit schimbare.
Evident, e nevoie si de o noua clasa politica la nivel central si local – mai e insa mult pana acolo.
Cum a aratat pandemia pe Facebook
Lumea reala depinde de punctul din care o privesti:
1. De la un flat-white pe Calea Victoriei
2. Dintr-un sat din Vaslui, cel mai sarac judet al tarii
3. Din anuarul statistic al Romaniei
Desi petrec destul de mult timp in social media – am cochetat si cu TikTok, l-am sters de curand – cred ca Facebook nu e oglinda cea mai buna a tarii. E o oglinda utila, dar e mult prea riscanta pentru a sta la baza unui assessment. De ce? Ai tone de comentarii, reactii si opinii care au scopul de a dezinforma, de exemplu.
Pandemia pe Facebook arata ca lumea reala – depinde de punctul din care o privesti. Daca nu caut activ, nu vad cum arata pentru multe grupuri ale societatii pandemia – sau orice alt eveniment. La mine in Facebook a fost cu solidaritate, inovatie in medicina, importanta deciziilor fundamentate pe date reale, moduri noi de a lucre de acasa, pisici, scoala online (OMG), retete noi de mancare sau stiri globale. Pandemia a fost pentru multi altii plina de conspiratii, 5G-uri, job-uri pierdute si violenta domestica.
Teoriile conspiratiei si fake news
Am discutat destul de mult despre asta in Future Talks in ultimele luni. Cred ca Romania e in primul rand un spatiu fertil pentru teorii ale conspiratiei si acceptarea rapida a fake news. Cum ziceam, e o societate cu un nivel foarte scazut al increderii. Daca nu ai incredere in autoritati si in general in alti oameni, e foarte simplu sa crezi in tot felul de prostii.
Anthony Lantian, unul din cercetatorii mei preferati in conspiracy theories zice ca trasaturi de personalitate ca neincrederea, conservatorismul sau lipsa cooperarii sunt asociate adesea increderii crescute in teoriile conspiratiei. Cand adaugi aici Facebook si posibilitatea ca acesti oameni sa isi gaseasca apartenenta la un grup ai un numar crescut de adepti – adesea antivaccinisti, ultra religiosi si cu o educatie precara. Avem, totusi, cel mai scazut numar de persoane cu studii superioare din Europa. ”Newsrooms” ca Antena 3, RTV sau OTV (remember?) nu fac decat sa alimenteze asta.
Si mai e ceva – in momente de incertitudine ca acesta – oamenii au nevoie de explicatii simple si pe intelesul lor.
Tensiunea relatiilor umane
Cred ca au crescut zidurile si taberele. Oamenii par ca se uita la altii in categorii inflexibile si adesea stupide. Crezi ca 5G iti face rau? Esti prost. Vrei sa te duci duminica la biserica? Esti habotnic. Nu crezi in Dumnezeu? Esti nazist (da, am auzit-o si pe asta). Esti ong-ist, esti Sorosist. Si asa mai departe. O criza ca in 2020, din pacate, nu poate decat sa creasca tensiunea si sa scada empatia. Evident, inca am sperante de mai bine.
Scenarii de viitor
Sunt multe scenarii pentru urmatorii ani – din pacate toate includ probleme serioase de somaj, cresterea depresiei, incetinirea productiei, transformari geopolitice semnificative si accelerarea crizei climatice.
Joburile din Noua Lume nu sunt cu mult mai diferite de ce aveam si pana acum – evident joburi in industriile cu probleme (turism, transport, textile) nu sunt foarte de viitor. Pandemia va adauga joburi specifice, cu precadere in telemedicina, educatie online sau transformare digitala. Printre primele joburi care vor conta si in viitor as enumara: management de servicii de sanatate (includ aici si detoxifiere digitala dar si e-health companies), blockchain developer, green engineering (de la energii verzi la smart homes si e-cars), developer in Extended Reality (VR, AR si Mixed Reality) sau tot ce tine de AI si analiza de date. Pentru joburi, oricare ar fi ele, avem insa nevoie de skills. De la adaptabilitate si flexibilitate, creativitate si capacitatea de re-inventare pana la intelegerea tehnologiei si empatie sau capacitate de colaborare virtuala, acestea trebuie practicate constant pentru a construe organizatii si companii ale viitorului.
Noul Normal sau Noua Lume va aduce schimbari climatice accelerate, va creste trendul educatiei continue si al digitalizarii proceselor si economia fragila va produce efecte inca nebanuite in modul cum consumam. As vedea noua caracteristici pentru Noua Lume: instabilitate, digitalizare, neincredere & incertitudine, depresie, autonomie in invatare, circularitate, spirit antreprenorial, extremism (politic si de opinie) si leadership colaborativ (fara el, nu cred sa reusim prea multe).
Ne uitam la multe din aceste scenarii la Future Summit, conferinta noastra internationala despre viitor din 16-22 noiembrie sau la Future Youth Summit din 31 octombrie, cu peste 100 de tineri lideri din Europa de Est.
As pune pe masa insa si un scenariu optimist - mai degraba o optiune de transformare a modului cum producem (de la energie la mancare), cum consumam si de imbunatatire a relatiei cu natura.
Cred ca suntem intr-un moment de rascruce si, chiar daca politic si geopolitic suntem complet ne-aliniati (vezi US vs. China, de ex), sunt generatii de consumatori, influenceri si decidenti care pot contribui semnificativ la aceasta transformare. Cred ca avem in urmatorii ani nevoie de:
1. Re-design al oraselor si muncii (trendul de urbanizare rapida ramane cu impact negativ asupra mediului si orasele nu sunt pregatite nici pentru noua generatie de ”muncitori”, nici pentru viitoarele pandemii)
2. Re-design al productiei de mancare (agricultura foloseste 70% din apa dulce a lumii, conduce la 80% din despaduriri si 30-35% din emisiile de gaze)
3. Re-design al industriei de textile
4. Re-design al productiei si consumului de energie (mai multa economie circulara si smart waste management dar si o economie a viitorului prin Green Deal al Comisiei Europene, de exemplu)
Cum te adaptezi la noul normal
Mi-am adus biroul acasa – masa, scaun, tablouri, imprimanta, etc. Acum scriu dintr-o camera transformata in birou si facem cu randul cine sta cu cele 2 fete pe care le avem. Petrecem insa si mult mai mult timp in 4 ca inainte. Sunt norocos sa am o echipa super cool la Social Innovation Solutions care intelege ce e de facut pentru proiectele noastre fara sa ofer prea mult timp in sedinte.
Adaptarea la noul normal e obligatorie, nu poti sa nu de adaptezi. Cred ca sunt mai eficient pe mail si la telefon – desi mi-e dor de intalnirile de business de 1 ora (sau mai mult) in care sa si te (re)conectezi cu cealalta persoana. Avem deja planuri pentru toamna lui 2021 si incercam sa ne tinem de ele astfel incat sa continuam sa oferim spatii de transformare educationala in antreprenoriat sau sa ajutam companii si policy makers sa inteleaga mai bine viitorul. Cred ca suntem intr-un punct bun – toata lumea vine acum la noi sa povestim - e din ce in ce mai greu sa intelegi care sunt cele mai bune decizii pentru urmatoarele luni sau ani.
Cu ce speri sa ramana oamenii dupa pandemie
Sper ca mai multi oameni sa inteleaga cat de important e sa ne pregatim pentru viitor. De la asigurari de sanatate pana la dezvoltarea de skills care sa le permita adaptarea la orice context. Acum avem un lockdown care duce la probleme economice grave si cu urmari pe urmatorii ani. Degeaba esti foarte bine pregatit intr-o domeniu daca acea industrie se prabuseste – e important sa ai abilitati de adaptare, invatare rapida, analiza de oportunitati si un network & know-how care sa iti permita fie un job nou fie dezvoltarea unui business. Noi facem asta in Future Makers cu sute de tineri in fiecare an si speram sa ”echipam” si mai multi tineri in anii urmatori pentru viitor.
Ce a adus bun criza. Ce a scos mai rau din noi
A adus si multe lucruri bune: de la posibilitatea de WFH (Work from Home) si WFA (Work from Anywhere), mai mult timp cu familia pana la noi moduri de lucru intre cetateni, organizatii, companii si stat (rar dar bun) pentru a gasi solutii rapide la provocarile pandemiei.
As fi vrut sa aduca mai multa atentie relatiei complet defectuoase cu natura si relatiei de asemenea defectuoase cu noi insine – de la sanatatea mentala la relatiile de-acasa.
Ce a scos rau? Ce era deja acolo – de cresterea izolationalismului si a nationalismului pana la cresterea violentei domestice sau a extremismului politic si ideologic.
