[Noul context] Victoria Dumbravă: Odată cu adoptarea stării de urgență în țară, ne-au cam fost legate mâinile la spate

Agenda redacțiilor este în proporție de 90% despre coronavirus și subiectele conexe. Cifre, prognoze, măsuri, opinii și declarații ale autorităților – toate acestea au pus capacul mai multor campanii de comunicare, informare, marketing. Cum se descurcă presa pe timp de criză am întrebat-o pe Victoria Dumbravă, director editorial Interact Media și co-fondator AGORA.

Multe fake-uri a adus pandemia în spațiul public, ceea ce-i determină pe jurnaliști să fie dublu atenți la mesajele apărute în această perioadă. Multe uși ale instituțiilor publice s-au închis, iar declarațiile autorităților se fac fără presă, și n-are cine-i lua la întrebări. Pentru asta redacția Agora a făcut un apel public, ca să primească mai multe informații despre situația reală privind COVID 19.

Multe răspunsuri ce reflectă, probabil, starea generală a presei din Republica Moldova, mai jos.

Starea de criză 

Ne-a afectat, în primul rând, moral. Această perioadă și schimbare a programului zilnic de lucru a venit pe nepusă masă. Cred că ne-a luat cam două săptămâni să intrăm în ritm, să ne obișnuim și să înțelegem că de acum încolo trebuie să funcționăm altfel și nu știe nimeni pentru cât timp va fi.  

WFH

Decizia autorităților era mai mult sau mai puțin așteptată, pentru că vedeam ce se întâmplă în alte state și eram conștienți că nu avem cum să fugim de aceasta. În ce măsură ne-am conformat? Cred că noi am decis să muncim de acasă, înainte ca această decizie să fie anunțată de Guvern. Eu eram în concediu în acea perioadă, dar după o discuție la nivel de management, pe 12 martie, directoarea companiei a adunat echipa și a anunțat decizia. Toată lumea și-a luat echipamentele necesare pentru lucru acasă și chiar de a doua zi, bucătăria, dormitorul sau livingul fiecăruia a devenit loc de lucru. Inițial, perioada anunțată a fost 13 – 23 martie, dar iată că am intrat deja în aprilie și tot acasă suntem. 

Jurnaliști în teren

Mai puțin. Am făcut doar câteva LIVE-uri din teren în această perioadă, dar fără să interacționăm cu alți oameni. Doar niște relatări de la fața locului.

Procesele de lucru

În primele două săptămâni de carantină, departamentul de producție video, mai exact cameramanii, pot spune că nu au muncit deloc. În ultimul moment am anulat o deplasare la Hîncești pe 15 martie, când acolo aveau loc alegeri, pentru că mi-a fost frică să-mi expun colegii. După, nu știam pur și simplu cum să acționăm. Abia acum, ne-am mai organizat și am stabilit o serie de subiecte pe care operatorii le pot filma fără a fi însoțiți de un reporter. Sigur, ieșirile și subiectele sunt planificate astfel încât să fie exclus orice contact uman direct, iar cameramanii să fie echipați cu elemente de protecție – măști, mănuși și chiar viziere.

Cel mai mult în această perioadă are de suferit comunicarea. Oricât de avansați am fi cu tehnologiile și rapizi în a tasta sau transmite mesaje vocale, nimic nu cred că poate înlocui o vorbă potrivită spusă la momentul potrivit, fără vreun obstacol al distanței. Cred că ne mai ținem încă sus cu moralul. Am făcut mici schimbări în programul de ture ale reporterilor ca să le dau măcar un pic senzația că au ceva mai mult timp liber, deși observ implicare din partea lor chiar și atunci când și-au încheiat tura sau cu mult înainte de a o începe.

Fake-uri de pandemie

În prima parte a perioadei de carantină am fost martorii mai multor mesaje fake. Erau distribuite în special pe rețelele sociale sau preluate de anumite site-uri fantomă. Vorbim aici de mesaje de genul „Nu deschideți ușa! Hoți mascați în medici vin să vă prade” sau „Închideți geamurile și trageți obloanele, la noapte autoritățile vor arunca din elicoptere cu soluții dezinfectante”. Suntem dublu atenți la astfel de mesaje. Probabil avem și imunitate deja după experiența cu 30.000 de sirieni din campania pentru alegerile prezidențiale din 2016. Mai mult, în materialele noastre venim să combatem aceste mesaje fake, aducem argumente și îndemnăm oamenii să nu le dea crezare, să verifice informații din mai multe surse. M-am bucurat să văd că un astfel de articol, care aduna la un loc nouă cele mai răspândite fake-uri, a trezit un mare interes din partea cititorilor și a fost în topul celor mai citite știri pe site, câteva zile la rând.  

Un alt exemplu: Atenție, FAKE! „Cumătra” știe mai bine ce se întâmplă la „Toma Ciorbă”

Agenda din această perioadă

Sigur că acum aproape 90% din tot conținutul AGORA este despre pandemia COVID-19. Ne-a cam dat peste cap unele proiecte și subiecte planificate. 70% din atenția redacției acum este concentrată pe actualitate, anunțuri, declarații, decizii. Dar încercăm să fim și originali în abordări, să analizăm evoluția pandemiei, să contrapunem cifrele și declarațiile oficialilor. Așa ajungem să descoperim gafele pur matematice pe care le fac. Simțim că nu întotdeauna autoritățile sunt sincere până la capăt.

Dincolo de efectele negative pe care le comportă pandemia, ne-am propus în această perioadă să scoatem în evidență și lucrurile frumoase. Să descoperim avantajele „statului acasă”, să venim cu recomandări din partea specialiștilor, a psihologilor, să povestim despre diverse activități de solidarizare, acțiuni de susținere a producătorilor autohtoni etc. Mai mult, am devenit chiar noi, jurnaliștii AGORA, eroii și sursele propriilor materiale. Am publicat câteva „jurnale de pandemie” în care povestim despre cum ne facem munca în această perioadă, trăirile și fricile ce le avem. Venim și cu recomandări de cărți sau filme pentru cei ce se bucură de prea mult timp liber acum.     

Aplauze pentru medici

Ideea i-a venit într-o zi colegei care asigură managementul rețelelor sociale la noi în companie. Iar nouă, atunci când credem într-o idee, nu ne ia foarte mult timp să o punem și în practică. Așa că am validat ideea pe grupul de SMM, iar până în seară cred că era deja lansat și evenimentul pe Facebook. Sigur că nu avem pretenția să spunem că suntem noi primii care am venit cu astfel de inițiativă. Ne-am inspirat și din experiența altor state. Ne-am bucurat să vedem că la primul eveniment peste 5.000 de persoane au dat curs invitației. Ne-am bucurat să vedem că acțiunea de a aplauda medicii, a depășit limitele capitalei și au fost cetățeni din alte localități care au ieșit la balcoane sau în curtea casei lor și au aplaudat medicii, exprimându-și astfel recunoștința pentru munca pe care o fac și efortul pe care îl depun în aceste momente.

Noi nu am așteptat reacții sau plecăciuni din partea medicilor. Suntem conștienți că în această perioadă nu au timp să stea pe Facebook și să ne asculte aplauzele. Suntem conștienți că au nevoie de ceva mai mult decât aplauze – au nevoie de un sistem funcțional, de echipamente de protecție, de salarii decente. Nu toate însă depind de noi, cetățenii de rând, și nu toate pot fi făcute imediat. De aceea, am lansat această inițiativă ca semn de gratitudine față de ei. Acțiunea a fost dedicată dacă vreți și familiilor lor, care îi așteaptă acasă. Gradul de solidarizare cu siguranță ne-a ridicat moralul tuturor, iar asta este, cred, ceea de ce avem nevoie cel mai mult în aceste momente. Să fim cu toții cu moralul sus, cu gânduri și emoții pozitive.

Ne-am bucurat să vedem că s-au solidarizat și alți colegi din breaslă și au mediatizat inițiativa noastră. În astfel de momente nu poate fi vorba de concurență sau exclusivitatea conținutului.  

Comunicarea publică

Iată aici este marea noastră durere. Odată cu adoptarea stării de urgență în țară, ne-au cam fost legate mâinile la spate. Jurnaliștii nu mai au acces la briefingurile autorităților. Nu putem pune întrebări sau face precizări. Trimitem solicitări în scris la care așteptăm răspunsuri. Sau, mai nou, se anunță briefinguri și suntem rugați să trimitem din timp întrebările ce le avem. Desigur că aici responsabilii își vor pregăti răspunsurile pe care vor vrea ei să le transmită. Nimeni nu va putea să-i contrazică pe moment. A fost nevoie să venim cu un apel public pentru ca în briefingurile zilnice autoritățile să prezinte informația despre numărul lucrătorilor medicali infectați cu noul tip de coronavirus, să ne spună de câte teste la COVID-19 dispune țara și câte probe se efectuează zilnic. În primele săptămâni, astfel de date nu ne erau prezentate. 

Mai mult decât atât, aproape la fiece ieșire publică a președintelui, premierului sau ministrei Sănătății auzim formule de genul „presa, nu creați panică în societate”, „nu este adevărat ce se scrie în presă”, „voi, jurnaliștii, căutați doar senzații”, „o să ne clarificăm noi cu toți cei care distribuie fake-news-uri, o să impunem pedepse penale pentru cei responsabili”. Și iată asta ne cam pune în gardă, pentru că nu știm niciodată dacă o mărturie anonimă a unui pacient sau medic poate fi calificată drept o făcătură.

Cred că majoritatea redactorilor au înțeles mesajul subtil al președintelui care amenința cu pedeapsa penală presa care distribuie fake-uri. Să nu ajungem în situația că această „presă care distribuie fake-uri” este de fapt presa incomodă partidului de la guvernare sau președintelui, mai ales că ar urma să avem și alegeri prezidențiale în toamnă.    

Am ajuns să avem și o decizie a șefului Consiliului Audiovizualului prin care interzicea jurnaliștilor de televiziune să-și expună punctul de vedere în talk-show-urile pe care le moderează. E adevărat că directiva a fost anulată după câteva zile, dar acestea sunt semnale clare că libertatea presei ar putea fi îngrădită și mai mult. Recent am aflat că printr-o decizie a Comisiei Situații Excepționale a fost triplat termenul de răspuns la solicitările de informații, adică de la 15 zile lucrătoare la 45, ceea ce constituie în jur de 63 de zile calendaristice. Adică, dacă eu, ca jurnalist, solicit azi o informație de la o instituție de stat, am toate șansele să primesc răspunsul peste două luni.  

Departamentul de marketing

Este cert, pandemia ne afectează nu doar sănătatea, dar și economia, finanțele. O resimțim desigur și noi, la nivel de companie. Nu am primit în această perioadă nicio comandă de producție video. Mai mulți clienți și-au anulat campaniile de marketing, campanii dedicate Sărbătorilor de Paști, pe care fie că le lansaseră cu doar câteva zile înainte de instituirea stării de urgență, fie că planificau să le anunțe în perioada imediat următoare. Inventarul pe bannere rămâne în mare parte nefolosit acum. Majoritatea clienților sunt într-o stare de „stand by”, așteptând să vadă ce urmează și cât va dura această perioadă. Ne dăm seama că, în urma acestei lovituri, primele sub coasă vor cădea bugetele de marketing și publicitate. Noi estimăm că veniturile noastre din publicitate vor scădea cu 40%, dacă nu chiar mai mult. Tendința de reorientare a afacerilor pe online, ne dă totuși o doză de speranță și chiar zilele trecute discutam în echipă că ar trebui să gândim și noi o potențială schimbare a serviciilor noastre pe care le oferim.

Am venit și cu o inițiativă de sprijinire a antreprenorilor. Noi, la AGORA și EA.md, vrem în continuare să fim platformele care dau voce inițiativelor, proiectelor și nevoilor de comunicare. Vrem să ajutăm businessul mic și mijlociu să-și crească vizibilitatea și vânzările. Pentru unii online-ul poate fi încă un tărâm necunoscut, de aceea am zis că echipa noastră le stă la dispoziție cu experiența, cunoștințele și platformele ce le avem. Am lansat recent o serie de interviuri LIVE pe Facebook cu oamenii de afaceri din Moldova: Business pe timp de pandemie. Vrem astfel să facilităm accesul antreprenorilor la resursa noastră media, ca să aducem în față mesajul business-urilor, mici și mari, din Republica Moldova. Sperăm, astfel, ca vocile lor să fie auzite și de autorități.

Lecții și prognoze

La una din ședințele de echipă a răsunat aceeași întrebare: Până când stăm acasă? Nu știu dacă are cineva acum un răspuns categoric la această întrebare. Cât despre lecția pentru presă cred că rămâne aceeași: un jurnalist când e dat afară pe ușă, intră pe fereastră. Teamă îmi e că unele uși s-au închis intenționat de ochii și urechile jurnaliștilor pentru a acoperi cu paravanul „stării de urgență” unele scheme. Dar, rămânem optimiști și ne continuăm munca de oriunde am fi.