[Trenduri 2020] Alecsandra Apostolescu: Mi-ar plăcea să redescoperim o limbă mai colorată, mai puțin via Pipera și mai mult via Drumul Taberei

La capătul liniei Pipera, e o familie cu doi copii blonzi, un baiat și o fată, imaculați, îmbrăcați în alb. Nu stim cine i-a pus acolo, dar metafora îi aparține Alecsandrei Apostolescu, Digital Strategist Geometry, care ar merge mai degrabă, ca stil de comunicare, spre Drumul Taberei, pentru o imagistică locală, cu umor și limbaj mai colorat. Genul de limbaj în care doamna Jeni de la 2 povestește colegelor ei ultimul episod din Vlad. Și uite așa am ajuns și la cum se naște un trend.

Alecsandra crede că anul 2020 poate fi un prilej pentru un shift al brandurilor din postura de advertiseri, către cea de entertaineri și storytelleri, dar și o ocazie de optimizare a modului în care se face real-time marketing. În ceea ce privește wellness-ul angajaților:

“Faptul că burnout-ul trebuie să devină un trend ca să îl conștientizăm ca pe a fact of office life spune multe despre cât de băgat sub preș e subiectul.”

Mai departe, povestim despre influencers, big/small data și despre potențialul de branded content online de pe piața locală.

Cum se nasc trendurile

Trendurile se nasc dintr-un minimum de consens. Doamna Jeni de la 2 vorbește des despre serialul Vlad, așa că acum și colegele ei sunt la zi, măcar de dragul conversației. 

O tipă de pe TikTok dezvăluie tipilor secretul contouring-ului, și acum o gramadă de fete postează asta ca un inside joke. 

Pattern-ul e simplu: ceva pare un pic șui într-un moment, cineva ciulește o ureche și îl preia, și uite așa ne alegem cu un bulgăre care se tot rostogolește de la om la om până se topește.

Trenduri in 2020

Sper că anul ăsta o să vedem tot mai puține familii cu doi copii blonzi fată și băiat îmbrăcați în alb, tot mai puține femei care râd la salată, tot mai puține spoturi manifesto despre două Românii, ce să mai, tot mai puține semne că brandurile au pierdut consumatorul pe drum. Mi-ar plăcea să redescoperim umorul local și o limbă mai colorată, mai din popor, mai puțin via Pipera și mai mult via Drumul Taberei. 

În rest, urmăresc și eu cu sufletul la gură încercările brandurilor de a face activism, de a deveni ușor political, de a lua atitudine ca un cetățean de-al nostru. Vreau să le iasă, dar vreau să nu se simtă căzneala, așa că aici simt ca avem o responsabilitate împărțită (consultanți și clienți cot la cot) să ne comportăm. 

Ceea ce mă aduce la trendul pe care aș vrea să-l văd nu chiar dispărut, dar cu siguranță făcut mai cu simț de răspundere: real time marketing. E foarte important să știi când să taci, să nu călărești o conversație care nu te privește, iar dacă o faci, să ai un aport fără de care conversația nu putea continua. 

Anul 2020 va fi al…

Va fi anul multor explorări în comunicarea locală: de la un scepticism crescând vizavi de performanța influencerilor la formate tot mai variate de brand storytelling. Sper că o să avem parte de podcasturi, documentare, show-uri de stand up comedy și lungmetraje dezvoltate de branduri din postura de entertainer și storyteller, și nu doar de advertiser.

Cel mai enervant trend din 2019

La "Cel mai enervant trend" faza pe 2019, menționez încercările gâtuite ale brandurilor de a intra pe TikTok. Dacă e o pâine de mâncat acolo, încă nu i s-a dat de cap. 

Implicarea brandurilor in politic

Avem un peisaj politic local atât de instabil, încât chiar și cel mai curajos brand va găsi că e mai safe să stea deoparte în chestiunea alegerilor locale.  

Burnout-ul in Romania

Faptul că burnout-ul trebuie să devină un trend ca să îl conștientizăm ca pe a fact of office life spune multe despre cât de băgat sub preș e subiectul. Poate că anul ăsta o să fie o conversație în derulare în programele de comunicare internă ale companiilor mari, dar ce rămâne neadresat e burnout-ul din industria comunicării. Cât timp o să mai credem că agenție la care vrei să lucrezi = agenție la care inevitabil bagi noaptea și în weekend, nu o să se schimbe respectul pe care îl primim față de timpul și spațiul nostru personal ca angajați.

Influencers, big/small data, podcast

Observ că agențiile de talent management încep să se lepede de micro-influencers, pentru că nu vor să își asume riscuri, iar asta mi se pare păcat. Cred mai mult în puterea de convingere a unui omuleț dedicat micii lui pasiuni, decât în a unei vedete ajunsă influencer vrând, nevrând. Exercițiul meu preferat de autenticitate e să citesc captionuri de postări fără username-ul aferent și să încerc să ghicesc cărui influencer îi aparține. Nu prea ghicesc, pentru că sunt interschimbabile.

Big/small data: mă aștept la smart use of big & small data de la retailerii locali. Mă las fidelizată, dau cu cardul de loialitate, deschid newsletterele, scanez ce e de scanat, aștept să văd ce mi se pregătește după ce le-am dat toate datele astea.

Podcasts: vreo 47% dintre userii de free Spotify din Ro ascultă podcast-uri. E un procent uriaș. Adăugăm soundcloud, mixcloud și alte platforme, scădem userii duplicați și tot avem o piață promițătoare de branded podcasts. Deci aștept cu interes.

Trenduri din afara

Visez la mai mult branded content online dezvoltat local. Avem în piață un potențial creativ fantastic, un mix neașteptat de craft x affordability în materie de producție, un consumator numai ochi și urechi (cel puțin în digital), deci toate premisele să spunem povești și în alte formate decât cut de 15' din TVC. 

Felicitări brandurilor și agențiilor care au reușit să lanseze deja câteva formate de succes în online-ul local, mă inspiră să militez tot mai tare pentru ceva ce și-ar dori și consumatorul din mine să vadă mai des pe net.

Civil media

Putem vorbi despre civil media, desigur. Rezist, Neam Trezit, Uniți Salvăm, ȘîEu, samd. Cât timp societatea civilă își găsește o voce comună și o portavoce solidă, brandurile sunt la fel de under scrutiny cum e și politicul sau statul. 

Colegi din generatia Z 

Deja sunt colegă cu Gen Z-ers și sunt zilnic recunoscătoare pentru asta. Sunt fresh, parteneri de discuție digitally-savvy, they get pop culture și sunt mai maturi decât credeți. Impactul lor în industria de comunicare se vede pe două planuri: sunt content creators/influencers către care se și duc bugete de digital/PR, si sunt talente up and coming pe care e o plăcere să stai cu ochii și să le lași să schimbe cultura organizațională din interior. 

Mă aștept să influențeze discursul de advertising și etica profesională (îi percep ca fiind mai woke) și poate să o pună pe un făgaș mai nobil decât au făcut-o generațiile anterioare care încă învățau din greșeli.