Asa cum mana intinsa care nu spune o poveste nu primeste pomana, la fel si lingura de lemn fara o poveste e un obiect neterminat, incomplet, care nu isi va gasi simpatizantii, cu atat mai putin cumparatorii. Dar lingurile de lemn au povesti vechi de cand lumea ascunse in modelele si simbolurile cu care mesterii le-au insuflat. Iar Mark Tudose e hotarat sa le arate lumii intregi.
El insusi sculptor in lemn, Mark a descoperit combinatia magica dintre obiect si povestea care il insoteste pe strazile din Sighisoara, unde si-a vandut pentru o vreme lingurile de lemn turistilor care se opreau curiosi sa le afle povestea. Ca sa dea inapoi ceva acestui obiect care intre timp i-a devenit moneda de schimb și comunitatii sighisorene, Mark a inceput să puna pe roate cea mai mare expozitie de linguri de lemn, pe care o va arata lumii intr-un viitor muzeu - #thespoonmuseum, pe care a inceput sa il aranjeze chiar zilele acestea. A adunat deja peste 6000 de exemplare din toate cotloanele tarii si chiar si de peste hotare, fiecare purtand povestea locului și a timpului in care a fost creat, cat si a mesterului care i-a dat forma. Tot ce nu stiai despre lingurile de lemn, mai jos.
Povestea, nu lingura
Inca din copilarie am crescut printre linguri de lemn, bunicul meu fiind sculptor. Eu m-am apucat relativ tarziu sa lucrez lemnul, undeva pe la 23 de ani. Am partcipat cu primele mele linguri la targurile organizate de Muzeul Taranului Roman. Apoi, prin 2005, m-am mutat din Bucuresti in frumoasa Sighisoara. Fusesem invitat la un targ de mesteri populari si apoi a urmat Festivalul Medieval. Nu am vandut cine stie ce.
Norocul a fost sa mai raman in oras cu cele cateva linguri si, rezemate de un zid al cetatii, le-am vandut pe toate atunci cand cetatea era relativ goala, fara vacarmul festivaului. Un grup de spanioli le-a cumparat. Cateva zile mai tarziu eram intr-un taxi, incarcat cu lemne si dalti, plecand din Bucuresti spre Sighisoara pentru marea aventura. Mi-am inchiriat o casuta modesta unde am incropit un mic atelier. Vindeam lingurile in strada, in apropierea casei Vlad Dracul.
Am realizat cat de usor pot vinde lingurile mele povestind semnificatiile lor. Oamenii cautau povestile, nu lingura in sine. Atunci am realizat prima oara ca orice lucru fara o poveste este neterminat, incomplet.
Orice client, o sansa de dialog sincer
Lingura de lemn era pentru mine ca o moneda de schimb. Gandeam totul in linguri (plata chiriei, mancarea, pantofii, etc). La inceput le vindeam in pungi de plastic, cumparate de la magazinul din colt. Apoi intr-o zi, ramas fara pungi, spre rusinea mea de la acea vreme, le dadeam oamenilor lingurile fara ambalaj. Aveam sa constat spre dupa-amiaza ca pe mesele teraselor din minunata cetate stateau rasfatate la soare lingurile mele. Oamenii se plimbau cu ele in maini, la vedere.
Impreuna cu Raluca, sotia mea, am dezvoltat foarte frumos marketingul. Am facut ambalaje ecologice pentru fiecare lingura, avand grija ca o parte din lingura sa vada lumina soarelui. Aveam satisfactia ca turistii le puteau vedea plimbandu-se pe stradutele inguste prin toata cetatea, inspirand viitorii clienti.
Povestile din spate erau cele care ne vindeau obiectul. Incepusem sa vand linguri pe care nu le aveam, panoul meu fiind mai tot timpul gol. Le spuneam oamenilor: Va voi sculpta o lingura cu simbolul sperantei sau o alta cu cel al indragostirii. Le rezervau si, apoi, cand erau gata le ridicau. Cel mai important lucru pentru mine era dialogul sincer si egal cu clientul. Astfel, noul meu motto suna cam asa: „Imi doresc ca ai mei clienti sa imi devina prieteni si prietenii lor sa imi devina clienti.”
Prima galerie de arta traditionala de la Sighisoara
Am reusit sa inchiriem un spatiu si sa trecem de la vanzarea din strada la un spatiu frumos amenajat care vindea povesti. Am inceput sa cumparam obeicte de la unii din cei mai buni mesteri populari din Romania, cu mestesuguri diferite si povesti frumoase. Apoi a aparut al doilea magazin, la parterul casei Vlad Dracul, cu alti mesteri si alte povesti.
De multe ori oamenii stateau in fata usilor si intrebau cat costa intrarea. Dar nu pot uita ca am plecat de la lingura de lemn.
In toata povestea, cel mai important sprijin a fost cel al Ralucai, sotia mea, fara de care nu as fi putut organiza aceast proiect. Impreuna cu ea punem tara la cale, gasim cele mai bune solutii si rezolvari. Faptul ca vorbim foarte mult ne ajuta sa dezvoltam ideile si sa le punem in practica.
Un muzeu despre linguri si oameni
Cu aceste date in minte a aparut ideea unui muzeu. Si cum altfel puteam sa dau ceva inapoi lingurii de lemn? Stiam ca in lume exista cateva colectii impresionante. Una este in Rusia cu vreo 7500 de exponate, o alta in Statele Unite cu vreo 5400 de exponate, dar si in Romania exista o colectie la Campul Lung Moldovenesc cu peste 5000 de linguri.
Cred ca lingura este unul dintre cele mai comune si mai utilizate obiecte ale omenirii. Toate civilizatiile lumii au folosit-o: de la Egiptul antic, perioada imperiului roman, civilizatia precolumbiana si asa mai departe. Rolul lingurii de lemn a fost utilitar, decorativ sau ritualic. Romania este una dintre tarile cu o lunga si insemnata traditie a sculpturii lingurilor de lemn. Mergand la targuri am cunoscut foarte multi mesteri populari. Unii sunt inca in viata, altii din pacate nu.
Linguri din lemn de cireș, realizate de Florin Bejenaru
Cred ca rolul cel mai important al unui muzeu este acela de a nu lasa sa se astearna uitarea. Asa ca, pentru inceput, ne-am hotarat sa cumparam toate modelele de linguri realizate de mesterii populari din Romania. Au fost atat de multi creatori populari ce au realizat adevarate bijuterii din lemn si care s-au stins demult, din pacate fiind destul de putin promovati. Unii au avut si inca au, ce-i drept, un sprijin real in viata caci si-au vandut lingurile prin targuri organizate de muzee sau primarii, prin galerii sau magazine de artizanat, totusi trecand intr-un final neobservati in uitare, lucrarile lor fiind impersonal imprastiate in lumea larga.
Nne-am hotarat in primul rand sa achizitionam lingurile lor si sa le expunem un pic diferit. Sa facem un muzeu despre linguri si oameni. Asa ca in muzeu va aparea colectia Tudose Ilie, colectia Vasile Ene, colectia Manea Marin, colectia Marian Viorel sau Nicolae Popa si asa mai departe.
De la idee la un spatiu expozitional
In toamna lui 2019 am primit propunerea de a prelua un spatiu ideal pentru proiectul meu, in acelasi imobil cu prima galerie de arta traditionala. Aveam practic sansa sa realizam un muzeu dedicat lingurii de lemn in inima Sighisoarei, respectiv in Piata Cetatii.
Cladirea este formata din cateva sali generoase, asa ca muzeul va prezenta trei mari categorii: ”Lingura traditionala in Romania”, “Lingura de lemn in civilizatiile lumii” si “Linguri si esente” - despre diferitele esente de lemn folosite pentru realizarea lingurilor. In prezent am ajuns undeva la 6000 de linguri de lemn utilitare si decorative. Mai am insa un drum lung de parcurs.
In aceasta perioada ma ocup de amenajarea spatiului. Intentionam sa il deschidem in luna iulie. In acelasi timp, am inceput sa scanez internetul pentru a strange linguri de pe alte meleaguri. Sunt cateva case de licitatii de unde am inceput sa cumparam.
Linguri din lemn de nuc, parte din colecția Avram Roșca.
O calaltorie simbolica in jurul istoriei lumii
Lingurile decorative si cele ritualice sunt pline de simbouluri. Apar motive antropomorfe, zoomorfe, florale, geometrice, solare, etc.
In sala principala vom gasi povestile lingurilor din Romania. De exemplu vom vorbi despre lingura indragostitilor sau a dragobetelui reprezentata de doua pasari, despre simboluri dacice – soarele de dimineata, despre roata vietii, despre pasarea maiastra imbracata in vesmant nuptial sau despre lingurile calugaresti cu simboluri crestine, despre serafimi si cruci.
Linguri realizate de meșterul Nicolae Popa, satul Târpești, comuna Petrican
In alte zone ale muzeului vom povesti despre lingurile din insulele Oceaniei - vom gasi zeitati precum Maui sau Tiki, dar si despre lingurile africane tribale. Ajungem apoi la lingurile vikingilor foarte meticulos lucrate unde putem vorbi ore intregi despre simboluri ce au legatura cu Odin, Thor sau Baldur. Despre lingura galeza a dragostei si multe altele.
Ma fascineaza ca am pus la un loc linguri din atatea colturi ale lumii. Cea mai veche lingura pe care o am in vedere este o lingura din Egipt cu o vechime de aproximativ 3000 de ani. Mai am o lingura de ritual din Papua Noua Guinee, folostita intr-un ritual care se chema “pretul miresei”, lingura fiind trasnsmisa de la mama la fiica. De altfel, si in tara galilor exista lingura galeza a dragostei pe care mesterii o faceau foarte frumos decorata, fiind primita de fata care urma sa se marite.
Lingură de ceremonie din Papua Noua Guinee
Meșteșugarii
Pe foarte multi dintre ei ii stiu de pe vremea in care participam la targurile mesterilor populari, organnizate de Muzeul Taranului Roman. De exemplu, zilele acestea merg la mesterul Manea Marin din Targoviste. I-am cumparat in jur de 80 de linguri de curand si m-a invitat la dansul sa ma cadoriseasca cu ceva pentru muzeul meu. Mi-a promis ca vom merge impreuna la un alt mester batran dintr-un sat de langa Targoviste. Domnul Manea nu mai merge demult la targuri, are 89 de ani. Abia astept sa ajung la dansul si sa povestim.
Apoi plec la Ramnicu Valcea sa vorbesc si sa adun linguri de la mesterul Ene Vasile. Din pacate si dansul este prea batran pentru a mai merge la targuri dar, din fericire, inca il mai poti gasi in atelier.
Trecerea de la obiectul practic, la cel artistic
Se face in primul rand vizual, lingura fiind unul dintre obiectele cu cele mai multe stiluri ornamentale.
Pornind de la cele utilitare, cu putina crestatura pe coada, ce aveau rol in special de diferentiere (pentru fiecare membru al familiei, lingura de post) ajungem pana la cele foarte laborios lucrate. Apoi, orice lingura decorata poate fi povestita. Mesterul a pus in ea simboluri si povesti. Important este ca privitorul sa aiba acces la aceasta poveste a lingurii de lemn. Nu numai maiestria lucraturii dar si povestea este cea care face valoros obiectul, fie ca vorbim de timp, sau semnificatii.
Linguri realizate de meșterul Florin Cramariuc
Lingura care ne unește
Provocarea cea mai mare a acestui proiect a fost aceea de a gasi “firul logic”. Omul intra in acest univers si trebuie sa ajunga din punctul A in punctul B, sa exploreze si sa descopere muzeul pas cu pas, sa gaseasca ordinea logica si fireasca a exponatelor prezentate.
Vrem sa aratam vizitatorilor punctele comune ale civilizatiei umane pornind de la lingura de lemn. Imi imaginez si bucuria turistului din Suedia, Bulgaria, China sau Congo daca vreti, de a descoperi un loc in Transilvania unde va putea sa descopere cu mandrie o lingura traditionala din tara lui.
In muzeul nostru lingura de pe langa Ditrau nu va avea nici o problema sa imparta camera cu o lingura de pe langa Sri Lanka, caci cum spuneam lingura este un element comun al tuturor civilizatiilor lumii.
Știai că...
... cea mai mare lingura de lemn inregistrata de Guinness Book se afla in Ecuador? Are 20,6 metri lungime si 5,6 metri latime. Exista insa una in Rusia de 24 de metri lungime necertificata inca. Pe locul trei ca marime este o lingura expusa la Curtea de Arges, realizata de mesterul popular Ioan Rodos.
... cea mai mica lingura din lume certificata de Guinness Book are 7,4 milimetri? Dar ca cea mai mica este deja in Sighisoara cu o „lungime” de 5 milimetri (Guinness Book va afla de ea curand).
Nu doar linguri
Avand in vedere ca lingruile vor ocupa in cea mai mare parte doar peretii incaperilor, vom putea expune si alte obiecte care sa implineasca frumosul. Unul din spatii va fi rezervat expozitiilor temporare cu anumite tematici (mi-ar placea sa invit pictori, lutieri sau ceramisti care sa expuna in timpul sezonului turistic). In aceeasi sala am vrea sa facem proiectii cu capodopere ale cinematografiei romanesti. Dar asta este o alta poveste. Muzeul va avea si un magazin dedicat lingurii de lemn unde mesterii isi vor putea expune spre vanzare creatiile.
De asemenea dorim sa folosim anumite spatii pentru organizarea de team-buliding-uri tematice ce pot avea legaturi cu mestesugul traditional. De exemplu companii ar putea sa isi trimita angajatii sa invete un mestesug traditional (sculptura in lemn, incodeiat oua, ceramica). Pentru asta incercam colaborari cu firme organizatoare de team-bulidings. Faptul ca Sighisoara este in mijlocul tarii si sunt multe hoteluri si pensiuni ar putea fi un avantaj pentru ei.
Un proiect care are nevoie de sprijin
De putin timp am inceput sa postez pe Facebook despre proiectul nostru si m-am bucurat sa am reactii pozitive. Lista mea de prieteni a crescut brusc cu pasionati de linguri sau mesteri din lumea larga.
Oricine si orice ajutor este binevenit. De exemplu acum caut colectionari sau pasionati de linguri care vor sa isi expuna temporar su permanent lingurile in muzeul nostru. Asa ca daca ai o lingura frumoasa hai sa o aratam lumii intregi!
O alta idee pe care o avem este aceea de a elabora o scrisoare adresata atasatilor culturali ai ambasadelor din Romania pe care sa ii rugam sa ne sprijine cu o lingura traditionala specifica tarilor pe care le reprezinta.
Multi prieteni imi sugerau sa caut finantari, fonduri nerambursabile. Pana acum, nu am facut niciodata vreun credit/imprumut sau ceva pentru nimic. Am incercat tot timpul sa dezvolt ceea ce am. Totusi in cazul acestui proiect, la care tin foarte mult, mi-ar placea sa gasesc sponsori care sa ma ajute cu dezvoltarea muzeului. Partea cea mai costisitoare a colectiei o constituie lingurile cu vechimi considerabile fiind destul de scumpe - unele ajung la cateva sute de euro.
Fiecare lingura donata sau imprumutata va fi expusa insotita de numele/compania/ambasada care a contribuit la proiectul nostru.
Calea catre vizitatori
Una din intrebarile pe care le primim adesea in galeriile noastre este: “Ce mai putem vizita in Sighisoara?”.
Pornind de la aceasta intrebare si de la datele statistice care arata ca Sighisoara a fost vizitata de peste 300.000 de turisti in 2019, adaugand si faptul ca avem cladirea amplasata ideal, speram sa nu ducem lipsa de vizitatori.
In acelasi timp, de pe cand eram in strada, imi placea sa lucrez linguri in fata turistilor. Pentru ei este o experienta in sine sa vada un mester popular lucrand la un obiect traditional. Sunt deja mesteri populari care isi doresc sa vina in Sighisoara si sa isi arate iscusinta in fata turistilor.
Sper de asemenea in frumoase colaboari cu agentii de turism sau ghizi turistici dornici sa le arate oamenilor pe care ii aduc in Sighisoara cel mai mare muzeu al lingurilor de lemn. In varianta ideala imi doresc sa putem intra in Cartea Recordurilor drept cea mai mare colectie de linguri de lemn din lume. Acest lucru ar putea sa genereze notorietate cel putin pe plan national.
De exemplu, cu galeria de arta traditionala din Piata cetatii am avut sansa sa aparem in ghidul “Lonely Planet” drept “poate cel mai bun magazin de suveniruri din Transilvania”. Daca facem totul bine si placut am putea aparea in timp ca o atractie importanta a orasului.
Imi doresc ca toti copiii sa aiba acces gratuit in muzeu si, poate, prin lingurile si materialele video expuse, sa prinda drag de acest mestesug.
Pentru comunitate
Nu stiu sigur ce plusuri ar aduce muzeul comunitatii sighisorene.
Cladirea muzeului apartine fundatiei Veritas din Sighisoara, o fundatie crestina care de multi ani are ca scop ajutorarea familiilor defavorizate. Ma bucur ca am inchiriat cladirea lor si stiu sigur ca banii vor fi folositi in folosul comunitatii. Dar in cazul in care reusesc sa aduc companii care organizeaza team-buliding-uri cred ca si comunitatea locala va avea un castig. Oamenii aceia vor manca, se vor caza, vor cumpara din magazinele locale.
Pana de curand nu stiam ca exista un grup pe Facebook de peste 21.000 de oameni pasionati de lingura de lemn. Am vorbit cu mai multi lingurari din lume si ar fi interesant sa facem niste tabere de creatie, work-shop-uri tematice cu lingura de lemn in plan central. In strainatate oamenii platesc sa se inscrie la cursuri de cateva zile in care invata sa sculpteze o lingura de lemn. Sighioara poate asigura un cadru perfect pentru astfel de evenimente.
Orice activitate care i-ar face pe turisti sa petreaca mai multe zile in Sighisoara este un plus pentru oras. Din fericire, Sighisoara are multi turisti si, din pacate, multi sunt doar turisti de tranzit. De noi toti cei implicati in activitati turistice depinde sa ii facem pe oameni sa petreaca mai mult timp in orasul nostru. Iar daca asta se intampla in afara sezonului turistic este cu atat mai bine.
Ce stiu sigur este ca Romania va vinde mai multe linguri de lemn. Stiu ca mesterii lingurari din Romania vor avea promovarea pe care o merita. Stiu sigur ca la Sighisoara vor fi expuse unele dintre cele mai frumoase linguri de lemn din lume.
