Designerii vor deveni mai responsabili fata de deciziile lor si impactul acestora asupra calitatii vietii utilizatorilor, asupra sanatatii lor, mai ales a celei psihice. Ethical design este un trend subestimat momentan, spune Ioana Teleanu, dar conversatiile in jurul acestui subiect devin din ce in ce mai frecvente si mai vizibile. Ioana este UX Designer @ UiPath, a lucrat pentru ING HomeBank, Health Vector, un start up din Boston, si MindNow, o agentie de design din Elvetia. Anul acesta, este speaker la Edge Design Talks 2020, editia #5, care va avea loc intre 13 si 15 martie la Cluj.
Ea va vorbi la conferinta despre comunitatile online de designeri, dilemele etice care ii preocupa si responsabilitatea sociala a designului.
Ma gandesc destul de mult la modul in care expunerea la acest exces de informatie ne desensibilizeaza. Cred, intr-adevar, ca devenim din ce in ce mai greu de implicat. Si ceea ce pare sa functioneze in acest zgomot absolut este vocea autenticitatii, spune Ioana
In pregatirea prezentarii pentru Edge Design Talks, am vorbit cu Ioana despre inceputurile ei in design, cum s-a schimbat acest domeniu in Romania, unde se intalnesc noile nevoi ale clientilor cu asteptarile ridicate ale publicului, despre trendurile lui 2020, excesul de informatie, amortirea simturilor, civism si cum se manifesta toatea acestea in design.
Inceputul in design
Mi-am dat seama ca vreau sa fiu UX designer cand am descoperit ca exista acest rol. :) Prima interactiune cu zona asta s-a intamplat cand a fost creata in mod oficial echipa de design in ING Bank, in urma cu destui ani. Am fost suficient de norocoasa incat sa fiu deja in apropierea lor, lucrand pe un alt rol in zona Digital / Home’Bank, si am fost martor la conturarea acestui spatiu nou inca din prima azi. Am vazut evolutia rolului, progresia spre a deveni articulat, bine-definit; si, cel mai important, am putut sa-mi observ colegii lucrand si astfel sa inteleg ce presupune sa fii UX designer. Si mi-a placut, ceea ce m-a impins ca, dupa o vreme, sa vocalizez dorinta de a tranzitiona spre acest rol. Dupa o perioada de mentorat de aproape 6 luni, m-am trezit in aceasta pozitie si, cu toate ca eram absolut fericita, a fost intr-o mare masura coplesitor pentru ca lucram cu mult necunoscut si aveam responsabilitatea unor proiecte importante.
Domeniul era, ca si acum, destul de tanar, si, desi a evoluat destul de mult in ultimii ani, inca exista mult loc de maturizare. Cred ca industria evolueaza frumos si vom vedea un spatiu din ce in ce mai articulat si mai sanatos.
Speaker la Edge Design Talks
Am primit invitatia cu mult entuziasm si bucurie! Cand mi-a scris Andrei sa-mi propuna sa vorbesc, primul lucru pe care l-am facut a fost sa-mi anunt prietenii designeri ca sunt invitata pe scena la conferinta la care fusesem impreuna ca participanti cu 2 ani in urma. Mi s-a parut rotund, simetric.
Voi vorbi despre rolul si importanta comunitatilor de design din spatiul online, dar mai ales despre ce nu functioneaza la ele si cum putem contribui fiecare dintre noi la a atenua fenomenele negative si a incuraja un spatiu sanatos de dialog.
Ma preocupa acest subiect pentru ca eu insami ma fac vinovata de cateva dintre “pacatele” comunitatilor online, si, de cand pagina mea de Instagram UX Goodies a ajuns la peste 100,000 de urmaritori am inceput sa simt ca am o responsabilitate (alaturi un mix de frica si vinovatie, ca sa fiu complet onesta) fata de comunitatea de design.
Trenduri 2019-2020
Unele dintre lucrurile pe care le consider importante si / sau enervante vor fi chiar subiectul talk-ului meu de la Edge Design. Fara sa divulg prea mult, un trend pe care l-am observat (la prima mana chiar) este ca eforturile designerilor de a-si construi un brand personal s-au mutat din platforme ca Behance si Dribbble in spatii mai sociale ca LinkedIn sau Instagram. Desi sunt nevoi si roluri diferite, pare ca designerii au investit mai multa energie in alte platforme decat cele de pur design showcase.
Un alt trend pe care l-am observat, in principal urmarind recruiterii din industria de design, este ca recrutarea se bazeaza din ce in ce mai mult pe a cultiva relatii profesionale de calitate, pe recomandare, pe a dovedi, a avea un istoric de succes - si din ce in ce mai putin pe portofolii flashy, eye-candy UI, visuals only.
Cel mai subestimat trend este cel de ethical design - desi nu este nici pe departe obscur, iar conversatiile in jurul acestui subiect devin mai frecvente si mai vizibile, cred ca vom asista la un progres considerabil in anii urmatori in acest spatiu. Cred ca, pe de o parte, designerii vor deveni mai responsabili fata de deciziile lor si impactul acestora asupra calitatii vietii utilizatorilor, asupra sanatatii lor, mai ales a celei psihice. Iar pe de alta parte, si aici cred ca se intampla subestimarea, companiile, practic clientii designului, devin din ce in ce mai constienti de impactul negativ pe care atribute precum addictiveness sau diverse dark patterns il aduc asupra produselor lor si asupra relatiei lor cu oamenii.
Cred ca vom vedea din ce in ce mai multa transparenta, onestitate, grija, responsabilitate. Un exemplu este initiativa Instagram de a ascunde numarul de likeuri pentru a proteja psihicul utilizatorilor si a descuraja comparatia si competitia. Vom vedea din ce in ce mai mult asta, atat la marile companii, cat si la micii clienti de design, si cred ca trebuie sa imbratisam si sa incurajam cu totii aceasta evolutie.
Anul 2020 va fi al…
Eticii, ca sa-mi mentin consecventa. Cred ca produsele care vor ignora shift-ul catre grija, digital wellness, mental well-being, responsabilitate, etica, vor pierde si vor deveni irelevante mai repede decat se asteapta.
Cum se reflecta responsabilitatea sociala in design
Cred ca raspunsul e in aceleasi linii cu discutia de pana acum. Responsabilitatea ar fi cuvantul cheie aici. Suntem din ce in ce mai constienti de responsabilitatea pe care o avem, atat fata de oameni, cat si fata de mediu. Deciziile de design care vor avea un efect asupra oricaror dintre subiectele de mai sus, de la mediu, la protectia datelor sau la sanse egale, vor capata din ce in ce mai multa vizibilitate si vor fi cantarite cu mai multa grija, atentie, si, reluand cuvantul cheie, responsabilitate. Mai mult, cred ca vocea civica / morala a oamenilor va deveni practic un stakeholder in procesul de design.
Noile nevoi ale clientilor
Ce observ, cu bucurie, in ultima perioada, este ca atitudinea si asteptarile clientilor se maturizeaza, si simt ca piata incepe sa inteleaga ca fara investitie in design nu poti construi un produs puternic. Cred ca se modifica modul in care clientii cauta si aleg designeri, evoluand de la a valoriza costul mai mult ca orice spre a valoriza experienta, recomandarile.
Publicul si amorteala simturilor
Ma gandesc destul de mult la modul in care expunerea la acest exces de informatie ne desensibilizeaza. Cred, intr-adevar, ca devenim din ce in ce mai greu de implicat. Si ceea ce pare sa functioneze in acest zgomot absolut este vocea autenticitatii. Oamenii, produsele, serviciile care nu apeleaza la strigat ca sa atraga atentia, ci mai degraba la onestitate, transparenta, conturare si consecventa de brand, poate chiar modestie, sunt cele care obtin in cele din urma atentia si au si cele mai multe sanse sa o pastreze.
Noile generatii de consumatori
Asa cum evolueaza societatea, industriile, tehnologia, si designul este intr-o progresie continua sub toate aspectele lui; mi se pare ca atat fondul obiectelor si produselor, cat si forma lor sunt supuse unui proces evolutiv continuu, si ca lumea functioneaza si arata din ce in ce mai bine, ca rezultat.
Generatiile tinere par mai putin tolerante la disfunctie si “complicat”, si mai vocale atunci cand ceva nu functioneaza. Daca pe vremuri eram fericiti ca avem o aplicatie bancara si putem face plati de acasa, acum ne frustram destul de repede daca nu putem sa Split Bill sau sa cerem cuiva o plata in 3 pasi de pe telefon. Generatiile noi se cupleaza direct la noile standarde si pentru ele inovatia devine norma, ceea ce le face mai pretentioase, cu efect pozitiv, zic eu, pentru ca impun anumite standarde.
Factorii care influenteaza designul in 2020
Primul lucru la care ma gandesc este tensiunea dintre cererea si oferta de designeri; cererea este foarte mare si cu toate astea cunosc multi designeri care nu gasesc rolurile potrivite sau nu gasesc de lucru deloc. Asta inseamna ca undeva exista un disconnect, si as tinde sa cred ca disruptia apare intre criteriile angajatorilor si experienta reala din piata. Aici pare ca mai e destul de mult de calibrat, si cred ca unul din cele mai importante puncte este sa se creeze mai multe roluri entry-level care sa sustina parcursul designerilor spre senioritatea atat de cautata de catre companii.
Domeniul cred ca e influentat de multi factori, dar un element destul de particular este inflatia de buzzwords, pare ca-n industria de design apar mai multe trenduri ca-n oricare alta; probabil chiar din natura ei. Asa ca uneori pare ca asistam la niste pseudo-pandemii pe diverse paliere; de exemplu la nivel vizual: totul este skeumorphic, acum gradient, acum flat, acum e neumorphic. Apoi sunt exemplele la nivel de framework / process: acum Lean UX, acum Design Sprints, acum Design Thinking, acum Agile UX si tot asa.
Cred ca trebuie sa ne lasam mai putin purtati de curent si sa tratam toate aceste modele ca niste oportunitati, instrumente dintr-un mare toolkit de designer, la care apelam selectiv, fara extremism, in functie de nevoile particulare ale fiecarui proiect. Probabil toate astea deriva si din entuziasmul care insoteste piata si lucrurile se vor stabiliza si vom vedea din ce in ce mai putin tendinte explozive care acapareaza secvential conversatiile din piata.