[Noii artizani] Casutele de poveste ale Ralucai Tinca

Obiectele lor sunt mai mult decat ceea ce se arata. Sunt despre un timp de care simtim ca ne indepartam tot mai mult, in fiecare zi. Despre imaginea unui atelier in care te minuneaza materiale, texturi, culori, arome noi. Despre cum ne-am pierdut exercitiul de a ne imagina un proces creativ in spatele lucrurilor care ne inconjoara. Despre nevoia de povesti. Dorinta de a fi surprinsi de un colt imperfect, o tusa stramba, o culoare ce si-a depasit marginile.

Pentru toate astea si pentru multe altele ne ridicam privirea de la obiectele din standurile de targ, si ne uitam la omul care zambeste larg din spatele obiectului. Cine sunt noii artizani ai Romaniei? Din mainile cui ies aceste bijuterii de obiecte care ascund cate o bucata de poveste in fiecare colt? Cum isi gasesc echilibrul intre a fi artist, antreprenor, om de comunicare – toate simultan?

Povestea Ralucai Tinca a inceput cu un lut simplu, un cuptor, o fascinatie pentru casele vechi sasesti din Brasov si o intrebare: oare cum ar arata in miniatura? Cativa ani si materiale noi mai tarziu, casutele ei descriu strazile unui sat desprins dintr-o poveste. Daca iti apropii urechea de ele, parca auzi clinchet de pahare, hohote de ras si cantece de veselie. Sa fie creator, coordonator si manufacturier la Little Houses a devenit jobul ei full-time si o usa deschisa catre o comunitate de artizani, pe care a adus-o impreuna sub numele de KATUN. Despre cum iti transformi pasiunea in hobby, ce provocare aduce pentru un antreprenor un copil si cum le transformi in oportunitati de proiecte noi.

Viata inainte de artizanat

Am facut Facultatea de Medicina Veterinara in Iasi si Bucuresti si am lucrat ca medic veterinar intr-o clinica privata in Bucuresti, apoi in Brasov, pana in 2017.

In timpul facultatii am facut un an de studii in Olanda si acolo am luat contact cu lumea Arts and Crafts. Initial m-am jucat cu margele si cristale, mai mult ca un hobby. Dar imi placea atat de mult sa creez incat am continuat pe tot parcursul facultatii si, mai apoi, in timp ce munceam la clinica. Practic, aveam doua joburi: medic veterinar si artizan pe timpul noptii si in weekenduri.

Din pasiune in business

Cand m-am mutat in Brasov, in 2011, m-au fascinat casele vechi sasesti si printr-o intamplare fericita am gasit un atelier de ceramica unde am putut invata tainele lutului. De atunci am uitat de margele si cristale si m-am dedicate  doar ceramicii. Am facut in paralel ceramica si munca de veterinar timp de 5 ani si in 2016 mi-am dat seama ca imi place mai mult sa fac ceramica decat sa lucrez in clinica, asa ca am vrut sa-mi iau un an sabatic si sa-l dedic ceramicii in totalitate.

In vara lui 2017 am urmat un curs intensiv de design la Bucuresti iar in primavara lui 2018 mi-am luat propriul cuptor pentru ceramica. De atunci, lucrurile au evoluat creativ foarte repede si nu m-am mai intors la jobul de veterinar. Nu zic ca s-a terminat definitiv acea etapa din viata mea, dar deocamdata e “on hold”.

Ceramica full time

Cand m-am hotarat sa ma dedic cu totul ceramicii reusisem deja sa imi egalez salariul de la clinica din ceramica, asa ca pasul nu a fost chiar inspaimantator din punct de vedere financiar. Mi-am deschis firma (pana tunci aveam PFA) si am dat drumul oficial la treaba. Am avut mare noroc cu o contabila minunata, care se ocupa de tot ce inseamna hartii in firma, deci imi usureaza mult partea asta. Altfel, eu sunt cea care controleaza procesul creativ si manufactura. Eu le controlez, eu le produc.

Provocarea a venit anul acesta, cu un baietel minunat care imi acapareaza atentia. Asa ca eu am luat o pauza mica de la creatie si sotul si-a asumat un pic rolul de ucenic.

Bazele unei comunitati

 Am reusit sa imi cladesc o retea de prieteni si oamnei minunati care ma ajuta cu vanzarea casutelor in magazinele lor si din fericire lumea le apreciaza si le cumpara.

In ceea ce priveste promovarea, tocmai se implineste un an de cand, impreuna cu doua prietene ceramiste, cu care am facut un curs de prelucrare a portelanului (Alexandra Radu si Casuta cu cerdac) am pus bazele unei frumoase comunitati de artisti si makeri - KATUN. Impreuna ne promovam pe retele de socializare si facem mici evenimente - ateliere si targuri. Pe 22 decembrie va avea loc a doua editie a Targului din Ajun si pot spune ca s-a dezvoltat foarte frumos de la un an la altul. Si ideile creative si antreprenoriale inca mai vin.

A inceput cu un lut simplu si un cuptor

Pe masura ce am lucrat tot mai mult am descoperit la producatorii din tara si strainatate materiale ceramice noi. Cu fiecare nou material, cu fiecare glazura noua pe care o descopar imi vin idei noi. Modele de casute gasesc deobicei in jurul meu. Ma plimb pe strazi sau ma uit la imagini din diverse orase si vad case care imi plac si ma gandesc cum ar arata in miniatura.

Suveniruri si nu numai

Obiectele mele sunt indeosebi suveniruri. Seamana foarte mult cu casele din Brasov si din Transilvania si turisti par ca sunt foarte incantati ca pot lua cu ei o miniatura a locului pe care l-au vizitat.

Periodic fac si colectii pentru suflet, care se adreseaza oamenilor ne-turisti: case albastre, case cu flori, case minimaliste. Aceste colectii se duc peste tot prin tara. Cred ca lumea le vede ca pe niste “bijuterii pentru casa lor” si, ca orice bijuterie, sunt expresia a ceea ce a simtit creatorul lor; asta cred ca le diferentiaza de restul obiectelor ceramice de pe piata.

Proiecte unul si unul

Cele mai challenging proiecte au fost o serie de casute pe care a trebuit sa le creez dupa casele din Copenhaga pentru un client din Danemarca, care in final a fost foarte incantat. Si o alta colectie de casute cu motive florale, create de curand pentru o expozitie sustinuta de Societatea Romana a Artistilor Botanici la Galateca. Numai nume mari si creatori consacrati. A trebuit sa fac ceva frumos, sa ma incadrez in decor. Au fost foarte apreciate si eu mandra de munca mea.

Tot un proiect de anvergura, cu multe ore de munca si foarte putin know how este organizarea acestui targ, Targul din Ajun. Din fericire, nu lucrez singura la el, ci punem umarul la munca mai multi artisti, ne completam, ne ajutam si speram sa iasa ceva foarte frumos.

Atelierul

Pana sa vina copilul la mine, lucram de acasa; am o camera mare si luminoasa transformata in atelier. Dar cred ca odata ce va incepe sa mearga trebuie sa ma gandesc serios sa il mut intr-o locatie doar a lui. Visez la o casuta mica, cu o curte si mai mica si soare pe post de atelier.

Promovare online & offline

Promovarea online este foarte importanta. Folosesc Instagram si Facebook si incerc sa postez cat mai des. Nu numai obiectele ci si poze din atelier, poze cu mine. Cred ca e important ca prietenii tai – pentru ca oamenii din comunitate asta sunt, niste prieteni dragi - sa te vada din cand in cand. Sa vada cum arata un raft de-al tau, unde iti bei cafeaua din cand in cand, sa puna o fata langa obiect.

Offline, produsele se promoveaza la raft, in magazine. Magazinele cu care colaborez sunt foarte frumoase, fiecare unic, fiecare cu povestea lui. Printre ele: My Romanian store, Monoton, Authentic, Dizainar si altele, in care mi-e tare drag sa-mi vad produsele.

Artizanatul in Romania

Cu siguranta exista o comunitate, poate chiar mai multe comunitati, construite in jurul targurilor si magazinelor pe care le frecventeaza. Sunt oameni vechi in bransa, artisti, bijutieri, ceramisti, ilustratori, care si-au pastrat linia creatiei si care pastreaza aceeasi frumusete si calitate a produselor lor. In fiecare an apar creatori noi, influentati cred de lucrurile frumoase care exista deja si incurajati de faptul ca ii vad pe cei vechi ca inca rezista si se dezvolta.

Designul de obiect de la noi e pe val si de calitate, iar cumparatorul roman este din ce in ce mai educat si doritor de obiecte frumoase, unice. Calatorim mult in afara granitelor si suntem invadati de obiecte care arata la fel si sunt fabricate in aceeasi mare tara. Iar cand printre acestea rasare o creatie pretioasa si unica, ne dorim sa fie a noastra.

In acelasi timp, cred ca obiectele de artizanat / design de pe piata noastra au preturi mai mult decat rezonabile si sunt accesibile tuturor. Targurile de profil sustin mult creatorii si in acelasi timp ofera cumparatorilor o oferta deosebita, unica. E un fel de win-win-win.

Un proiect cu totul nou

In anul ce vine, businessul meu cred ca va stagna un pic, pentru ca nu am putere/timp de creatie, fiind destul de ocupata cu cel mic. Sunt cateva targuri la care sigur voi veni, cum este Made in Ro si targurile Katun.

Altfel, pentru 2020 am in plan un proiect special si total nou pentru mine. Sub influenta maternitatii am scrs 12 poezii sensibile pe care le va ilustra talentata Alexandra Radu si impreuna vom scoate o carte. E mai putina munca decat in “fabricuta” Little Houses, dar emotiile sunt foarte mari.  In ianuarie deja dam drumul la treaba.