S-a jucat, a invatat, a experimentat, a creat bijuterii, a transformat treptat aceasta pasiune intr-o afacere si apoi intr-un brand. Studiile, joaca si experimentele nu se termina niciodata, ele sunt o etapa importanta a creatiei pentru Vika Tonu. A experimentat cu tehnici si materiale, a invatat din greseli, a gasit inspiratie in esecuri, a fost autodidacta, dar a investit mult si in cursuri de specialitate si toate aceste experiente au contribuit la dezvoltarea brandului ei de bijuterie. Temerile si dificultatile au aparut o data cu antreprenoriatul si tot ce tine de lucrurile administrative.
Joaca mea se transformase usor usor intr-o afacere si aici au aparut primele temeri, si anume acelea ca nu am know how-ul administratii unui business, ca am nevoie de un plan si de cunostinte pe care nu le-am primit in facultate.
Recunosc, inca am dificultati la acest capitol, insa ce am realizat in acest timp a fost faptul ca e ok sa nu stii sa le faci pe toate si ca e posibil si chiar sanatos sa poti cere ajutor, povesteste Vika
Despre copilaria din Chisinau si mutarea in Bucuresti, scoala, invataminte si inspiratie, despre cum s-a schimbat publicul si designul de bijuterie, frumusete, munca si echilibru, povesteste Vika Tonu dupa cum urmeaza.
Inceputuri
M-am nascut in Chisinau, Moldova, unde am avut sansa formarii intr-un mediu liber si creativ, urmand pedagogia gradinitei si a scolii “Waldorf” si ulterior a liceului de Creativitate si Inventica “Prometeu”. In paralel faceam pictura si desen la scoala de arte din Chisinau, cantam la pian, vioara si in corul national, mergeam in tabere de creatie de desen si poezie si participam la diverse activitati si concursuri ce implicau aproape orice tip de exprimare artistica.
La 15 ani insa, ai mei au decis sa ne mutam in Bucuresti; mutare asociata cu o tranzitie deloc usoara, mai ales din punct de vedere emotional. Aici am ales sau mai bine zis, a fost ales, liceul teoretic “Jean Monnet”, urmat de o facultate de management turistic si comercial, fata de care nu am manifestat mare interes.
Dupa un an de la absolvire, desi imi gasisem cumva locul atat in acest oras cat si intr-o companie privata unde aveam un job aparent satisfacator, am avut un impuls neasteptat si puternic de ma intoarce la arta, de a continua pe calea care imi era totusi cea mai apropiata sufletului.
Pe cat de spontana, pe atat de rapida a fost si urmatoarea mutare. Am aplicat la cateva facultati din Marea Britanie si Danemarca si asa am ajuns in nordul Angliei, la Facultatea de Arta si Design din Huddersfield. Alegerea s-a datorat faptului ca facultatea oferea cursuri interdisciplinare, astfel nu am simtit din nou presiunea unei decizii imediate, ci am avut sansa sa redescopar, sa experimentez si sa hotarasc pe parcurs ce imi place sa fac si ce directie vreau sa urmez.
Designul de bijuterie a fost un modul ales din pura curiozitate, nu am rezonat din prima intrucat mi s-a parut dificil si rece, dar nici nu am putut renunta la el in urmatorul an. Intr-un final, am reusit sa ma imprietenesc cu atelierul, sculele, focul si metalul, am realizat ca in domeniul acesta ma pot juca cel mai liber, ca imi pot traduce gandurile si materializa trairile si ca le pot esentializa intr-un obiect simbolic, purtabil, viu.
Intoarsa in Bucuresti, lucrurile s-au aranjat favorabil, la scurt timp lucram deja in atelierul meu, faceam parte dintr-o comunitate de artisti tineri si super talentati, au aparut colaborarile cu alti designeri, proiecte nationale si internationale, expozitii, targuri, etc. Am spus mereu ca bijuteria m-a gasit pe mine si nu invers. De aproape 7 ani de cand fac asta si am brandul VIKA TONU am incercat sa investesc mereu in mine, sa evoluez, asa ca am urmat diverse cursuri, printre care si cele ale Scolii de Bijuterie Contemporana din Florenta sau ale Institutului Gemologic Roman din Timisoara.
Etape
Multitudinea experientelor, expunerilor si colaborarilor cu alti artisti, precum si deschiderea catre diversitate sau nou au contribuit enorm la formarea mea si cresterea brandului. Am fost si autodidacta dar am investit mult si in cursuri de specialitate care m-au ajutat sa aprofundez acesta meserie. Si studiile nu se vor opri niciodata.
Colectia “ Ensemble of Broken Pieces” Vika Tonu x Alexandru Nimurad. Foto: Vlad Birdu. Model: Geanina Pistol
Primele incercari
Cand m-am intors in tara cu prima mea colectie de inele m-am inscris la AUTOR, iar feedbackul de care am avut parte a fost unul foarte bun. Ulterior am contactat un brand de bijuterii pe care il urmaream si admiram inca din facultate, iar dupa prima intalnire am primit oferta de a fi desiger partener; asa a inceput colaborarea ce a durat un an cu brandul WOLF25. Am creat urmatoarea colectie impreuna dar in paralel lucram si la piesele mele, continuand sa cresc brandul propriu.
Pe parcurs mi-am dat seama ca joaca mea se transformase usor usor intr-o afacere, si cred ca aici au aparut primele temeri, si anume acelea ca nu am know how-ul administratii unui business, ca am nevoie de un plan si de cunostinte pe care nu le-am primit in facultate.
Recunosc, inca am dificultati la acest capitol, insa ce am realizat in acest timp a fost faptul ca e ok sa nu stii sa le faci pe toate si ca e posibil si chiar sanatos sa poti cere ajutor. Asa am inceput sa externalizez din taskuri, am gasit diversi mesteri priceputi cu care sa realizez lucruri pe care nu stiam sa le fac, o contabila buna, un consultant care sa aiba raspunsurile pe care nu stii unde sa le cauti singur, etc.
Astfel am reusit sa ajung intr-un punct in care ma pot concentra mai mult pe creatie, inspiratie, imagine si comunicare, si mai putin pe chestiunile administrative care ma incarcau si ma faceau sa ma simt stresata si coplesita.
Primele bijuterii
In primii ani de scoala am tot experimentat cu tehnici si materiale diferite, imi aduc aminte ca imi era frica sa incep sa lucrez cu metalele pretioase si evitam focul cat puteam de mult. Dar tot din experiment si asa zise esecuri s-au nascut primele forme din alama si cupru care erau destul de neobisnuite, una dintre ele semanand extrem de mult cu literea greceasca Omega. Dupa multe luni de studiu s-a nascut prima mea colectie “Dimiourgia”, inspirata din alfabetul grecesc si corelatiile acestuia cu astronomia, astrologia, alchimia.
Perspectiva mea asupra bijuteriei s-a schimbat in acel moment, asa a inceput sa se contureze filozofia viitorului brand si dorinta de a crea doar piese cu mesaj si incarcatura simbolica.
Colectia “Dimiourgia”. Foto: Richard Turner
Inspiratie
Alchimia, misticismul, astrologia si simbolurile Universale revin mereu in lucrarile mele fiind principalele surse de inspiratie. Minimalismul este stilul care ma reprezinta, si aici apare provocarea dar si frumusetea procesului. Ca sa poti sa transmiti un mesaj prin intermediul unui obiect trebuie sa poti sa rezumi ideile, sa simplifici, sa ajungi la esenta.
De ceva timp insa am inceput sa transpun in obiectele mele si stari, concluzii, revelatii proprii.
Colectiile “Ensemble of Broken Pieces” (2015), “Perspective - the geometry of Life” (2016) sau “The Pilgrim’s Dream” (2019) au avut ca sursa de inspiratie alchimia umana, procesul de transformare, de cautare si evolutie, un proces dificil si anevoios dar absolut necesar.
Piesele au devenit astfel mementouri care sa incurajeze si sa ghideze purtatorul si sa ii fie alaturi in parcursul propriu.
“Perspectve – the geometry of Life”. Foto: Oltin Dogaru. Model: Floriana Sandu
Evolutia designul de bijuterii din Romania
In ultimii 10 ani designul de bijuterii a evoluat si si-a facut din ce in ce mai mult simtita prezenta in mediul artistic romanesc. Targul de bijuterie contemporana Autor a pus tara noastra pe harta evenimentelor de profil, scoala de bijuterie Assamblage are din ce in ce mai multi absolventi a cursurilor de introducere in tehnicile bijuteriei iar publicul a devenit usor, usor, mai curios, mai apreciativ, mai numeros.
Silver Basics. Foto: Oana Dumitrescu. Model: Tatiana Grigorescu
Exista din ce in ce mai multi designeri, iar stilurile acestora difera. Observ inclinatia catre bijuteria contemporana, in care se pune accent mai mult pe idee, tehnici de lucru sau materiale neobisnuite. Urmaresc trendurile da, insa nu pot spune ca sunt influentata de acestea. Pentru mine bijuteria ramane un obiect dintr-un material pretios, purtabil, ergonomic, practic si durabil. Un obiect care sa ramana cat mai mult in posesia purtatorului, si de ce nu, sa poata fi transmis si mai departe ca mostenire sau amintire.
Publicul din Romania
Cum spuneam, publicul a devenit mult mai receptiv, deschis catre nou, curios. Am avut placerea sa cunosc in acesti ani si adevarati colectionari de bijuterii, care urmaresc cu atentie designerii locali si ii sustin cumparandu-le creatiile.
Ultima mea colectie “The Pilgrim’s Dream” de exemplu, a fost achizitionata aproape in intregime de o singura persoana, iar acesta cred ca este de fapt visul implinit al oricarui artist . :)
Din Colectia “Pilgrim’s Dream”. Foto: Sabina Suru. Model: Irina Marinescu
Proiecte recente
Colectia “ The Pilgrim’s Dream” pe care am prezentat-o in premiera la ultima editie a targului AUTOR si in cadrul Romanian Design Week 2019 se deosebeste cu siguranta de celelalte de pana acum. Imi doream de ceva timp sa ies din zona mea de comfort, sa imi depasesc limitele si sa creez un proiect interdisciplinar, care sa includa mai mult decat bijuterie. Astfel dintr-un colaj propriu, s-a nascut o poezie iar cele doua au creat firul narativ pentru o noua serie.
Partea cea mai grea a fost procesul de fabricatie, intrucat mi-am dorit sa incerc tehnici noi cum ar fi modelarea si printarea 3D, si in acelasi timp sa le imbin cu tehnici tradtionale de lucru, astfel incat obiectul final sa nu ramana neinsufletit.
Colectia 4D Vika Tonu x Alexandru Nimurad. Foto: Vlad Birdu. Model: Geanina Pistol
Parcursul creativ pentru aceasta colectie a reflectat intru totul evolutia mea personala, functionand ca un jurnal vizual, tradus din sursa subconstientului in imagini, cuvinte si ulterior obiecte purtabile. Elemente precum aripa, inima, mana, ochiul, au aparut ca simboluri care ghideaza si subliniaza importanta curajului si a vocii intuitiei in viata. Cand am incheiat proiectul, a fost ca si cand am incheiat un capitol iar eu m-am trezit cu o alta perspectiva asupra ideii de libertate si schimbare. La scurt timp, am indraznit sa vreau sa depasesc si alte limite, personale, si am ales sa locuiesc si sa creez mai aproape de natura si de mine, renuntand cumva la o zona de comfort in care eram de ceva timp, imbratisand necunoscutul si noul.
Pot spune doar ca lucrurile s-au aranjat iarasi, de la sine, ca si cum fragmente dintr-un colaj mai mare si-au gasit locul. Momentan lucrez la o serie noua, intr-o tar a noua, o colaborare diferita dar interesanta, ce pare ca ma ghideaza spre noi oportunitati in aceasta parcurs.
