Roxana Andrei este regizor de film si reclame, produce spoturi publicitare, iar din cand in cand scrie povesti personale pe blogul ei. Dupa ce a abandonat ASE-ul, unde nu se integra sub nicio forma, a trecut furtunos prin jurnalismul de televiziune și a descoperit, in cele din urma, regia. Si aici a ramas.
Face parte acum din Sector 7 si OMG Films, o casa de productie locala, alaturi de care regizeaza sau produce video comercial pentru televiune si online. Impreuna, au castigat un Gold Award si bronz la Effie 2019 pentru campania Catmobile.ro, devenita virala anul trecut. Anul acesta au facut una noua, cu sos si o alpaca, la fel de bine primita.
“Reclamele sunt din ce in ce mai complexe. Schimbarea a venit si datorita publicului, care are alt comportament de cumparator. Diferentierea nu se mai face prin produs, oricum sunt cam aceleasi, ci prin cum ma identific eu cu brandul. Vorbeste brandul pe limba mea, avem aceleasi valori?”, spune Roxana.
Roxana Andrei a locuit si profesat o perioada in UK, unde nu s-a adaptat, drept care a decis sa revina in tara si sa se implice trup si suflet in productia si regia de publicitate autohtone. Este una dintre putinele femei regizor-producator din industrie si spune ca, in aceasta meserie, simte cum isi dezvolta continuu creativitatea.
De la ASE la regie
O sa povestesc pe scurt cum a inceput totul. Am fost un an in ASE si, spre dezamagirea parintilor mei, n-am ramas acolo. Nu am multe amintiri, doar ca nu m-am integrat deloc si ma certam frecvent cu profesorii.
Am renuntat si m-am mutat la Jurnalism: voiam sa fac presa de investigatii, sa merg in zone de razboi, sa schimb lumea! In 2006 m-am angajat in televiziune ca reporter si asistent productie unde m-am calit si am aflat ca ce imi imaginam eu, cu ce se intampla de fapt, erau doua lumi complet diferite.
In 2008 am inceput sa lucrez la BrainTV, prima televiziune online de la noi, sau asa ne promovam pe atunci. N-a rezistat mult start-up-ul, dar mi-am dat seama ca acel stil de viata (mereu pe drumuri, mereu in cautare de povesti, de subiecte, mereu activata in creier) este genul meu.
Regia a venit intr-o perioada destul de grea in viata mea, cand faceam atacuri de panica incontinuu, ramasesem fara job si mai era si criza economica. Multa lume din jur imi tot spunea ca sunt un bun povestitor si ca poate ar trebui sa fac regie. Nu stiam ce inseamna asta, dar mi-a trimis prietena mea Iulia un link cu cursurile de pregatire pentru regie de film de la UNATC, m-am dus, m-am inchis in casa pana la examen, am dat si am luat.
Cu publicitatea m-am intalnit prin facultate cand am avut o tema: sa facem un spot. Habar n-aveam ce insemna si oricum visam sa fac filme pe banda rulanta, nu eram neaparat atrasa de domeniu. Pentru scoala am facut un spot pentru DIUD cu Olimpia Melinte. Doamne, ce nebuni! Stiu ca era iarna, ne adunasem o armata mica de oameni si alergam prin zapada prin Bucuresti.
Dupa facultate am facut freelancing si-am lucrat ca 1st AD la reclame, asistent productie/regie pentru proiecte DIUD, cu SPIDER Film, asistent pe la filmele lui Dan Chisu. Ma duceam peste tot si voiam sa fac orice ca sa invat cat mai multe si sa castig niste bani.
Primele spoturi regizate pe bune
Eu am inceput destul de curand sa regizez reclame. Am facut un proiect in UK, care era un corporate video al unui partener business, apoi am regizat niste sketch-uri cu Sector 7 pentru un platforma online a unui brand de tigari. Cred ca prima reclama pe bune a fost anul trecut pentru ARCCA Student Housing. Am facut un spot cu Nicu Banea si un videoclip cu studentii din campus.
Imi amintesc ca aveam foarte mari emotii si ca aveam impresia ca nu stiu nimic. Pana am ajuns pe platou si am dat primul “rec”. Atunci mi-am dat seama ca stiu si m-am linistit.
Presiunea meseriei
Pentru mine presiunea cea mai mare este timpul. Indiferent daca e reclama, film sau sketch. La reclamele TV este si teama ca nu incape mesajul in cele 30 de secunde alocate si stau mereu cu hartiuta si cronometrul. Mi s-a spus ca trece frica asta odata cu experienta. Ramane sa va spun.
Apoi mai e treaba ca as vrea sa fac ceva deosebit, special, ceva ce nu s-a mai facut. E dificil sa inovezi vizual in 2019 si de multe ori caut sa vin cu ceva nou sau cu un stil personal. Dar cred ca inca invat si inca imi dezvolt un stil.
Legat de celelalte proiecte, am regizat anul acesta un serial online pentru KissFm, “Dumnezeu versus Satana” cu Andrei Ciobanu si Ionut Rusu. Tot cu timpul am avut cea mai mare problema, mi-ar fi placut sa putem trage un episod in doua zile, sa repetam, sa discutam mai mult. Le-am filmat in regim de sketch ca timp, dar mai profi din punct de vedere echipamente. Diferit este ca puteam sa fim extrem de creativi toti si deschisi la improvizatie, ceea ce nu se prea intampla in publicitate.
Viata alaturi de Sector 7
Am locuit aproape doi ani in UK, dar nu am reusit sa ma adaptez la viata de acolo, asa ca m-am intors inapoi la proiectul meu de suflet - Sector 7.
Cu baietii am facut cele mai faine proiecte, de la bugete mici sau deloc (emisiunea Nimic Nou) la proiecte ca Bringo, CatMobile sau 4 x 4 (unde am filmat noaptea intr-o padure in Cuca - am aflat ca Macai e localitate diferita). Am strans cele mai bune povesti si am de departe cele mai ciudate-amuzante conversatii. Doar un exemplu:
“Alex, te rog sa nu te panichezi, dar a doua alpaca a intrat in calduri, asa ca o sa avem o llama si o alpaca la filmare. Sunt BFF si vin doar impreuna.”.
Planuim sa ne ocupam mai mult de comunitatea noastra online pentru ca in fiecare zi cineva striga la noi pe strada “Cand mai scoateti ceva nou”. Si, desigur, in limita timpului, vom mai ajuta agentiile sau brandurile sa creeze content relevant si engaging pentru publicul lor tinta.
Trenduri in industrie
O sa vorbesc de partea digitala, pentru ca pe TV am facut doua spoturi pana acum. Reclamele nu mai sunt reclamele clasice despre produs sau beneficiile produselor, ci sunt povesti. De obicei se cer povesti virale, cu emotie, dar nu este o reteta simpla. Multe sunt inghitite de internet si nu trec de 15 shareuri.
Clientii nu mai vor plasarea produsului in fata userului, ci sa ii emotioneze, sa ii distreze, sa fie memorabili prin continut, nu prin produs. Mie personal imi place, pentru ca are mai multa legatura cu filmul.
Evolutia regiei in spoturile publicitare
Asa cum am spus mai sus, s-a schimbat obiectivul de la a prezenta pur si simplu o oferta sau calitatile unui produs, la a oferi experiente. Nu mai bei suc, petreci timp cu familia. Nu-ti mai iei un telefon, experimentezi viata printr-un device cu multe camere profi. Nu mai mananci un burger, te distrezi alaturi de prieteni! Si automat s-a schimbat si abordarea in crearea si distribuirea mesajului.
Reclamele sunt din ce in ce mai complexe. Schimbarea a venit si datorita publicului, care are alt comportament de cumprator. In final, orice reclama vrea sa vanda ceva, sa creeze o nevoie. Daca inainte aveam un magazine online de haine, astazi avem o groaza de optiuni. Diferentierea nu se mai face prin produs, oricum sunt cam aceleasi, ci prin cum ma identific eu cu brandul. Vorbeste brandul pe limba mea, avem aceleasi valori?
Iar regizorul vine in tot contextul asta, iar mai ales in digital unde avem rezultate imediate, trebuie sa inteleaga foarte bine, atat brandul, cat si userul si sa gaseasca formula potrivita, care sa impace atat viziunea agentiei, dorintele clientului si nevoile consumatorului.
Facem cum vrea clientul?
Depinde mult de client si agentie. Sunt unele echipe pe care nu trebuie sa le conving sa accepte viziunea mea si cu care reusesc sa colaborez excelent. Dezbatem, ne sfatuim. In cele din urma totul este pentru proiect si ne dorim cu totii sa iasa cel mai bun proiect pe care l-am facut pana acum – eu sunt destul de perfectionista.
De curand am regizat un spot unde am venit putin peste conceptul agentiei, insa, la final, nu am fost pe aceeasi lungime de unda. Asa ca am ajuns sa facem doua variante, varianta in care credem noi - casa de productie si cu mine - si varianta pe care au cerut-o ei. Sper sa o aleaga pe a noastra.
Pe un alt proiect am patit sa mi se ia cu totul in faza de post-productie pentru ca am avut diferente de opinie cu agentia. Am “suferit”, dar am inteles ca asa este domeniul si ca trebuie sa invat sa ‘let go’. O zic in engleza ca suna mai bine.
Creatia reclamei, conceptul regizoral
Pornesc de la script si despic firul in patru cu agentia, pe principiul “ce a vrut sa spuna autorul”, apoi fac propriul research, apoi discutam bugetul. Uite, ca vorbeam de trenduri mai sus. Un trend, care sper sa dispara, este ca, daca este digital, este ieftin. Nu este asa. Nu intru in detalii, doar ca munca este aproape aceeasi.
Dupa discutie si prospectia de locatii de filmare, vin cu un decupaj si o propunere de concept: miscare de camera, costume, scenografie, joc actoricesc etc. Dupa care mi se mai taie din cadre, incepem o negociere si fiecare parte face cate un compromis. Eu, avand niste ani de productie in spate, stiu cam pana unde pot sa merg cu ‘pretentiile’ si inteleg destul de bine ce inseamna sa nu ai resurse. Scopul meu final este sa gasesc cea mai buna forma pentru a transmite mesajul si sa fiu cat mai creativa.
De la bănci, la materiale de construcții
Regia de spoturi ma tine in priza creativa, mereu activa sa gasesc solutii creative pe moment, sa nu ma blochez, ci sa improvizez si sa vad ca functioneaza la final. Proiectele sunt atat de diferite si de provocatoare, de la servicii bancare unde am de filmat 35 de spoturi in trei zile, la baterii de masina, la make-up sau materiale de constructii, incat nu-mi permit sa “lenevesc”. Daca nu ma gandesc la un proiect, ma uit la alte proiecte, campanii, abordari si imi pun intrebari: de ce asa, de ce nu altfel, cum au ajuns aici, care a fost insight-ul.
Filmare Vola - Foto: Marius Stoianov
Invataturi din publicitate
O sa zic ce-mi vine in minte prima data: este nevoie sa ai intodeauna un plan de rezerva si sa fii deschis la solutii pe moment. In sensul ca nu e niciodata asa cum ti-ai imaginat sau cum ai discutat in sedinta de pre-productie. Intotdeauna apar neprevazutele si, oricat de mult esti atasat de ideea ta, situatia cere o flexibilitate anume. E greu, mai ales daca esti ca mine si te indragostesti de fiecare proiect si ti-l derulezi in cap si pe platou e altceva. Dar este si frumos.
Cred ca s-a mai zis, dar o mai zic, am invatat foarte repede ca echipa este foarte importanta! Chimia de pe platou, relatiile care se leaga intre oameni. Chiar e nevoie de armonie, mai ales ca fiecare proiect trebuie sa iasa mai mult decat bine. Atunci depinzi foarte mult de directorul de imagine, de scenograf, de actori. Daca scartaie ceva, se pierde din ritm. Si din calitate, normal.
Love and hate pentru spoturile romanesti
Ce-mi place? La nivel de imagine nu mai avem matrice in spoturile produse la noi. Nu mai seamana reclamele intre ele. Avem miscare de camera si montaj, care nu e doar un simplu cut, n-am mai vazut minimalismul ala in cadre sau in taieturi. Si e misto!
Ce nu-mi place, ei bine, reclamele ridicole sau foarte previzibile. Cand jocul este ciudat pentru ca replicile sunt facute din pix, dar nu vorbeste nimeni in mod real asa, povestea nu se leaga si se simte ca au fost mai multe idei mixate ca sa fie toata lumea multumita. Cand razi, dar nu s-a vrut sa fie amuzant.
Nu ca nu le mai suport, dar mi se pare ca se tot recicleaza ideea de manifesto. Cred ca s-a cam spus tot ce era de spus si astept sa depasim momentul. Si mai am o problema cu folosirea influencerilor in anumite campanii. Am eu o vorba, “se rezolva din excel”, adica sunt alesi pe criterii de followers, dar nu pe criterii de potrivire pe produs/brand si multe nu sunt nici misto si n-au nici impact.
Si, nu in ultimul rand, astept sa nu ma mai provoace niciun brand sa fiu mai fericita, mai sanatoasa si sa ma accepte asa cum sunt.
