Incercand sa se diferentieze in categoria spoturilor de Craciun, cei de la Sainsbury’s au creat un origin story pentru acest personaj despre care ai crezut ca exista cu adevarat pana la varsta de 15 ani, ma rog, 17 ani jumate, cand inainte de Craciun ai gasit in dulapul de sus, la care in sfarsit puteai sa ajungi, masina cu telecomanda pe care ti-ai dorit-o si o barba falsa. In fine, aveam 18 ani, dar tot a durut.
Povestea este plasata in ajunul Craciunului anului 1869 si ne arata o secventa din ce insemna child labour in Londra Victoriana. Un grup de orfani asupriti de ingrijitorul lor, trece pe langa un magazin stradal Sainsbury care, in ceata si noroiul londonez, vinde promisiuni ale unei lumi exotice: portocale.
Copii se mira, dar ingrijitorul le fura. In schimb, Nicholas, unul dintre copii, este acuzat pe nedrept ca a incercat sa fure si el, si este deportat la Polul Nord. Doamna Sainsbury observa faradelegea si il salveaza, invelindu-l cu o patura rosie si oferindu-i un sac cu portocale. In loc sa le pastreze pentru el, Nicholas tine cont de uimirea si pofta colegilor lui de la trecerea prin fata magazinului, si le ofera cadou, punandu-le in sosetele lor atarnate la uscat in orfelinat.
Probabil ca patura d-nei Sainsbury i-a dat puteri magice lui Nicholas, pentru ca iese din orfelinat pe acelasi horn pe care trebuia sa il curate la inceput, nu inainte sa se taie din capul listei copiilor obraznici. Bucuria copiilor din dimineata de Craciun ne face pe noi sa urmarim spotul inca o data, iar pe Nicholas sa isi puna fesul rosu pe cap si sa daruiasca de nenumarate alte ori.
Spotul apartine Wieden+Kennedy.
