Personajul principal poarta picioroange de o lungime exagerata. El trebuie sa traverseze un tunel care il duce in fata unui peisaj montan. Asa incepe distopia lui Dylan Holmes Williams, care s-a alaturat recent Greycoat Films si a semnat regia Stilts, pentru promovarea seriei de pe Channel 4, Random Acts.
Umorul crud al regizorului apare in urmatoarea scena, cand personajul incearca sa-si taie picioroangele cu un fierastrau si tine un calus in gura, pentru a amortiza tipetele de durere, desi el taie doar metalul. E ca si cum aceste proteze au devenit parte din natura lui.
Zgomotele ii deranjeaza pe ceilalti membri ai familiei cand stau la masa. Poarta si ei piciorange si design-ul casei este adaptat la inaltimea lor. In timp ce admira pe ascuns niste perechi de picioare normale la televizor, fiul (personajul principal) primeste de la sora lui un fel de voucher la o clinica care ar putea sa ii redea normalitatea.
Intrebarea e cum si-a pierdut-o? De ce ajung acesti oameni sa tinda catre ceva ce aveau deja inainte? In numele carei idei s-au redefinit pe ei insisi si spatiul in care traiesc? Si in ce moment au constientizat ca au ales gresit? Cand s-au lovit de tavan? Nu tavanul este limita lor, ci incapacitatea de a distinge realitatea.
In cadrul clinicii, doar celor norocosi, cum e personajul nostru, li se taie picioroangele cu flexul. In climaxul durerii, acesta razbuna toata captivitatea lui printr-un ras visceral, pe care-l poarta mai departe in salonul de asteptare.
Problema e ca oamenii din acest univers au ramas atat de mult timp intepeniti in convingerile si picioroangele lor, incat, atunci cand li se scot, nu mai stiu sa mearga.
Incercand sa scape catre promise land prin acelasi tunel de la inceput, fiul este ajuns din urma de tatal lui si pare ca lumea veche il acapareaza din nou. Insa, acesta vine doar sa il imbratiseze de ramas-bun, si dupa ce isi vede fiul plecat, priveste lumea exterioara cu jind, asa cum o privea fiul lui la inceput. Dintr-un sentiment de iubire si sacrificiu, o incurajeaza insa pe fiica lui sa se elibereze, in cadrul aceleasi clinici.
Cum astfel de productii ne indeamna la reflectie, ramane intrebarea care sunt picioroangele si tavanele noastre, ale tuturor.
