[Buticuri Creative] Roxana Smil: E nevoie de mulți mai mici pentru a face lucruri mari

Când vii din provincie, pe lângă toate fricile și anxietățile uzuale, care îi consumă și pe prietenii și colegii tăi din București, mai există o temere de care ai parte doar tu și aceia care au lăsat orașul mic în spate și-au pornit în căutarea succesului spre capitală. O nouă formă de frică de eșec, care se materializează în frica de a fi nevoit să te întorci într-un oraș în care nu se întâmplă nimic, în caz c-o dai în bară. Și nu e doar că o să stai din nou cu părinții, dar ești aproape sigur că n-o să ai parte de provocări și viața ta va fi liniștită precum străzile orașului după apusul soarelui: niciun deadline care să claxoneze furios, niciun proiect în care să te avânți cu scârț.

 Roxana Smil e dovada vie că lucrurile nu trebuie să stea deloc așa, și că un oraș în care nu se întâmplă nimic îți dă, de fapt, șansa să faci tu lucrurile să se întâmple. Ajungi să fii nu doar disponibil 24/7, ci enervant de proactiv pentru niște clienți cu care împărtășești soarta de antreprenor și alături de care ai curajul să faci lucrurile altfel. Asta e, foarte pe scurt, povestea agenției Oranjeria din Bacău, care înseamnă astăzi doi oameni care i se dedică complet și alți câțiva zeci de colaboratori. Pentru că oricât de mică ar fi agenția în acte, în realitate, închide între pereții săi o întreagă comunitate creativă și implicată.

Povestea agenției Oranjeria

În 2016 încercam să ies din paradigma “în Bacău nu se întâmplă nimic” și să îmi explorez posibilitățile. Mă întorsesem din București înapoi în Bacău după zece ani de media, publicitate, online și jurnalism. Plecasem de sub aripa unui mentor- Vicki Nicola- dintr-o lume plină cu proiecte creative și un cuib creat pentru inovație și ajungeam într-un context în care nu părea să fie nevoie nici de mine, nici de abordările mele creative.

A fost o perioadă lungă și confuză până am ajuns la curajul de a deschide agenția. Iar (re)începutul s-a întâmplat pentru că am întâlnit atunci câțiva oameni care au crezut în mine și ideile mele. Și împreună am făcut lucrurile să se întâmple. A apărut apoi un plan de business, o finanțare, un coleg, colaboratori, agenda de evenimente, clienții.

Aș putea să zic că am identificat nevoia în piață, că am găsit o nișă și am profitat de un moment. Dar la modul cel mai real mi-am dorit să mă trezesc dimineața și să fac ce îmi place.

Provocări

Au fost multe - de la frica de eșec - “ce te faci dacă nu încasezi o lună? Cum să pleci de la un loc de muncă stabil?”,la adoptarea din mers a statutului de antreprenor, până la adaptarea ideilor crețe și mărețe la nevoia reală din piață și la bugetele aferente. Și să găsesc oamenii care să meargă pe același drum cu mine.

A fost o muncă nebună, cu obsesia livrabilului pentru client, cu disponibilitate aproape 24/24 și 7/7. Cred că așa a trebuit să fie pentru a ne lua lecțiile care ne-au ajutat să creștem. Iar cele mai importante lecții au fost și sunt în continuare livrate de oamenii din jurul nostru.

De unde atâtea agenții mici?

În ultimul an, pe plan local au apărut agenții noi mai ales pe nișa de digital și online marketing. E zonă care livrează rezultate pentru businessurile mici și medii. Când bugetul tău ca firmă e de câteva (puține) sute de euro pe lună, atunci investești în ce îți aduce rezultate imediate. Tragi linie și pricepi- atât am investit, atât am câștigat. Brandingul, strategia și contentul rămân pe mai târziu.

Dar cred că poziționarea mai clară a agențiilor și delimitarea domeniului de activitate e “a win-win situation”. Înseamnă că eu pot să mă focusez pe branding, pe PR și agenția care face SEO și ads doar pe asta. Deși va mai dura până la armonizare. Deocamdată  văd destule logo-uri luate de pe net și “branding” făcut de mama-soacră.

Soluții, nu promisiuni

Important pentru noi a fost să ne focusăm pe lucruri cu sens, să rămânem în contact cu realitatea locală și să găsim contexte de networking. Pentru că la nivel local de cele mai multe ori întâlnirea de business o ai direct cu antreprenorul, nu cu șefi de departament și PR. Și cred că Oranjeria, chiar dacă e o agenție mică (suntem basically 2 oameni), e de fapt un centru de resurse pentru că este conectată cu alte agenții, firme, freelanceri.

8 hours overtime - eveniment anual în care experți din industrie se adună pentru a dona timp și cunoștințe pentru ONG-uri sau inițiative civice.

Ne place să facem “scouting”, să găsim mereu oameni pe care să îi aducem în proiecte și să construim o mini-comunitate creativă și implicată. Valoarea investiției în oameni și a creșterii de resurse noi e ceva ce am învățat în “școala lui Vicki” și am continuat apoi în Bacău alături de oameni care văd lucrurile prin aceeași lentilă.

Contează mărimea?

Contează să ai o echipă pe care să te bazezi. Că e sau nu sub un singur acoperiș, sau că e pe statul de plată al aceleiași firme nu știu dacă e chiar important.

Am derulat anul acesta împreună cu partenerii noștri evenimente de mii de oameni. De la creație, identitate vizuală, logistică, BTL, la PR, online marketing, video, content. Adică vreo 4 agenții într-un singur proiect.

Agenția mare are într-adevăr avantajul mai multor departamente, a unei echipe mai numeroase, a focusului comun. Dar în unele contexte acestea pot fi și dezavantaje.

În agenția mică de multe ori tu centrezi, tu dai cu capul. Dar clientul tău face același lucru. Așa că vă înțelegeți reciproc.

Concurența cu restul agențiilor

Cred că fiecare are felia lui, chiar și în piețele locale. Iar dacă agenția concurentă a obținut un contract sau are un client nou intrat pe piață înseamnă  un “push” pentru cei care încă fac lucrurile după ureche să apeleze la specialiști.

Dar cu toată sinceritatea, piața este atât de nedefinită încât orice agenție - de la producție până la PR, digital (și chiar wedding planner) poate fi concurență- sau nu.

Clienții

Clienții noștri sunt în proporție de 70% de pe plan local și în ultimul an am avut și colaborări cu firme din regiune și chiar cu acoperire națională. Peste granițe n-am ajuns încă.

Promovarea piesei de teatru Verde ca Pepenele, realizată în scop de fundraising pentru un ONG local, bazată pe o poveste scrisă de un autor băcăuan, pusă în scenă de actorii de la Teatrul Municipal Bacovia.

Dacă la început nevoia principală era de comunicare în social media și de content pentru online, atât video cât și scris, acum mergem din ce în ce mai mult pe proiecte de branding, organizare de evenimente corporate, PR și dezvoltare programe de CSR. Dar toate componentele rămân oarecum integrate, cel puțin în proiectele mari.

Cam toți clienții au ajuns la noi din recomandări, prin contact direct cu ceea ce am făcut și experimentând în diverse contexte ce înseamnă să lucrezi cu Oranjeria.

Proiecte de toate felurile

Proiectele preferate sunt cele care au impact în comunitate, cele în zona de ONG, implicare și responsabilitate socială. Aici avem un punct sensibil. Iar cele mai challenging cred că au fost cele care au atins un domeniu inexistent în piața din Bacău, cum ar fi o academie de psihoeducație și programe de dezvoltare personală.

Importante și mari pentru noi sunt proiectele care au potențial de continuitate. Pe o piață care nu e chiar dinamică și nu ai business-uri noi, produse și inovație în fiecare lună itemurile care îți dau o plasă de siguranță sunt valoroase.

De exemplu, cel mai “mare” proiect pe care îl derulăm în prezent a plecat de la un eveniment și s-a transformat într-o adevărată caravană, cu planning pe următorii doi ani, cu evenimente și produse conexe. Un proiect local care acum s-a dezvoltat național inclusiv cu parteneri “grei” din diverse domenii.

Enervant de proactivi

Cred că suntem enervant de proactivi în unele relații. Mai ales acolo unde vedem deschidere. Odată ce un client are curajul să iasă din zona de confort nu-l mai lăsăm.

Iar proactivitatea este necesară atunci când nu vrei să bifezi doar un obiectiv din contract, ci să creezi contexte de dezvoltare pentru toți cei implicați. Iar proiectele de dezvoltare comunitară sunt bula în care credem că merită să ne implicăm clienții. Așa că pentru noi proactivitatea e necesară.

Responsabilitate socială

După cum s-a observat e unul dintre subiectele preferate deoarece credem cu adevărat în comunitate, comunități și în partea de responsabilitate socială, așa cum poate ea să funcționeze la acest moment în plan local.

Lansarea Academiei CLAR, prima Academie de psihoeducație și dezvoltare personală.

Am avut proiecte cu multe ONG-uri din Bacău și cred că tocmai preocuparea noastră pentru dezvoltare comunitară este un cârlig. Mărimea agenției cred că are mai puțin legătură cu asta. Noi încercăm să introducem responsabilitatea socială în conversația cu clienții noștri și să găsim contextul de implicare potrivit fiecăruia.

Ceea ce ne ajută atât pe noi, cât și pe clienții noștri,  este un partener strategic- Fundația Comunitară Bacău, care are atât know-how, cât și acces la nevoile și resursele comunității. În acest fel obiectivele și nevoile clienților își găsesc un match real în piață.

Fie că e vorba de o companie multinațională sau de un business mic, “give back to community” nu are cum să nu intre pe lista de “to do”. Vrei să construiești și să crești aici ca business atunci e nevoie să investești și dincolo de pătrățica ta.

 Semimaratonul desfășurat în colaborare cu Fundația Comunitară Bacău, eveniment- pretext pentru a aduna resurse din comunitate și a le investi în programe educaționale

O linie trasă după ultimii ani

Sperăm spre sfârșitul anului să avem timp ne tragem și sufletul și apoi și o linie.

Știi ce nu avem noi? Presiunea KPI-urilor! Așa că încă ne măsurăm linia după impactul proiectelor și sustenabilitatea lor.

Dar socotelile ne arată că am făcut bine ce am făcut. Că se poate și mai bine. Și că e nevoie de mulți mai mici pentru a face lucruri mari.

Sperăm să creștem resursele din cadrul agenției și să ne poziționăm puternic în piața regională în viitorul apropiat, mai ales pe partea de brand experience. Ne dorim să putem crea din ce în ce mai multe contexte în care comunitatea să întâlnească brandul într-o experiență cu sens pentru ambele părți.