Pentru Alexandru Nedeianu, DTP Minio Studio, poveștile cu supereroi au constituit evadarea perfecta in copilarie: o lume in care totul e posibil, binele castiga mereu si marile puteri vine cu mari responsabilitati. Nu s-a indurat sa se desparta de aceste povesti, asa ca le-a luat cu el si in lumea oamenilor mari, cu job-uri si timp putin. A inceput sa colectioneze reviste, sa isi imagineze scenarii si sa deseneze povesti cu supereroi.
Initial foloseam diverse forme ca machete. Imitam modul de creatie al fiecarei benzi desenate - de la impartirea paginii, pana la speech bubble. Totul am invatat singur: cu un pix, o foaie si milioane de idei.
În publicitate
Am inceput in 2004 – 2005, in cadrul unei agentii mici de BTL si apoi un internship la Headvertising. Cel mai tare m-a atras dinamica mediului si deschiderea oamenilor ce se regaseau in el.
Ulterior am inceput sa ma specializez, sa fac cursuri de perfectionare si sa iau intregul domeniu al graficii din scoarta in scoarta – am inceput in e-learning la o mare intreprindere (da, chiar e o intreprindere), reprezentant de presa in cadrul unui proiect european, productie publicita, apoi creatie, iar restul veti gasi in autobiografia mea.
Context & inspiratie
Eram un pusti micut si slabut, putin cam introvert, ce a gasit alinarea in Comic Book-uri. Ma atrageau povestile (desi multe erau pentru varste mult mai inaintate), universul creat, modul de creatie al personajelor, lumea in care se desfasurau. Pentru un copil de 10 ani era evadarea perfecta, era o lume creata din imaginatie. Primele reviste le-am procurat la inceputul anilor ‘90, cand se gaseau asa numitele ajutoare. Printre acestea si revistele ce mi-au atras atentia.
Ce a urmat
Am inceput sa colectionez, sa citesc povestile, sa caut numerele ce imi lipseau. Am invatat franceza, caci majoritatea erau in franceza. Ulterior au inceput sa apara in librariile din toata tara.
Astfel, o data sau de doua ori pe luna mergeam sa imi achizitionez cate 2-3 reviste. Am inceput sa desenez personaje si sa schitez noi povesti.
Initial foloseam diverse forme ca machete. Imitam modul de creatie al fiecarei benzi desenate - de la impartirea paginii, pana la speech bubble. Totul am invatat singur: cu un pix, o foaie si milioane de idei.
S-a transformat apoi in pasiunea pentru grafica, pasiunea pentru a imi urma visurile indiferent cat de imposibil ar suna. M-a facut sa realizez ca orice schimbare as dori, tine doar de mine.
Mi-as dori sa am ocazia sa creez un personaj sau sa realizez o poveste intreaga legata de un personaj nou.
Timp & efort
Momentan, ori de cate ori am ocazia, atat in tara, cat si in afara. Nu am un timp alocat, prefer sa ma ocup cand reusesc, altfel as petrece toata ziua facand asta si din pacate… nu ma numesc Bruce Wayne.
Cea mai grea parte a fost pierderea a 500 de reviste, in timpul unei mutari.
Cea mai frumoasa parte a fost crearea universurilor cinematice, momentul in care nu te mai simti atat de “geekish” pe cat credeai.
De ce e nevoie
Ca orice colectie, necesita rabdare. Imaginatia este principala arma, restul sunt doar unelte cu care le atingi.
In primul rand, pierderea unei colectii m-a determinat sa nu mai fiu atat de implicat o perioada, dar odata cu dezvoltarea Internetului, mi-am dat seama ca nu mai e nevoie doar de o bucata de hartie.
Mereu am fost motivat de povestile pe care le citeam. Cu cat mai grea incercarea, cu atat mai frumoasa izbanda.
Descoperiri
O pasiune merita urmata mereu. Te va transforma psihic si fizic in atingerea celui mai bun „TU”. Desi la inceput vei fi privit ciudat, avand o pasiune considerata copilareasca, ulterior chiar cei ce rad de tine ajung sa iti ceara pareri (multumita si universului cinematic).
Punctul de intersectie
Pasiunea lasa amprente asupra modului in care comunici, asupra lucrarilor. Acum pot sa le intercalez, pot adopta elemente din reviste in campaniile de comunicare.