[Searching for promoters] 23 de ani de tradiție la Gărâna Jazz Festival

Anul acesta Gărâna Jazz Festival a împlinit 23 de ani, ceea ce îl face cel mai vechi și longeviv festival din România. Sigur, nu acesta este elementul care caracterizează festivalul, dar în mod cert este un indiciu ce nu poate fi trecut cu vederea atunci când privești imaginea de ansamblu a acestui eveniment. 

Situat în munții Semenic, la 1.000 de metri altitudine, festivalul îmbină într-un mod armonios natura și muzica. Crescut încet și cu respect față de comunitate, Gărâna a devenit un loc în care se întâlnesc generații vechi și noi. Cu o selecție de artiști ce oferă fiecărei ediții o notă specială, festivalul impresionează și prin curatoriat, aici auzindu-se acordurile unor muzicieni precum Zakir Hussain, Stanley Jordan, Eberhard Weber, Magnus Ostrom, Bugge Wesseltoft sau Nils Petter Molvaer.

În zilele noastre, fiecare organizator de festival vorbește de atmosferă și de poveste, dar puțini înțeleg că povestea unui festival fără o comunitate crescută în jurul lui nu este decât artificială. La Gărâna povestea este spusă de oamenii care vin an de an și pentru care acest loc a devenit o oază de liniște și pace. 

La o lună după încheierea celei de a XXIII-a ediție a festivalului am avut plăcerea să vorbesc cu Daniela Ungureanu, PR Manager, și Marius Giura, director al festivalului.

Fotografie de la prima ediție a Gărâna Jazz Festival (1997)

23 de ani de când s-a auzit prima dată muzica jazz la Gărâna

Marius: Da, 23 de ani… Multi sau putini? Nu cred că stiu… Multi când mă uit în spate, putini când îmi dau seama că nimic din energia de la început nu s-a diminuat. Motivatia este aceeasi: iubirea mea neconditionata pentru jazz si dorinta de a o împărtasi altora. Jazzul merită!

Putem vorbi despre un public care se raportează sau consumă diferit muzica jazz în anul 2019, comparat cu primele ediții?

Marius: Nu cred că este vreo diferență. Cei vechi au continuat să vină, copiii lor, crescuți ascultând jazz, vin si ei, iar publicul nou știe la ce să se aștepte. E adevărat că unii vin din curiozitate, să vadă cum e. Dacă le place vin și în anul următor, dacă nu, nu.

Foto credit: Petre Vânătoru

Selecția artiștilor

Marius: Primul și cel mai important criteriu este unul subiectiv: îmi place, încerc să-i aduc! Al doilea sunt banii care, evident, nu sunt mulți. Și, în sfârșit, al treilea este calendarul festivalurilor. Sunt multe și trebuie să te sincronizezi cu celelalte.

Notorietate vs. inovație

Marius: Nu sunt definitorii nici notorietatea nici noutatea. Artistul trebuie să fie bun, foarte bun. Asta e ideea. Să facă muzică adevărată și… așa cum am mai spus, să-mi placă. Există atăta muzică bună în lumea asta! 

Foto credit: Petre Vânătoru

Procesul de "cunoaștere" a artiștilor noi

Marius: Pe o parte i-am ascultat live, la întâlnirile anuale ale promoter-ilor și managerilor artiștilor cu organizatorii de festivaluri, pentru alții primesc propuneri. Majoritatea însă sunt aleși pentru că le cunosc muzica. Sunt un mare colecționar de cd-uri, vinyluri și dvd-uri. Nu prea îmi scapă nimic.

Unde se trage linia între entertainment și artă

Marius: Nu stiu ce să spun… Jazzul este 100% artă, este feeling. Atunci când artistul are șansa de a interacționa cu publicul, când se formează acea legătură specială, când cel care cântă transmite exact ceea ce dorește și cei ce-l ascultă simt același lucru, nu ai nevoie de entertainment. Atunci există un dialog curat, în care ambii parteneri știu despre ce vorbesc. Asta este magia jazzului, improvizație în funcție de ceea ce plutește în aer în acel moment. Eu cred ca numai jazzul poate face asta!

 Foto credit: Petre Vânătoru

Promovare

Daniela: În fiecare an abordăm conținutul campaniei de comunicare pornind de la doi piloni: muzica și experiență. Ce asculți și ce simți la festival. Partea cu ”ce simți” e atât de importantă pentru că este specifică – starea de spirit pe care o cunoști deja dacă ai mai fost la festival sau pe care te pregătim să o descoperi, dacă ajungi acolo. Are de-a face cu ieșitul din zona de confort, cu întâlnirea cu natura neșlefuită și cu acele zile de libertate totală și de conexiune cu muzica jazz: festivalul are loc la 1000 de metri înălțime în Munții Semenic, drumul e lung și serile sunt mult mai răcoroase decât în oraș.

Mixul de canale de comunicare include online (Facebook și Instagram), outdoor (cu precădere comunitățile din București și Timișoara), radio și o serie de parteneriate media longevive - ținem la ele și le dezvoltăm de la an la an, încurajăm jurnaliștii să vină și să stea la Gărâna pe tot timpul festivalului, să bată satul în lung și în lat, să vorbească cu oamenii, cu localnicii și cu turiștii, să afle de unde vine energia festivalului și ce face ca Gărâna să fie specială. Să transmită mai departe despre festival prin ochii lor. Și majoritatea care vin odată revin, devin și ei parte din ”comunitatea gărâneză”, așa cum o numim noi.

Ținem foarte mult la partea de ”documentare” a festivalului și ea este integrată strategiei de comunicare. În ultimii ani am renunțat să spunem tot timpul NOI cum este acest festival și am preferat să-i încurajăm pe jurnaliști și fotoreporteri să vină să-și creeze povestea și să o transmită mai departe.

La ediția din 2017 și 2018 National Geographic, partener media, a documentat experiența Gărâna într-un material documentat text și foto, de la discuții cu oamenii din sat, primar și localnici, la traseele de motor din jurul Parcului Național Semenic.

În 2016, la ediția aniversară a celor 20 de ani, i-am comisionat pe fotografii Horațiu și Mihai Șovăială pentru a crea un proiect foto documentar și el s-a materializat într-o carte și mai târziu într-o expoziție la galeria Mobius Gallery. Genul acesta de proiecte credem că au ecou mai mare în comunicare, pe termen lung, mai ales că vorbim de un festival cu o istorie în creștere, care se transformă și care transformă o dată cu el toate comunitățile implicate.

Gărâna 20 / Mobius Gallery

Ca să răspund la întrebarea cu ce funcționează azi pe partea de promovare: la Gărâna am decis că cel mai mult contează proiectele cu conținut original – cele care implică o parte de documentare, cele la care colaborăm cu jurnaliști și foto-reporteri sau implicăm artiști pentru a reda imaginea festivalului.

Da, există și promovare înafara Facebook-ului, deși ai nevoie de el ca și canal de comunicare asociat. Cu social media provocarea, pentru orice festival cu ediții anuale, este cum să ții comunitatea închegată pe tot parcursul anului cu un reach organic, deși tu comunici mai intens doar 5-6 luni pe an? Chiar folosind și promovarea plătită. La Gărâna norocul e că această comunitate există și este activă tot timpul prin câteva ”comunități-satelit” de susținere.

Există grupuri de Facebook cu ”Oameni care vin la festivalul de jazz de la Gărâna” și multe altele, create de cei care merg la festival, care susțin în permanență comunitatea festivalului și ajută ca reach-ul pe pagină să fie tot timpul sus. Asta e puterea comunităților organic crescute, care generează conținut de la sine și care vin să susțină toate eforturile noastre de comunicare. 

Cultura poster-ului de eveniment

Daniela: Pentru o anumită comunitate de oameni, încă mai există cultura posterului. E o categorie mai mică, dar ne place să credem că publicul Gărâna încă mai e atent la posterul evenimentului. Pentru un eveniment mic cred ca contează doar cover-ul de Facebook Event. La festival e altceva.  

Probleme frecvete în activitatea de booking

Marius: Legislatia românească care nu permite semnarea unui contract cu un artist înainte de a fi semnat contractul cu instituțiile care sprijină evenimentul( ministere, consiliile județene sau primăriile). Acestea, dacă nu au bugetul hotărât, nu pot semna. Tu nu poți semna. Alții pot să-ti ’sufle’ artistul de sub nas.

Diferența dintre un promoter și un organizator de evenimente din zona muzicală

Marius: Nu cred că există o diferență atunci când te referi la muzică ‘adevărată’, fie ca e vorba de rock sau jazz. Prin simplul fapt că organizezi evenimentul ești un promoter. Nu? Asta faci de fapt: promovezi muzica ce o oferi.