In 2009, organizatorii festivalului Anonimul au renuntat la Juriile celor doua sectiuni si au lasat publicul sa voteze castigatorii. Decizie care s-a dovedit in timp (10 ani) ca a fost una foarte buna, spune Miruna Berescu, director artistic ANONIMUL IIFF, ajuns la editia 16.
ANONIMUL este foarte diferit de festivalurile urbane, publicul vine din Bucuresti, din Cluj sau din Botosani - este interesat, cultivat, “stie”. Si asta s-a vazut de-a lungul anilor in filmele pe care le-a ales drept castigatoare.
S-a intamplat de multe ori, spune Miruna, ca ceea ce credeau organizatorii ca va functiona foarte bine la public, avand experienta anilor trecuti, sa nu primeasca foarte multe voturi si invers. Si asta este si farmecul festivalului, pana la urma. Despre ce vrea publicul si cum s-a schimbat el, in ultimii 15 ani, cum sa fii mereu atent la asteptarile lui, pentru a nu-l pierde pe drum, noutatile editiei de anul acesta, filme si povesti din Delta, povesteste Miruna Berescu in randurile de mai jos.
Amintiri de la primele editii
Sentimentul ca poate nu a fost cea mai buna idee, cred insa ca el a durat cam 2 editii. Si apoi, cautarile in a da conceptului nostru cea mai buna foma concreta - intalniseram deja publicul si incercam sa ne adaptam pe masura ce intelegeam mai bine ce vrem noi si ce vrea publicul.
Schimbari si evolutie
In 16 ani, au fost schimbari de continut, de accent pe care il punem pe diferite sectiuni, de forma in care imbracam acest continut. Sigur ca cea mai importanta schimbare a venit in 2009, cand am renuntat la Juriile celor doua sectiuni si am “pasat” responsabilitatea la public, decizie care s-a dovedit in timp (10 ani) ca a fost una foarte buna.
ANONIMUL este foarte diferit de festivalurile urbane, publicul vine din Bucuresti, din Cluj sau din Botosani- este interesat, cultivat, “stie”. Si asta s-a vazut de-a lungul anilor in filmele pe care le-a ales drept castigatoare.
Si poate cea mai vizibila schimbare pentru mine a fost acel shift al interesului oamenilor pentru scurtmetraj- cum n-a fost o schimbare punctuala, ci una facuta in timp, a fost destul de greu sa o observam cat se petrecea si, practic, ne-am uitat unii la altii (metaforic, desigur) si am realizat cat interes real exista la ANONIMUL pentru scurtmetraj, atat romanesc, cat si din afara.
Impresii & concluzii
Eu am doi copii, unul de 16, Festivalul, si unul de 12, Ingrid. Asta este atat impresia mea, cat si concluzia
Noutatile de anul acesta
Sigur o sa fie o editie reusita. Ne-am straduit ceva si credem noi, ca a iesit, o editie “grea”: cu avanpremierele filmelor lui Corneliu Porumboiu si Andrei Cohn, cu un film romanesc in Competitie, de asemenea in avanpremiera. Vorbesc aici despre La Gomera, Arest si Monstri. Deschidem cu The Dead Don’t Die, ultimul film al lui Jim Jarmusch- cu zombies, Tilda Swinton, umor a la Jarmusch, Adam Driver si un pic de implicare din partea regizorului, care declara ca acesta este un film furios pentru ca noi, pamantenii, mergem, pasiv si indiferenti ca niste zombies, catre sfarsitul lumii.
Organizare
Ce am putea numi greutati, noi le consideram parte din munca noastra, pentru ca ne-am obisnuit, de atatia ani si cu lipsa de interes si de respectare a regulilor pe care le pot schimba oricand si din mers- din partea unor institutii de stat, cu efortul de a ne acoperi bugetul an de an si multe altele din zona asta.
Surprize
Descoperim oameni minunati, regizori talentati, actori de care stim sigur ca vom mai auzi in fiecare an, fara exceptie. Cand am implinit 15 ani de ANONIMUL, adica anul trecut, am trecut in revista o parte din regizorii care au trecut pe la Festival si am vazut cat de mult au evoluat. Acum i-am invita pe unii din ei direct in sectiunile paralele- de exemplu, Lanthimos si al sau minunat The Alps a fost parte din Competitia noastra in 2012, iar 3 ani mai tarziu, in 2015 The Lobster deschidea festivalul.
Iar dl Lanthimos este acum unde este, daca ne referim la pozitia lui ca regizor de film in 2019. Ne bucura fiecare debut in lungmetraj al unui regizor pe care l-am cunoscut la ANONIMUL cu film/filme de scurtmetraj.
Publicul
Din categoria “Ce asteptari are publicul?” organizam anul acesta un ANONIMUL Talk exact pornind de la aceasta intrebare, adresata mai curand dinspre public inspre filmul romanesc. Insa si pe noi ne intereseaza asteptarile publicului, pentru ca, daca nu am fi fost foarte atenti la asta, cred ca in atatia ani, l-am fi pierdut pe drum. Si in plus, alegerile lor, cand vine vorba despre voturi, ne dau informatii care sa ne ajute, pe selectori si pe mine, sa punem la cale editia urmatoare.
S-a intamplat de multe ori ca ceea ce credem noi ca va functiona foarte bine la public, avand experienta anilor trecuti, sa nu primeasca foarte multe voturi si invers. Si evident ca asta face munca noastra cu atat mai interesanta, daca am merge la sigur, cred ca si selectorii si eu nu ne-am mai ocupa cateva luni in fiecare an cantarind fiecare film ales, programarea lui, felul in care il “imbracam” pentru public si modul in care ne construim discutiile dintre realizatorii prezenti si public.
Ce e special la Anonimul
Locul unde se intampla, oamenii care sunt publicul ANONIMUL si nebunia noastra- aici am vaga impresie ca mai sunt colegi de ai mei care, dupa cum se lupta cu mori de vant sau de indiferenta, sunt in aceeasi situatie.
