[Searching for Promoters] Darius Rus și The Jam Community. ”Fără scene de club, muzica live nu poate fi apreciată, ascultată și trăită”

În 2012, Darius Rus a deschis clubul de jazz și soul Jazz Book. Majoritatea oamenilor s-ar fi simțit împliniți cu un club din care pot să trăiască. Eventual, și-ar fi dorit să crească clubul în ideea de a face și mai mult profit. Lucru de înțeles; până la urmă, un club e o afacere. Însă Darius nu este patronul clasic românesc care deschide un club ca să vândă alcool, iar muzica e doar un element de promovare. Nu, el are mentalitate de promoter: principalul obiectiv e să promoveze muzica și artiștii oferindu-le cel mai bun cadru de desfășurare, vânzarea produselor fiind cea care-l ajută să-și exercite activitatea de promoter. 

Mentalitatea asta l-a determinat să se implice în formarea colectivului de muzică The Jam Community, singurul crew de artiști din țară care a dus improvizația artistică la rang de performance scenic . Nu numai că Darius a pus umăr activ la formarea colectivului - el se ocupă de partea logistică, a investit în echipamente, a făcut o sală de repetiție, se ocupă de concerte, de partea administrativă, și a învățat și sunet - ca să poată înregistra concertele și să facă un mix live. Toate aceste lucruri fără a se gândi că la un moment dat investiția i se va întoarce.

Prin ceea ce a făcut și face, Darius se alătură unui club select al oamenilor din industria muzicală care pun suflet în sunte și care se implică activ în dezvoltarea scenei locale. Dacă n-ați fost până acum la niciunul din evenimentele lor, urmăriți-i pe Facebook și mergeți la următoarea sesiune. Grupul de bază al muzicienilor din The Jam Community sunt Tavi Scurtu - tobe, Alexandru Arcuș - saxofon, Albert Tajti - clape, Michael Acker - bass, Dan Mitrofan - chitară. 

Conceptul din spatele The Jam Community

The Jam Community este un grup de oameni cu o pasiune extremă pentru muzica improvizată. Scopul principal este de a aduce în fața publicului un moment muzical ieșit din barierele stilistice, creat spontan de către muzicieni virtuoși, cu sufletul și mintea deschise. Pasiunea cu care trăiesc muzica cei de pe scenă se simte la fiecare concert pe care îl organizăm împreună, iar faptul că cei care vin la concertele noastre simt și vibrează la acest tip de emoție este motivul pentru care o facem în continuare.

În gașca noastră regăsești: instrumentiști, MC’s, producători, Djs și, uneori, artiști grafici.

Primele sesiuni și publicul

Seria evenimentelor The Jam Community a început în 2015, în clubul ”Studio” de pe Moșilor Vechi. Locul era gestionat de mine și asta ne-a ajutat să organizăm evenimentele așa cum ne-am dorit. Începeam cu un Dj set de o oră sau două, iar apoi urmau 3 sau 4 seturi de cate o oră cu host band-ul de patru/cinci muzicieni stabiliți de la început astfel încât sesiunea să rămână în zona muzicală aleasă de noi. De la o sesiune la alta publicul a devenit tot mai numeros iar în șase luni clubul de 150 de persoane a devenit neîncăpător.

La fiecare jam session s-au alăturat muzicieni veniți cu instrumentele proprii, uneori chiar necunoscându-i pe cei cu care vor urma să cânte. Din asemenea interacțiuni nu de puține ori  s-au creat momente memorabile.

Timp de patru ne-am cu seria de jam session-uri pe diverse scene de club sau festival, dar de anul acesta avem o rezidență lunară, duminica, la Expirat, și, ocazional, în alte locuri unde mai suntem invitați.

Publicul nostru este clar unul cu o sensibilitate dezvoltată în privința muzicii. Am observat stări contemplative pe acorduri de pian sau dansuri extreme pe ritmuri de dnb, cine l-a auzit măcar o dată pe Tavi Scurtu cântând la tobe știe despre ce vorbesc.

Consider că am întâlnit mulți oameni care iubesc muzica!

Cum decurge comunicarea între artiști în timpul unui jam session? 

Ținând cont că este vorba de un concert cu muzică improvizată și nu se impun repetiții și întâlniri inițiale, totul se bazează pe comunicare și pe inspirația de moment a fiecăruia. Toți muzicienii au la bază un bagaj de cunoștințe comun și este ca într-o conversație unde fiecare își folosește vocabularul propriu. Este esențial ca fiecare muzician să îi asculte pe ceilalți și la momentul potrivit să răspundă cum poate mai bine.

Entertainment sau artă?

Cred că atunci când strategia de promovare aduce cu ea orice formă de cenzură a actului artistic, iubitorii de muzică, fie ei ascultători sau interpreți, vor fi simți gustul dezamăgirii.

Punerea în scenă a unui act artistic a devenit foarte importantă și cine o face pe înțelesul publicului ajunge la el. Dacă este vorba despre muzică, cred că instrumentele trebuie să iasă în evidență. Eu nu cred în revelații sau în cei ce se autodefinesc ”artiști”, consider că cei care își dedică viața cu adevărat unei forme de artă înțeleg într-adevăr despre ce este vorba și sunt înțeleși la rândul lor.

Importanța online-ului în activitatea artistică

Ar trebui ca toți cei care își propun să trăiască din muzică să înțeleagă că, astăzi, publicul din fața scenei este adus prin prezența online și este ținut acolo prin condiții tehnice adecvate, asta înseamnă confort și un sunet bun, în aceeași măsură pentru public și pentru artiști.

Într-adevăr, activitatea on-line presupune efortul de a crea material audio-video într-un ritm rapid, ce se traduce prin condiții de înregistrare și producție care, la rândul lor, necesită costuri. Sunt foarte puțini artiști care își permit să plătească pe cineva care să se ocupe de imaginea lor sau de condițiile lor tehnice, astfel cei care reușesc să se organizeze mai bine au și activitate scenică.

Promovarea evenimentelor

După un timp în care reușești să fii constant în activitate și în felul în care te prezinți în fața publicului, publicitatea vine după tine. Asta e una din părțile frumoase ale acestei lumi.

Observ că Facebook a devenit neinteresant pentru majoritatea celor care promovează, în timp ce Instagram-ul a devenit o platformă importantă în ecuația PR-ului.

Din punctul meu de vedere, cea mai importantă formă de promovare ar trebui să rămână felul în care sună concertul și pentru asta ar trebui concentrate cele mai mari eforturi.

Din păcate nu cred că flyer-ul sau posterul mai funcționează.

Care crezi că este diferența dintre un promoter și un organizator de evenimente din zona muzicală?

Actul artistic a intrat în atenția prea multor furnizori de servicii care nu înțeleg musica și, mai grav,  uneori desconsideră actul artisitc.

Locurile în car muzica este la ea acasă se văd și se simt, iar acolo, cu siguranță există management artistic, lucru ce dovedește că această instituție este absolut necesară.

Inițierea și promovarea unui management artistic în sistemul de organizare a activității concertelor ar putea fi atât o soluție eficienta pentru îmbunătățirea activității scenei, dar și o formă de job tentantă.

Cum crezi că a schimbat situația de la ”Colectiv” scena de evenimente?

Efectul cel mai neplăcut în privința asta este că în prezent sunt extrem de puține scene de club pentru muzica live pentru a putea asigura organizarea unui concert în condiții optime, atât pentru public cât și pentru artiști. Această situație atrage dezinteresul mediului muzical și creează practic un monopol al evenimentelor în aer liber, de cele mai multe ori cu intrare liberă și organizate, cel puțin, dubios.

Fără scene de club, muzica live nu poate fi apreciată, ascultată și trăită. Muzica de club are rolul ei în cursul firesc al inițierii, formării și exprimării artei care se numește muzică. Abia după ce parcurgi toate aceste etape, iar ele sunt bine ancorate în viața culturală, poți să ai pretenția unei scene de festival!

În felul acesta au transformat majoritatea festivalurilor în bâlci și, evident, că muzica s-a adaptat și ea, săraca, tot ca flașnetă sună!