Un concept curat aristotelian. Te plimbi, discuti, asculti si faci un film. 14 ani mai tarziu, conceptul e acelasi pentru Aristoteles Workshop: 12 tineri cineasti vor porni, incepand cu 1 august, intr-o aventura cinematografica, sub indrumarea unor profesionisti din lumea filmului international. Timp de cinci saptamani, ei vor parcurge toate etapele de productie, explorand imprejurimile localitatii Belis, din judetul Cluj, pentru a realiza patru filme documentare inspirate de realitatile locale. Dan Nutu, creatorul Aristoteles Workshop, povesteste despre prima lui intalnire cu filmul documentar si istoria acestui workshop, ajuns la editia a 14-a:
In Paris, la FNAC, un lant de librarii cu maieuri, carti, filme si bibelouri, am descoperit o insula plina de filme documentare din toata lumea. Si am tras concluzia, usor pripita, ca documentarul e mai la cinste in Europa decat in America. Pripita spun, pentru ca e valabil in toata Europa, mai putin in Romania.
Despre surprizele si descoperirile celor 14 ani, editia de anul acesta si evolutia filmului documentar in Romania, in randurile de mai jos:
Prima intalnire cu filmul documentar
Inapoi, in negura timpurilor, imi placea sa merg la filme. Si slava Domnului, pe atunci, doar pe Bd. 6 Martie, aveai de ales intre 7-8 cinematografe. Inainte de proiectiile de filme rusesti, italiene, frantuzesti si putine americane, se dadea un jurnal de actualitati, facut de studioul de film Alexandru Sahia. Nu stiu cine a fost acest Sahia, daca a fost stahanovist sau a trambitat impuscat pe vre-un furnal, dar montajul de vreo 10 minute inainte de orice film, imi parea, si inca imi pare, mai interesant decat filmul ce urma. Oameni normali, situatii dramatice ori banale, nu iesite din comun precum nicolaestii, persicii ori albulestii lumii.
Ideea
In Paris, la FNAC, un lant de librarii cu maieuri, carti, filme si bibelouri, am descoperit o insula plina de filme documentare din toata lumea. In America poti gasi si comanda orice-ti doreste inima, dar nu le gasesti pe raft, in magazin. Si am tras concluzia, usor pripita, ca documentarul e mai la cinste in Europa decat in America. Pripita spun, pentru ca e valabil in toata Europa, mai putin in Romania.
Istoria Aristoteles
A-nceput in 2005, cu o propunere catre Arte-France. Cristina avea ceva conexiuni cu oameni becheri in domeniu si, cu toata modestia, cred ca si pitch-ul meu a contat: Arte Workshop, play Aristoteles for a new generation of filmmakers. A prins, drept care, trei saptamani mai tarziu, am primit 15.000 de euro pentru research si development.
Am strabatut Ardealul si, in 2006 ne-am stabilit la Cisnadioara. Conceptul era curat peripatetic aristotelian. Te plimbi, discuti, asculti si faci un film. Dar totul sub un acoperis. Toti participantii, expertii, tutori, studentii, petrec o luna impreuna, mancand, dormind, band, visand la un film. Si implinindu-l. 14 ani mai tarziu, conceptul e acelasi.
Surprize
Surprizele sunt mereu oamenii, mai precis, caracterul lor, nu profesionalitatea. Alegerea lor tine de performantele lor technice or artistice, dar nu are nici o legatura cu calitatea lor umana. Sunt oameni frumosi si oameni mai putin frumosi. Nu ai cum sa-i ghicesti pana nu-i pui impreuna.
12 participanti, 4 echipe de cate trei (regizor, editor, director de imagine). Cand o echipa lucreaza armonios, e o bucurie, cand nu, devine un calvar. Daca mai iese si un film bun si pleaca in circuitul de festivaluri, e cireasa de pe tort. In ultimii 2 ani au plecat 4 filme, deci 4 bomboane, 4 torturi.
Editia din 2019
Anul acesta avem participanti din Germania, Italia, Lituania, Marea Britanie, Polonia, Statele Unite ale Americii, Ucraina si Ungaria.
Ce nu stiu oamenii despre realizarea unui documentar
Nu stiu ce nu stiu oamenii sau inteleg gresit despre realizarea unui documentar. E o vorba atribuita lui Hitchcock: in fictiune regizorul e Dumnezeu, in documentar Dumnezeu este regizorul. Pe cat de frumos suna, e departe de adevar.
Ce are special si unic filmul documentar
Lipsa actoriei. Evident exista “vedete” si printre neprofesionisti, dar sa gasesti omul potrivit intr-o situatie banala sau de exceptie, sa construiesti o poveste cu semnificatii dincolo de viata de zi cu zi, sa-l faci pe spectator sa tina minte filmul a doua zi e o provocare imensa.
Peisajul filmului documentar in Romania
Aproape inexistent. Sunt foarte multi tineri talentati atrasi de documentar, fac filme, dar singura platforma de desfacere este circuitul festivalier. Televiziunea romana este total desinteresata.
