De cate ori auzi pe cineva care a stat ceva timp in afara, primul instinct e sa-l intrebi: si cum de nu ai ramas acolo?
Pe cat de tentant e Hollywood-ul, pe atat de apasatoare devine intrebarea “De ce nu ai ramas acolo?”.
O spune regizorul Andrei Mindru, intors la munca de pe set, parte din noul val de oameni care trag reclame si clipuri in Romania. Ne-au atras atentia in mod special doua din campaniile regizate de el, in care personajele principale erau tarani de la mama lor, ambele premiate in afara.
Pe langa brief, asteptari, Cannes, era vorba de niste oameni a caror comoara merita impartasita.
Din povestile filmate in satele de munte am dat pagina la alte lucruri care l-au tinut busy in ultimul timp: de la clipuri cu Cred ca sunt extraterestru sau Nane la mixuri de videomapping, regie live si filmari 360 pentru “Lumea Noua” a lui Ciuc, pana la spoturi cu animatii 3D pentru ApaNova.
Cum ai ajuns din Fundu Moldovei la Bucuresti?
Easy: cursa normala. Scoala generala in Fundu Moldovei, o comuna in Judetul Suceava, liceul in Suceava iar facultatea in Bucuresti. Am venit in Bucuresti in 2007. Am ales Bucurestiul in favoarea Iasiului, care pe atunci mi se parea un oras prea mic unde nu prea am ce face. Am dat la Arte, Foto / Video, insa nu am intrat.
Nu cred ca am pierdut nimic din absenta de acolo, lucrurile s-au asternut normal, am inceput sa lucrez ca asistent de regie, iar in paralel mergeam la o facultate intr-un domeniu total diferit. Cumva, atunci avea sens.
Perioada de asistent de regie. Cu cine ai lucrat si cat de mult a contat in evolutia ta?
Era o perioada in care nu stiam inca ce vreau sa fac. Am ajuns prima oara pe set la o reclama Cosmote facuta de Hypno (n.r. regizorul Bogdan Moldoveanu), cu care am si inceput sa colaborez ca asistent de regie la doar cateva luni dupa. Am lucrat mult in publicitate, la videoclipuri si am incercat sa strang cat mai multa experienta. A fost perioada mea de ucenicie.
La masterul de regie din Los Angeles. Cu ce vibe si know how te-ai intors de acolo?
M-am decis, am aplicat online, am dat un interviu si la scurt timp eram acolo. A fost un challenge sa ma adaptez, mai ales ca totul s-a intamplat foarte repede insa programul hands-on al masterului m-a tinut in priza. E greu sa spui ceva clar despre knowhow, cred ca fiecare ‘motor’ la camera pe care l-am dat m-a invatat ceva.
Masterul a durat un an, dupa care am mai stat inca doi, in care am lucrat pe tot felul de proiecte, ca asistent de productie la filme, videoclipuri, evenimente, orice imi cadea pe mana, dupa cum m-a sfatuit si un profesor de acolo sa fac. In total 3 ani de hustle.
Te-a batut gandul sa ramai pe acolo?
Normal! Foarte apasatoare a devenit intrebarea “De ce nu ai ramas acolo?”. Dar, pe cat de frapant e Holywood-ul, pentru mine nu a fost niciodata o decizie clara. Nu am fugit acolo si nu nici m-am intors cu coada intre picioare. A fost un moment in care eu am incercat sa adun cat mai multa experienta intr-un mediu extrem de competitiv. A fost o iesire din confort zone drastica dar care, cred eu, m-a invatat multe, chiar daca mi-e greu sa le cuantific.
Zi-ne de clipurile muzicale. Cu cine ai lucrat si de unde te inspiri?
Primul clip pe care l-am facut a fost pentru Aforic – Alerg. A fost un experiment care mi-a dat curaj sa continui in directia asta. In general am facut clipuri pentru prieteni sau oameni pe care-i apreciez. Totul s-a intamplat natural, piesa m-a gasit pe mine.
Un alt artist cu care am lucrat e Nane, clipul la piesa B.M.V. Chiar daca e lo fi, ma incanta in continuare de fiecare data cand ma uit la el.
Piesa este tot timpul inspiratia, iar scopul este sa fac pe cat posibil un clip care sa o onoreze.
Care e relatia ta cu scurt metrajele?
Scurtmetraj am facut doar in State, pentru ca pe asta se baza si masterul, implicit examenul de final de an. Nu m-am simtit niciodata mai vulnerabil ca in acel moment si cred ca asta m-a facut sa-l aman putin pe urmatorul.
Incerc sa-mi fac curaj si sa fac film. Cred ca pentru orice regizor e the final goal. Scriu synopsis-uri destul de des, dar rar conturez o idee care se poate spune in 15 minute sau o ora jumatate. Cred ca, in momentul in care o sa am povestea buna, lucrurile o sa se alinieze.
Ciuc - "Lumea Noua", la limita intre spoturi publicitare si scurte documentare
Campania Ciuc – Lumea Noua a fost “piciorul meu in usa”. Abia ma intorsesem in tara si a fost printre primele proiecte de publicitate pe care le-am facut, o colaborare interesanta cu cei de la Ogilvy. Spotul campaniei a fost regizat de Hypno, iar mie mi s-a oferit posibilitatea de a face 5 clipuri online, fiecare total diferit, de la o filmare 360 cu Radu Restivan, regie de live cu Golan sau un mix de video mapping si coregrafie cu Judith State.
Proiectul care a tras atentia la inceput a fost cel cu actrita Ana Ularu care facea o poezie din mesaje desenate pe pereti plimbandu-se prin oras. Am putut sa experimentez chestii pe care nu le mai facusem intr-un timp foarte scurt.
Cum ai ajuns la imaginile din campania Bihor Couture?
Bihor a fost un proiect foarte interesant de la inceput. Fiind crescut intr-o comunitate restransa cu traditii complexe si vechi, am relationat foarte usor cu aceasta problema moderna cu care acum se confrunta acesti oameni. Important era mesajul, mai mult apreciat international, prin care sa se aduca awareness unor obiceiuri si mestesuguri pe cale de disparitie unde un brand cu o platforma globala a reusit sa gaseasca geniul.
Imaginile ne asteptau acolo, impreuna cu Radu Voinea, am incercat sa surprindem linistea aceea ancestrala a comunitatii, unde timpul sta in loc.
S-au inspirat francezii din modelele romanesti?
Daca te uiti la poze, observi ca sunt aceleasi cojoace. Cojocul lui Dior e inspirat 100% din cojocul bihorean. L-au facut aproape cu aceleasi materialele pe care ei le foloseau atunci. Iar nivelul de detaliu facut de Dior e de invidiat in perioada noastra, in care nimeni de fapt nu mai reuseste sa le produca in felul ala.
In campanie am stat totusi departe de a acuza pe cineva de ceva, ci mai degraba de a da credit si de a integra cultura noastra in contextul culturii moderne. Pana la urma, totul e un remix, important e sa putem sa apreciem si sa dam si credit cand facem asta.
Tecsesti Vlogs (Albalact) merge in aceeasi directie. Cum e lucrul cu taranii fata de actorii obisnuiti?
Da, au fost doua briefuri, ambele venite de la McCann in 2 ani consecutivi, dar cu povesti exceptionale in felul lor. Si cred ca si abordarea a fost diferita. La Bihor trebuia vorbit cu oamenii intr-un mod cat mai natural si de a le surprinde reactiile referitor la creatiile Dior. Tot creditul e al lor, noi doar am surprins zona si oamenii intr-un mod onest prin care sa le onoram cumva vietile si cultura.
La Tecsesti premiza a fost mult mai dramatica. Aici vorbim despre un sat din mijlocul Apusenilor in curs de depopulare, exista cam 14 oameni care mai traiesc acolo. Se ajunge greu, fiind un efort foarte mare si pentru noi de a filma in toate locatiile propuse. Oamenii nu traiesc foarte diferit fata de acum 100 de ani, singura diferenta este ca au TV si telefon, dar pentru care oricum nu prea gasesti semnal.
Surpriza a fost sa gasim oameni extrem de carismatici cu care sa putem construi niste scenarii. Doamna Zina parea sa fie nascuta pentru camera, avea o naturalete in a povesti care te tine lipit de ecran.
Pe langa brief, asteptari, Cannes, era vorba de niste oameni a caror comoara merita impartasita si am reusit sa facem asta printr-un stil modern de storytelling.
Si la un moment dat te-ai saturat de liniste: ai bagat monstri 3D pe teava la ApaNova
Da, cum sa nu vrei sa creezi monstrii, toti avem unul in noi. A fost fun munca cu Porter Novelli, Ana Balan & Co. si un proiect din care am invatat multe, neavand prea multa experienta in constructie de personaje 3D. Cei de la FrameBreed au facut o treaba minunata si abia astept sa mai colaboram.
Despre tripul din clipul pentru Cred Ca Sunt Extraterestru
Relatia mea cu AFO e destul de veche, am facut primul clip acum 7 ani. Apoi constant mi-a mai dat piese, care nu tot timpul s-au concretizat. Ultimul clip, “Văd Lumea Cum Vreau Eu Să Fie”, a fost destul de important pentru mine.
Mi se parea o piesa foarte buna si a fost un struggle sa gasim un concept care sa onoreze piesa. Am filmat in mai multe zile, cu multe personaje carora, alaturi de DOP-ul Bogdan Barbu, am incercat sa le dau o alta valenta. In rest, clipul vorbeste de la sine. Sa vedem ce urmeaza.
Pe unde iesi in timpul liber?
I am everywhere.
